Asamblea ni guca ndaaniʼ guidxi Indianápolis (Indiana) lu iza 1925.
1925: raca ti gayuaa iza
SICARÍʼ bizeeteʼ revista ni biree 1 de enero de iza 1925 lu diidxaʼ inglés: «Guizáʼ maʼ racalaʼdxiʼ ca xpinni Cristu guedandá iza riʼ». Ne laaca bizeeteni: «Cadi naquiiñeʼ chuʼ ca xpinni Cristu xizaa xi zándaca guizaaca iza riʼ ne gusaana de gúnicaʼ xhiiñaʼ Señor né stale gana». ¿Xi guleza ca Binni ruundaʼ Biblia nizaaca lu iza 1925? ¿Ne xi gucané laacabe cadi gusaana de guni predicárcabe neca qué nizaaca ni cabézacabe que yaʼ?
QUÉ NIZAACA NI CABÉZACABE
Stale de ca Binni ruundaʼ Biblia cabézacaʼ gaca guidxilayú riʼ ti paraísu lu iza 1925. ¿Xiñee guníʼ íquecabe zaqué yaʼ? Despué, hermanu Albert Schroeder, ni guyuu lade Grupu ni Zániru bisiene: «Dxiqué guníʼ íquenu ca xcaadxi xpinni Cristu ni naca ungidu ziecaʼ guibáʼ para chuʼcaʼ lu Reinu stiʼ Dios. Ne ca hombre ni qué nixeleʼ de Dios ni bibani dxiqué casi: Abrahán, David ne xcaadxi casi laacaʼ ziásacaʼ de lade gueʼtuʼ ne zácacaʼ príncipe para sanírucaʼ lu Reinu stiʼ Dios ndaaniʼ guidxilayú riʼ». Peru cumu qué nizaaca ni cabeza ca xpinni Cristu que la? guyuu de laacabe bidxiichi o guyuu triste (Prov. 13:12).
Stale de ca Binni ruundaʼ Biblia qué nusaana de ñuni predicarcaʼ né stale gana neca qué nizaaca ni cabézacaʼ. Ne chaahuiʼ chaahuiʼ biénecabe dxiiñaʼ ni jma risacaʼ naquiiñeʼ gúnicabe nga gusiidicabe binni de Jehová. Guidúʼyanu ximodo biquiiñecabe radiu para bisiidicabe binni ni nabeza ca lugar zitu.
BICUÍCABE JMA ESTACIÓN DE RADIU
Lu iza 1924 stale binni bicaadiaga estación de radiu WBBR, ne pur ngue lu iza 1925 bicuícabe sti estación de radiu ne jma zitu de ra rugaanda gucaadiaga binni ni, peru biaje riʼ bicuícabe ni gaxha de guidxi Chicago (Illinois), ne gulee laacabe ni WORD. Ti ingenieru ni láʼ Ralph Leffler, ni gucané dxi gurí estación que guníʼ: «Tiempu nanda, stale binni rucaadiaga radiu dede né ca ni nabeza zitu». Guzéʼtenu ti ejemplu, gunda bicaadiaga ti familia ni nabeza ndaaniʼ guidxi Pilot Station (Alaska), ni riaana jma de gaayuʼ mil kilómetru de ra nuu estación que, tobi de ca primé programa stiʼ radiu que. Ne ora biluxe bicaadiágacabe ni, bicaa familia que ti carta ra nuu ca ni runi dxiiñaʼ ra estación que para gudiicabe xquixe peʼ purtiʼ nabé guluu programa que gana laacabe ne gucaneni laacabe gánnacabe de Dios ne de Biblia.
Ladu bigaʼ: Antena stiʼ estación stiʼ radiu WORD ndaaniʼ guidxi Batavia (Illinois).
Ladu derechu: Cayuni Ralph Leffler dxiiñaʼ ndaaniʼ estación de radiu.
Revista número 1 diciembre de iza 1925 lu diidxaʼ inglés guníʼ pabiáʼ zitu bigaanda señal stiʼ radiu WORD ne sicaríʼ bizeeteni: «Cumu guizáʼ galán ne nadipaʼ antena stiʼ estación que la? laani nga tobi de ca estación de radiu ni nuu Estados Unidos ni jma zitu rugaanda gucaadiaga binni. Rindá señal stini dede costa ni riaana ladu rindani gubidxa hasta costa ni riaana ladu riaaziʼ gubidxa, ne laaca rindani guidxi Cuba ne ladu guiáʼ stiʼ guidxi Alaska. Stale binni ni qué huayuudxí gunadiágacaʼ ni rusiidiʼ Biblia yanna maʼ racaláʼdxicaʼ guiziidicaʼ jma».
George Naish.
Tiempu queca laaca racalaʼdxiʼ ca Binni ruundaʼ Biblia iquiiñecaʼ radiu para guni predicarcaʼ ca noticia galán ndaaniʼ guidxi Canadá. Lu iza 1924 bicuícabe ndaaniʼ guidxi Saskatoon (Saskatchewan) ti estación de radiu ni láʼ CHUC, laani nga tobi de ca primé estación de radiu ni guníʼ de religión ndaaniʼ guidxi Canadá. Peru lu iza 1925 biiyacabe caquiiñeʼ guiniibini de lugar. Ngue runi gudiʼdiʼ ni lu náʼ Sociedad Watch Tower ne yenécabe ni Regent Building, ti lugar ra guca teatru ndaaniʼ guidxi Saskatoon ni guzíʼcabe ne biʼniʼ chaahuicabe para gaca estación de radiu.
Pur radiu que, stale binni ni nabeza ndaaniʼ ca guidxihuiiniʼ ni nuu Saskatchewan binadiágacaʼ primé biaje ca noticia galán. Guzéʼtenu ti ejemplu, despué de binadiaga ti señora ni láʼ Graham ni nabeza ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ zitu ti programa ni gudiʼdiʼ lu radiu bicaabe para guinábabe publicación. Hermanu George Naish guníʼ: «Pur modo gunábabe ni, rihuínnica maʼ racaláʼdxibe gápabe ca ni, ngue runi biséʼndadu interu volumen stiʼ Estudios de las Escrituras ra nuube». Nin qué nindaa maʼ señora que nga yené ca noticia stiʼ Reinu ndaaniʼ guidxihuiiniʼ que.
BIÉNEDU TI COSA NABÉ RISACA
Revista ni biree 1 de marzo de iza 1925 lu diidxaʼ inglés biree ti artículo nabé risaca ni láʼ «Nacimiento de la nación». ¿Xiñee nabé risaca artículo que yaʼ? Maca nanna ca Binni ruundaʼ Biblia napa Binidxabaʼ ti organización ne ndaaniʼ ni nga nuu ca ángel malu ni nuu guibáʼ ne ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, ca sistema comercial ne ca gobiernu ni nuu lu guidxilayú. Peru lu artículo que gucané «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» ca hermanu guiénecaʼ laaca napa Jehová ti organización ne maʼ gadxé peʼ ni de organización stiʼ Binidxabaʼ. Runi ca xpinni Jehová dxiiñaʼ juntu ne rucaalúcabe Binidxabaʼ ne ca xpinni (Mat. 24:45). Laaca bisiene mozo ni nuu xpiaaniʼ bizulú Reinu stiʼ Dios cayuni mandar lu iza 1914 ne iza que guca ti guerra guibáʼ, guládxicabe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ de guibáʼ ne bilaacabe laacaʼ ndaaniʼ guidxilayú (Apoc. 12:7-9).
Nuu de ca Binni ruundaʼ Biblia que guca nagana para laacaʼ guiénecaʼ ni nacubi cusiene xquidxi Dios. Ngue runi laaca lu artículo que zeeda conseju riʼ: «Pa nuu de ca ni ruundaʼ revista riʼ cadi nuuca de acuerdu ne ni nani, rinábadu laatu gápatu paciencia ne gápatu confianza Señor ra cadi gusaana de gúnitu xhiiñaʼ né stale gana».
Tom Eyre, ti colportor (zacá nga binibiáʼcabe ti precursor dxiqué) de guidxi Gran Bretaña, guníʼ ximodo biʼniʼ sentir stale de ca Binni ruundaʼ Biblia ora biindacaʼ ca artículo que: «Guizáʼ biecheʼ ca hermanu ora biénecaʼ ni ná Apocalipsis 12. Ora biénedu maʼ nuu Reinu stiʼ Dios guibáʼ né stale gana biʼniʼ predicardu xcaadxi binni ca noticia galán, bicaani laadu guni predicardu jma ne gucaneni laadu guni credu zúniruʼ Jehová cosa galán».
BIÉNECABE NABÉ RISACA GUINÍʼCABE DE JEHOVÁ
Tiempu riʼ, laanu ca testigu stiʼ Jehová maʼ runibiáʼ chaahuinu ca diidxaʼ ni zeeda lu Isaías 43:10, ra ná: «Laatu nga ca testigu stinneʼ —ná Jehová—, ya, ni runi xhiiñaʼ, ni maʼ gulieeʼ». Peru ante de iza 1925 huaxiéʼ huasiénecabe textu riʼ lu ca publicación stinu. Peru maʼ gadxé si zácani yanna. Para iza que biree 11 revista lu diidxaʼ inglés ni caníʼ de Isaías 43:10, 12.
Ra ziluxe beeu agosto iza 1925, ca Binni ruundaʼ Biblia bíʼnicaʼ ti asamblea ndaaniʼ guidxi Indianápolis (Indiana). Lu programa que zeeda caadxi diidxaʼ stiʼ hermanu Joseph Rutherford para gudii bienvenida ca ni guyé asamblea que, sicaríʼ nani: «Nuunu lu asamblea riʼ para guicaanu [ . . . ] stipa stiʼ Señor ne zacá ganda guibiguetaʼ guni predicarnu né stale gana ne guluinu nácanu testigu stiʼ». Xhono gubidxa bindaa asamblea que, ne guiráʼ dxi bisietenaláʼdxicabe ca ni nuu raqué nabé risaca nga guiniʼcaʼ de Jehová ra tiica si nuucaʼ.
Sábadu 29 de agosto, bitiidiʼ hermanu Rutherford ti discursu ni láʼ «Una llamada a la acción», bisietenaláʼdxibe nabé risaca gaca predicar, sicaríʼ guniʼbe: «Cayabi Jehová ca xpinni: “¡Laatu nga ca testigu stinneʼ, [ . . . ] ne naa nga Dios!” Ne despué cayabibe laanu mandatu riʼ: “¡Laguindisaʼ ti bandera para guʼyaʼ ca guidxi ca!”» (Is. 43:12; 62:10, Versión Moderna, 1910). Despué bisiene hermanu Rutherford: «Guirutiʼ diʼ ndaaniʼ guidxilayú riʼ zanda guindisaʼ ti bandera o ti seña para guʼyaʼ ca guidxi ca, xquidxi si Jehová nga zanda gúnini, laacaʼ nápacaʼ espíritu stibe ne pur nga nácacaʼ testigu stibe».
Tratadu Mensaje de esperanza ni biree lu diidxaʼ inglés.
Biluxe si hermanu Rutherford discursu que biindabe ti tratadu ni láʼ «Mensaje de esperanza», luni ná zedané Reinu stiʼ Dios ndaayaʼ para binni, «zápacaʼ guendariuudxi, zabánicaʼ galán, ziuucaʼ nazaaca, zácacaʼ libre ne qué zusaana de chuʼcaʼ nayecheʼ». Guiráʼ ca ni nuu raqué guyuuláʼdxicaʼ mensaje que. Ne despué guca traducir ne guca imprimir ca diidxaʼ riʼ lu stale idioma casi ti tratadu para iquiiñeni lu predicación. Biaaziʼ biaʼ 40 millón de laani.
Neca cadi iza riʼ nga biree lá ca Binni ruundaʼ Biblia testigu stiʼ Jehová, peru maʼ bizulú cayénecabe nabé risaca nga gusiidicabe de Jehová ne gusihuínnicabe nácacabe testigu stiʼ.
BIZULÚ BÍʼNICABE REVISITA
Ra jma zidale ca Binni ruundaʼ Biblia lu guidubi guidxilayú guluu xquidxi Jehová gana laacabe guibiguetaʼ chigánnacabe ca binni ni bisihuinni riuuladxiʼ guiziidiʼ jma de ca noticia galán. Biluxe si campaña ra biaaziʼ copia stiʼ tratadu «Mensaje de esperanza», lu Bulletina beeda instrucción riʼ: «Laguni stipa guibiguétatu ca yoo ra qué nusaanatu nin ti publicación peru biaanané binni ca ti copia stiʼ tratadu «Mensaje de esperanza».
Lu Bulletin ni biree lu beeu enero de iza 1925 guníʼ ti Binni ruundaʼ Biblia de guidxi Plano (Texas) ca diidxaʼ riʼ: «Guizáʼ ridxagayaadu ora ribiguétadu lu ca territorio ra maca biʼniʼ predicardu purtiʼ jma maʼ stale binni riuuladxiʼ gucaadiaga que lu ca territorio ni riuudu primé biaje. Nuu ti territorio ra runi predicardu, gaayuʼ si biaje maʼ guyuudu ni lu chii iza. [ . . . ] Cadi tan xadxí bibiguetaʼ jñaaʼ ne hermana Hendrix lugar que ne bisaanacabe stale libru casi qué huayuudxí gúnicabe ni».
Sicaríʼ guníʼ ti colportor de guidxi Panamá: «Stale binni qué niná nucaadiaga naa primé biaje yeguneʼ predicar laacaʼ peru ra bibiguetaʼ sti biaje maʼ bicaadiágacaʼ naa. Iza riʼ gudixheʼ iqueʼ guneʼ jma revisita, ne guizáʼ galán experiencia huayapaʼ né chupa chonna de ca binni ni yeganna».
NUURUʼ DXIIÑAʼ NI GACA
Bicaa hermanu Rutherford lu carta ni ricaa ca colportor cada iza, ximodo guca dxiiñaʼ lu iza 1925 ne bizeetebe nuuruʼ dxiiñaʼ ni gaca. Sicaríʼ bicaabe: «Iza gudiʼdiʼ ca, bíʼnitu dxiiñaʼ nadipaʼ para quixhedxitu ladxidóʼ ca binni ni nuu triste. Guizáʼ bisiecheʼ dxiiñaʼ riʼ laatu. [ . . . ] Iza chiguzulú riʼ zusihuínnitu nácatu testigu stiʼ Dios ne testigu stiʼ Reinu stibe, ne zandísatu bandera para guʼyaʼ ca guidxi ca ni. [ . . . ] Guindísanu ridxi stinu para cadi gusaana de gusisácanu Dios stinu ne Rey stinu».
Ra maʼ ziluxe iza 1925 gudixhe ique ca hermanu gusiroobacaʼ Betel ni nuu Brooklyn (Nueva York). Lu iza 1926, xquidxi Jehová zuzulú zuni ti proyectu de construcción ni qué huayuudxí guni.
Proyectu de construcción ni cayaca calle Adams de Brooklyn (Nueva York) lu iza 1926.
a Yanna riʼ runibiaʼnu ni casi Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu.