Naquiiñeʼ guichagananu modo riuulaʼdxiʼ Dios ne modo riuulaʼdxiʼ binni
«Uca ti enda xheela ndaani guidxi Caná [...]. Laca bini invitar cabe Jesús ne ca discípulu stiʼ ra enda xheela que.» (JUAN 2:1, 2.)
1. Xi rizíʼdinu de dxi guyé Jesús ti guendaxheelaʼ guidxi Caná.
JESÚS ne jñaa ne caadxi de ca discípulo stibe, biiyacabe nabé nayecheʼ riuu binni ora guichaganáʼ tuuxa casi modo riuulaʼdxiʼ Jiobá. Dxi guyé Cristu ti guendaxheelaʼ laaca gucanebe para guyuu ca binni que nayecheʼ purtiʼ Biblia na raqué bíʼnibe primé milagru stibe (Juan 2:1-11). Stale xpinni Cristu maʼ bichaganáʼ ne cayúnirucaʼ ni na Jiobá, ne zándaca maʼ huayeluʼ ra guca ti guendaxheelaʼ zacá ne guyuuluʼ nayecheʼ raqué. O zándaca racaláʼdxiluʼ guichaganaluʼ zacá o gacaneluʼ ti xhamíguluʼ o ti xhamígaluʼ gaca guendaxheelaʼ stiʼ galán. Yanna, ximodo zanda guʼnuʼ ni yaʼ.
2. Xi cusiene Biblia de ca guendaxheelaʼ ni guca dxiqué.
2 Ca xpinni Cristu huadiicaʼ cuenta pabiáʼ galán guiráʼ ca conseju ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios para cani racaláʼdxiʼ guichaganáʼ (2 Timoteo 3:16, 17). Biblia cadi caníʼ diʼ ximódopeʼ naquiiñeʼ gaca ca guendaxheelaʼ stiʼ ca xpinni Dios. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ca costumbre ne ca ley ni napa stale guidxi gadxé gadxé cani, ne purtiʼ laaca ridxaa modo richaganáʼ binni ra ridiʼdiʼ iza. Casi dxiqué, ndaaniʼ guidxi Israel qué ñuu diʼ ti binni ni nucheelaʼ cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ. Guendaxheelaʼ que rácani dxi chiné ti hombre xnovia ra lidxi o ra lidxi bixhoze (Génesis 24:67; Isaías 61:10; Mateo 1:24). Cumu rácani nezalú guidxi que la? zaqué rihuinni cachaganabe baʼdudxaapaʼ que, ne qué riuu diʼ tobi ni gucheelaʼ laacabe casi raca yanna.
3. Xi yeguni Jesús guidxi Caná.
3 Para ca israelita que la? zaqué nga raca ti guendaxheelaʼ. Ora maʼ guca ngue la? maʼ cani bichaganáʼ gúʼyacaʼ pa gúnicaʼ ti saa huiiniʼ casi cuzeeteʼ Juan 2:1. Sicaríʼ cá textu ca lu stale Biblia: «Uca ti enda xheela ndaani guidxi Caná». Peru jma jneza guininu «saa ra biluxe [g]uenda xheela», purtiʼ zacá nga riénecabe ni lu diidxaʼ griegu (Mateo 22:2-10; 25:10; Lucas 14:8).a Ca diidxaʼ ca cusihuinni guyé Jesús ti saa ra bichaganáʼ chupa binni judíu ne gucanebe para guyuu ca binni que nayecheʼ. Peru naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu maʼ gadxé modo bichaganáʼ binni ca dxi stiʼ Jesús ne ca dxi stinu.
4. Ximodo richaganáʼ caadxi xpinni Cristu, ne xiñee.
4 Ca dxi stinu riʼ naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ni na ley stiʼ xquídxicaʼ ante guichaganacaʼ. Ora maʼ bíʼnicabe ni la? oracaruʼ maʼ zanda guichaganácabe nezalú ti juez o tuuxa testigu stiʼ Jiobá ni maʼ bidii gobiernu permisu para gucheelaʼ binni. Cadi caquiiñeʼ diʼ gaca ti saa roʼ ora gaca ti guendaxheelaʼ ne zanda gaca invitar chupa chonna binni. Nuu tu laa huayuni zacá ne runi invitar ca pariente stiʼ ne cani jma xhamigu para chiguuyacaʼ guichaganabe o para guiechenecaʼ laabe (Jeremías 33:11; Juan 3:29). Xcaadxi xpinni Cristu la? qué rúnidicaʼ ti saa roʼ ra zaquiiñeʼ guiníʼ íquecaʼ xi guiráʼ gúnicaʼ ne ra zaquiiñecaʼ stale bueltu, sínuque rúnicabe ti guendaró huiiniʼ ne runi invitárcabe cani jma xhamígucabe. Modo tiica gacaláʼdxinu gúninu dxi guichagananu, naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu cadi guiráʼ diʼ xpinni Cristu zuni ti guendaxheelaʼ casi modo riuuláʼdxinu (Romanos 14:3, 4).
5. Xiñee riuulaʼdxiʼ ca xpinni Cristu chuʼ ti libana dxi guichaganacaʼ, ne xi ruzeetecabe lu libana ca.
5 Casi guiráʼ ca xpinni Cristu ni richaganáʼ riuuláʼdxicaʼ chuʼ ti libana ni zeeda de lu Biblia.b Nánnacabe Jiobá nga gudixhestí guendaxheelaʼ ne lu Stiidxabe zeeda jma conseju para cani maʼ bichaganáʼ ti guibánicaʼ nayecheʼ (Génesis 2:22-24; Marcos 10:6-9; Efesios 5:22-33). Stale de cani richaganáʼ laaca riuuláʼdxicaʼ chuʼcaʼ nayecheʼ ne ca xhamígucaʼ ne ca pariente sticaʼ. Yanna, ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca costumbre ne ca ley ni riguixhe gobiernu guni cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ yaʼ. Lu tema riʼ zadúʼyanu gadxé gadxé modo richaganáʼ binni ndaaniʼ stale guidxi. Nuu caadxi de laacani gadxepeʼ modo raca de cani huayuuyaluʼ o qué raca cani neza ra nabezuʼ. Peru zadúʼyanu caadxi conseju stiʼ Biblia ni naquiiñeʼ guni ca xpinni Dios ni nabeza lu Guidxilayú riʼ.
Dios riuulaʼdxiʼ ti guendaxheelaʼ ni raca casi modo na ley stiʼ gobiernu
6, 7. Xiñee naquiiñeʼ gánnanu xi canabaʼ ley stiʼ gobiernu ante guichagananu, ne ximodo rusihuínninu riuuláʼdxinu gánnanu ni.
6 Neca Jiobá nga gulaquistí guendaxheelaʼ la? galán nga chuʼ gobiernu ni guiníʼ xi naquiiñeʼ guni cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ. Sicaríʼ guníʼ Jesús de laani: «Laudii César sti César, ne laudii Dios sti Dios» (Marcos 12:17). Zacaca gudxi apóstol Pablu ca xpinni Cristu ni bibani dxiqué: «Naquiiñe uzuuba irá binni stiidxa cani runi mandar ndaani xquidxi, purti iruti ñuni mandar pa ñaca cadi zeeda ni de Dios, ne Dios nga gudixhe cani nuu para guni mandar laanu» (Romanos 13:1; Tito 3:1).
7 Ndaaniʼ stale guidxi la? ca gobiernu ca riniʼcaʼ tuu nga maʼ zanda guichaganáʼ. Nga runi, ora chupa testigu stiʼ Jiobá gacalaʼdxiʼ guichaganáʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ ni na Biblia ne ni na ca ley stiʼ gobiernu sticaʼ ti ganda guichaganacaʼ. Ora gúnicabe zacá la? ricaacabe permisu para guichaganácabe, ne gobiernu stiʼ guidxi ca ruseendaʼ ti juez para gucheelaʼ laacabe ti zacá guicá lácabe ra registru civil. Dxi biʼniʼ mandar César Augusto «[guidopa] lá binni» la? María ne José bizuubacaʼ diidxaʼ ne guyecaʼ Belén para guicá lacaʼ (Lucas 2:1-5).
8. Xi qué runi ca testigu stiʼ Jiobá, ne xiñee.
8 Ora richaganáʼ chupa Testigu casi modo na ley stiʼ gobiernu ne modo maʼ biaa ca binni xquídxicaʼ guichaganacaʼ la? para Dios laaca maʼ bichaganácabe. Nga runi, ca testigu stiʼ Jiobá qué richaganacaʼ chupa biaje nezalú ti juez ne qué riníʼdicaʼ voto que sti biaje ora rusaacaʼ 25 o 50 iza de maʼ bichaganacaʼ (Mateo 5:37). (Nuu religión ruuyaʼ casi ora caʼruʼ guichaganáʼ binni neca maʼ bicheelaʼ ti juez laa, purtiʼ nácabe naquiiñepeʼ gucheelaʼ ti cura ca binni ca ne guiníʼ maʼ xheelacabe.) Ndaaniʼ stale guidxi, nuu gobiernu rudii permisu ti testigu stiʼ Jiobá para gucheelacaʼ binni. Pa zacá ni la? zanda guichaganácabe ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ne racaca zanda tiidiʼ libana ca. Cumu laani nga yoo ra raca adorar Dios la? nga runi zanda iquiiñecabe ni para gudiicabe ti libana ni gusiene de guendaxheelaʼ ni gudixhestí Jiobá Dios.
9. 1) Guichaganáʼ si ca novio ca civil, xi riuuláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ. 2) Ximodo racané ca binnigola ca ora chigaca ti guendaxheelaʼ.
9 Ndaaniʼ xcaadxi guidxi rinabaʼ gobiernu guichaganáʼ binni nezalú ti juez o ra palaciu. Ora cani cachaganáʼ ca Testigu laacaʼ la? riuuláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ ti libana ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu guichaganásicaʼ civil. Nuu tiru rúnicabe ni dxi queca ne nuu tiru rúnicabe ti dxi de bichaganácabe. (Cumu maʼ bichaganácabe nezalú Dios, nezalú binni ne maʼ nanna ca xpinni Cristu ni la? cadi galán diʼ tiidiʼ stale dxi para gucaadiágacabe libana stícabe.) Pa ca novio ca racaláʼdxicaʼ chuʼ ti libana ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu la? naquiiñeʼ guiníʼnecabe Grupu de Binnigola ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ stiʼ ca Binni Ridagulisaa. Ca binnigola ca naquiiñeʼ gúʼyacaʼ pa ca novio riʼ canazacaʼ jneza. Laaca naquiiñeʼ gúʼyacabe cadi chuʼ libana ca orapeʼ ridagulisaa binni ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ca (1 Corintios 14:33, 40). Ca binnigola ca laaca zuuyacabe cani naguixhe ca novio ca gaca ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ne maʼ laacabe gúʼyacabe pa guzeetecabe chiguiquiiñeʼ ni para ti guendaxheelaʼ.
10. Pa ca novio ca maʼ bichaganáʼ civil, xi naquiiñeʼ guieeteʼ lu libana ni gutiidiʼ binnigola ca.
10 Binnigola ni gudii libana ca zuni stipa pur gúnini ne stale respetu, gácani jneza, ne modo ganda guiziidiʼ binni de laani. Pa ca novio ca maʼ bichaganacaʼ ra civil la? binnigola ni gudii libana ca naquiiñeʼ guzeeteʼ maʼ bichaganácabe casi na ley stiʼ xquídxicabe. Pa ra civil ca qué niníʼcabe voto ni riníʼ binni ora maʼ bichaganáʼ ne rápacabe gana guiníʼcabe ni la? zanda gúnicabe ni ora maʼ cadiʼdiʼ libana ca.c Yanna, pa maʼ guníʼcabe xiixa voto ra bichaganácabe civil ne racaláʼdxicabe guiníʼcabe ni sti biaje nezalú Jiobá ne nezalú ca binni ridagulisaa la? laaca zanda gúnicabe ni. Peru ora guiníʼcabe voto ca maʼ zaníʼcabe «maʼ bichaganayaʼ lii» lugar de guiníʼcabe «cachaganayaʼ lii» purtiʼ maʼ bichaganácabe. Zacá zahuinni maʼ nuucabe tobi si ne maʼ guníʼcabe voto stícabe (Mateo 19:6; 22:21).
11. Ximodo richaganácabe ndaaniʼ stale guidxi, ne xi naquiiñeʼ guni ni gudii libana ca.
11 Nuu guidxi gastiʼ ti ley ni caníʼ naquiiñepeʼ gaca guendaxheelaʼ ca nezalú stale binni ne cadi naquiiñeʼ cheʼ ti juez para gucheelaʼ cani cachaganáʼ. Rusihuínnicabe maʼ bichaganácabe ora gucaacabe lácabe lu ti guiʼchiʼ nezalú ti juez. De racá la? rudiicabe ca novio ca ti acta ra cá maʼ bichaganacaʼ. Acta ca zusihuinni maʼ bichaganácabe ne luni zeeda padxí gúcani. Casi maʼ guninu luguiáʼ ca, guicaa si ca novio ca acta sticaʼ, rinábacaʼ ti binnigola gudii ti libana ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu. Ni gudii libana ca naquiiñeʼ guiníʼ maʼ bichaganáʼ ca novio casi modo na lu acta gucuaacabe que. Pa guendaxheelaʼ riʼ rapa gana guiníʼ ca voto sticaʼ la? zanda guiníʼcabe ni cá lu párrafo 10 ne ni cá ñee yaza ca. Cani cheʼ ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ca zusihuínnicabe cayechenécabe cani cachaganáʼ ne laaca zaziidicabe stale conseju galán ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios (El Cantar de los Cantares 3:11).
Cani richaganáʼ casi costumbre stiʼ xquidxi ne cani richaganáʼ civil
12. Ximodo nga richaganáʼ binni ndaaniʼ caadxi guidxi, ne xi zanda guni cani richaganáʼ zacá.
12 Ndaaniʼ caadxi guidxi o tribu nuu binni richaganáʼ casi ca costumbre stiʼ. Peru cadi guiníʼ íquenu ribeza si ca binni ni richaganáʼ zacá. Ne laaca qué zaníʼ íquenu zeeda gaca ca binni riʼ casi cani maʼ xadxí nabézasicaʼ ne nápacaʼ derechu casi tuuxa ni maʼ bichaganáʼ nezalú ti juez. Guichaganáʼ binni zacá jneza ni, purtiʼ zacá nga costumbre stiʼ guidxi o tribu ca. Zándaca richaganácabe dede ora maʼ biaxa biaʼ nexheʼ guicaa bixhoze ne jñaa baʼdudxaapaʼ ca. Gaca si nga la? zahuinni maʼ bichaganáʼ ca novio ca casi modo na Stiidxaʼ Dios ne casi modo na ley stiʼ xquídxicaʼ, purtiʼ para gobiernu stiʼ guidxi ca jneza guichaganácabe zacá. Guiluxe si guendaxheelaʼ ca la? cani bichaganáʼ ca riécabe ra nuu gobiernu para guicá lácabe ti guicaacabe acta ra cá maʼ xheelacabe. Guiʼchiʼ riʼ zaquiiñecabe ni pa gueeda guizaacacabe xiixa, pa guiaana gunaa ca viuda ne laaca zaquiiñeʼ ca xiiñicabe ni pa gueeda gápacabe. Ca binnigola ca laaca zábicaʼ laacabe chécabe para chigucaacabe lácabe nagueendaca. Dxiqué la? ora guichaganáʼ binni laaca rigucaa lá ne zaqueca ora gale baʼduhuiiniʼ purtiʼ zaqué nga na Ley ni gucuaa Moisés (Mateo 1:1-16).
13. Ora tuuxa guichaganáʼ casi costumbre stiʼ xquidxi, xi naquiiñeʼ guni binnigola ni chigudii libana ca.
13 Ora maʼ bichaganáʼ ca novio ca casi modo na ley ne casi costumbre stiʼ xquídxicaʼ la? óraca rihuinni maʼ xheelacabe. Casi maʼ guninu que, ca xpinni Cristu ni guichaganáʼ sicaríʼ zándaca chuuláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ ti libana ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ne guiniʼcaʼ voto ni riníʼ binni ora richaganáʼ. Pa gaca ndiʼ la? ni chigudii libana ca naquiiñeʼ guiníʼ maʼ bichaganácabe casi na ley stiʼ xquídxicabe. Cumu ti biaje si nga richaganácabe casi costumbre stiʼ xquídxicabe ne jneza ni para gobiernu la? nga runi ti libana si nga naquiiñeʼ gucaadiágacabe. Cadi galán diʼ tiidiʼ stale dxi para gucaadiaga cani guichaganáʼ ca libana sticaʼ, jma jneza gácani dxi queca purtiʼ zacá maʼ qué zaníʼ binni mal de laacabe.
14. Ximodo jma jneza guichaganáʼ ti xpinni Cristu, casi costumbre stiʼ xquidxi la? o civil.
14 Ca guidxi ra richaganácabe casi costumbre stícabe ne jneza para gobiernu gácani zacá la? laaca randa richaganácabe civil. Civil ca rácani nezalú ti juez ne zándaca guinábabe ca novio ca guiniʼcaʼ xiixa voto ne guni firmarcaʼ lu ti guiʼchiʼ. Galán guichaganáʼ ca xpinni Cristu civil pa gábicabe laacaʼ cuicaʼ ximodo gácani. Ley stiʼ gobiernu qué rucaapeʼ binni guichaganáʼ casi costumbre stiʼ xquidxi ne guichaganáʼ civil, purtiʼ jneza guirópani. Yanna, ca novio ni maʼ bichaganáʼ casi costumbre stiʼ xquidxi laaca zanda guichaganáʼ civil, peru naquiiñeʼ chécabe dede ra richaganáʼ binni civil ca (cadi ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu). Cadi purtiʼ si guichaganácabe civil ca nga jma risaca guendaxheelaʼ stícabe. Ne cadi caquiiñeʼ diʼ gúnicabe ni para gucaadiágacabe ti libana o para gúnicabe ti saa stini. Ni cusiene párrafo 9 ne 10 ca de ximodo zanda tiidiʼ libana ca ne ca voto ni riníʼcabe la? laaca zanda iquiiñeʼ cani ora guichaganácabe civil. Ni jma risaca nga guichaganácabe modo riuulaʼdxiʼ Dios ne modo riuulaʼdxiʼ binni (Lucas 20:25; 1 Pedro 2:13, 14).
Modo riuulaʼdxiʼ Dios guibani cani maʼ bichaganáʼ
15, 16. Ximodo rusisaca ca novio ca guendaxheelaʼ sticaʼ ne ximodo laaca runi xcaadxi binni ni.
15 Ti dxi gupa rey sti guidxi Persia ti guendanagana ne xheelaʼ. Ora guca ngue la? ti hombre ni láʼ Memucán gudxi laabe xi gúnibe. Conseju bidii hombre que laabe galán ni para guiráʼ cani maʼ bichaganáʼ, purtiʼ gucaneni ca gunaa que guni respetarcaʼ xheelacaʼ (Ester 1:20). Peru yanna riʼ maʼ cadi caquiiñeʼ diʼ chuʼ tuuxa rey ndaaniʼ guidxilayú riʼ ni gudii conseju ca gunaa Testigu para guni repetarcaʼ xheelacaʼ, purtiʼ de laacaʼ riale gúnicaʼ ni. Ca hombre ni maʼ bichaganáʼ laaca runi respetarcaʼ ne rusisácacaʼ xheelacaʼ (Proverbios 31:11, 30; 1 Pedro 3:7). Cadi galán diʼ cueza cani maʼ bichaganáʼ dede ora maʼ gudiʼdiʼ stale iza oracaruʼ gusisácacaʼ xheelacaʼ. Naquiiñeʼ gúnicabe ni nagueendaca, dede primé dxi guichaganácabe.
16 Peru cadi ca novio casi nga naquiiñeʼ gusihuínnicaʼ cayuni respetarcaʼ dxi cachaganacaʼ, sínuque laaca naquiiñeʼ guni binnigola ni chigudii libana ca ni. Libana ni chigudiibe para ca novio ca naquiiñeʼ gácani ne stale respetu. Nga runi qué zaniʼdiʼ binnigola ca xiixa chiste o xiixa historia ni gusixidxi binni. Laaca qué zaníʼdibe ximódopeʼ naca cani cachaganáʼ ca ti cadi guituílucaʼ ne cadi guituilú cani cucaadiaga. Napa xidé gudiibe ni galán para gacaneni guiráʼ cani cucaadiaga. Lu libana ca zusihuínnibe pabiáʼ galán nga chinanda cani cachaganáʼ ca conseju stiʼ Jiobá, purtiʼ laa nga gudixhestí guendaxheelaʼ. Ora tiidiʼ libana ca galán la? racaneni gusisaca guiráʼ ni gaca ra guendaxheelaʼ ca Jiobá.
17. Xiñee runi respetar ca Testigu ley stiʼ gobiernu ora richaganacaʼ.
17 Zándaca bidiiluʼ cuenta de stale cosa ni riquiiñeʼ para gaca ti guendaxheelaʼ casi modo na ley, ne caadxi de laacani qué raca ladu ra nabezuʼ. Peru, cumu testigu stiʼ Jiobá laanu la? naquiiñeʼ gánnanu pabiáʼ risaca guni respetarnu ca ley ni maʼ gudixhe gobiernu stiʼ xquídxinu (Lucas 20:25). Pablu cayabi laanu xi gúninu: «Laquixe de irá ni nuzaabi tu. Ra nuzaabi tu manu, lachigudii manu, ne ra nuzaabi tu impuestu, laquixe. [...] Ni naquiiñe usisaca tu, lausisaca» (Romanos 13:7). Nga runi, dede primé dxi guichaganáʼ ca Testigu naquiiñeʼ guni respetarcaʼ ni na ley stiʼ gobiernu, purtiʼ Dios cudii lugar guni mandárcabe.
18. Xiruʼ raca lu ti guendaxheelaʼ ni naquiiñeʼ gánnanu, ne paraa zanda guidxélanu conseju para laani.
18 Stale Testigu primeru richaganacaʼ civil de racá maʼ rúnicaʼ ti saa ra riuu stale guendaró. Cadi guiaandaʼ laanu guyé Jesús ra guca ti guendaró zacá. Yanna, pa guni cani cachaganáʼ ti saa, ximodo zacané ca conseju stiʼ Biblia laanu para gusisácanu Dios ora gácani yaʼ. Xi naquiiñeʼ gúninu para guihuinni runi respetarnu cani cachaganáʼ ne runi respetarnu xcaadxi xpinni Cristu yaʼ. Zadúʼyanu cani lu sti tema ca.d
[Cani cá ñee yaza]
a Laaca riquiiñeʼ ca diidxaʼ ca ora gaca ti saa neca qué guichaganáʼ tuuxa (Ester 9:22, Septuaginta).
b Ca testigu stiʼ Jiobá rudiicabe ti libana ni rindaa treinta minutu ni láʼ «Naquiiñeʼ guichaganáʼ binni casi modo riuulaʼdxiʼ Dios». Guiráʼ ca conseju ni zeeda lu libana riʼ biree cani lu libru El secreto de la felicidad familiar ne lu xcaadxi guiʼchiʼ ni gulee ca testigu stiʼ Jiobá. Libana riʼ racané ni cani cachaganáʼ ne cani gucaadiaga.
c Pa ley stiʼ guidxi ca cadi canabaʼ guiníʼcabe xiixa voto la? zanda guiníʼcabe ca diidxaʼ ni zeeda raríʼ. Novio ca zanda guiníʼ: «Naa, [lá novio ca], cachaganayaʼ lii, [lá novia ca], para gácaluʼ xheelaʼ, ne gannaxhiee lii ne gapa lii, casi modo na ley ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ni naquiiñeʼ guni ca hombre ni zinanda Cristu, biaʼ dxi guibáninu lu Guidxilayú riʼ, casi modo na Dios guibani ca binni ni maʼ bichaganáʼ». Novia ca zaníʼ: «Naa, [lá novia ca], cachaganayaʼ lii, [lá novio ca], para gácaluʼ xheelaʼ, para gannaxhiee lii, ne gapa lii, ne guneʼ respetar lii casi modo na ley ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ni naquiiñeʼ guni ca gunaa ni zinanda Cristu, biaʼ dxi guibáninu lu Guidxilayú riʼ, casi modo na Dios guibani ca binni ni maʼ bichaganáʼ».
d Biindaʼ tema ni láʼ «Ximodo gaca guendaxheelaʼ stiluʼ jneza ne chuʼluʼ nayecheʼ ora gácani». Zeedani lu La Atalaya diidxastiá 15 stiʼ octubre 2006, yaza 28.
Rietenalaʼdxuʼ la?
• Xiñee galán guni ca testigu stiʼ Jiobá guendaxheelaʼ sticaʼ casi modo na ley stiʼ gobiernu ne casi modo na Dios.
• Guichaganáʼ si chupa testigu stiʼ Jiobá civil, xi zándaca chuuláʼdxicabe gaca.
• Xiñee galán tiidiʼ libana stiʼ cani cachaganáʼ ca ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu.