BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w06 1/11 yaza 10-17
  • Gusihuínninu nápanu fe pur modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gusihuínninu nápanu fe pur modo nabáninu
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Reunión social ra rié huaxiéʼ binni
  • Ximodo gaca ti reunión social
  • Guendaxheelaʼ ne saa ni gaca ora guiluxe ni
  • Ni ruuyaʼ gácani jneza
  • Ni gusigáʼdecabe ca novio
  • Ndaa ra rinabadiidxaʼ
    Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu 2008
  • Naquiiñeʼ guichagananu modo riuulaʼdxiʼ Dios ne modo riuulaʼdxiʼ binni
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
  • Cadi gudiʼnu lugar guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú laanu ora quixhe chaahuinu modo gaca ti boda
    Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2019
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
w06 1/11 yaza 10-17

Gusihuínninu nápanu fe pur modo nabáninu

«Zacaca nga cani na [napa fe] peru qué runi jneza. Qué iquiiñe modo runi cre cabe.» (SANTIAGO 2:17.)

1. Xiñee cadi galán diʼ niníʼ si ca primé xpinni Cristu que nápacaʼ fe ne cayúnicaʼ jneza.

LU PRIMÉ siglu que stale de ca xpinni Cristu bisihuínnicaʼ nápacaʼ fe pur modo bibánicaʼ. Discípulo Santiago gudxi guiráʼ ca xpinni Cristu ca diidxaʼ riʼ: «Naquiiñe guni tu ni na ca diidxa ca, ne cadi ucaa diaga si tu cani». Ne laaca guniʼbe: «Cásica qué iquiiñe xcuerpu nu sin espíritu stinu la? zaqueca nga qué iquiiñe modo runi cre nu pa qué guni nu jneza» (Santiago 1:22; 2:26). Gudiʼdiʼ si treinta y cinco iza de gucuá ca diidxaʼ riʼ la? stale de ca discípulo que nabé bisihuínnicaʼ nápacaʼ fe. Peru cadi guiradícabe bíʼnicabe ni. Nga runi, nécapeʼ guníʼ Jesús galán modo cayuni ca xpínnibe de Esmirna dxiiñaʼ la? gúdxibe ca xpínnibe de Sardis ca diidxaʼ riʼ: «Nanna xi irá runi tu. Ma guti tu, neca zaʼbi diidxa nabani tu» (Apocalipsis 2:8-11; 3:1).

2. Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu.

2 Jesús gudxi ca xpinni de Sardis ne xcaadxi binni ni gueeda guundaʼ stiidxabe guicá íquecaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios, ne gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ guiráʼ ni maʼ biziidicaʼ lu Biblia cásica dxi bizulucaʼ (Apocalipsis 3:2, 3). Cada tobi de laanu naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu: «Xi rusihuinni cani runeʼ. Ñee ruluíʼ cani cayuneʼ stipa pur gusihuinneʼ fe stinneʼ lu guiráʼ ni runeʼ ratiica nuaʼ la? Ñee rihuinni napa fe neca cadi canagucheeche diidxaʼ o neca cadi nuaʼ ra cayaca adorar Jiobá la?» (Lucas 16:10). Ñanda nininu de stale cosa ni rúninu lu xquendanábaninu, peru yanna chiguininu de tobi si: ca reunión social ni raca guiluxe si ti guendaxheelaʼ.

Reunión social ra rié huaxiéʼ binni

3. Xi riníʼ Biblia de ca reunión social.

3 Guiráʼ xixenu riuuláʼdxinu guni invitárcabe laanu ti reunión social ni rié ca xpinni Cristu. Jiobá, Dios ni nayecheʼ stinu riuulaʼdxiʼ chuʼ ca xpinni nayecheʼ (1 Timoteo 1:11). Nga runi bidiibe espíritu stibe Salomón para gucaa ca diidxaʼ riʼ ndaaniʼ Biblia: «Naa riuuladxeʼ chuʼ binni nayecheʼ, purtiʼ ni jma galán para binni guidxilayú nga go ne gueʼ ne guiecheʼ pur ca dxiiñaʼ nadipaʼ ni runi guiráʼ dxi» (Eclesiastés 3:1, 4, 13; 8:15). Nabé nga nayecheʼ riuʼnuʼ ora gúninu ti guendaró para guidóʼnenu ca binnilídxinu o gúninu ti reunión social para caadxi si de ca xpinni Cristu (Job 1:4, 5, 18; Lucas 10:38-42; 14:12-14).

4. Xi naquiiñeʼ ganna binni ni chiguni ti reunión social.

4 Pa chigunuʼ ti reunión social la? naquiiñeʼ quixhe chaahuiluʼ cani chigaca luni ne stale cuidadu. Ne ndiʼ laaca naquiiñeʼ gácani neca chupa chonna binni si guni invitarluʼ para góneluʼ laacaʼ ne güitu diidxaʼ (Romanos 12:13). Biiyaʼ ximodo guʼnuʼ cani jneza, ne yenanda «ni ma bisiene Dios» gaca (1 Corintios 14:40; Santiago 3:17). Apóstol Pablu bicaa: «Pa go to o pa gue tu, o intiisi guni tu, laguni irá ni para usisaca tu Dios, ne cadi guni tu gasti ni uchenda» binni (1 Corintios 10:31, 32). Xipeʼ nga ni naquiiñeʼ chuʼluʼ cuidadu yaʼ. Pa guiníʼ íqueluʼ ni dede ante la? zacaneni lii ne ca invitadu stiluʼ para gusihuínnitu fe stitu lu guiráʼ ni gúnitu (Romanos 12:2).

Ximodo gaca ti reunión social

5. Xiñee naquiiñeʼ guʼyaʼ ni chiguni saa ca pa zudii nisa dxuʼniʼ o pa zaguu saa.

5 Stale tu huanabadiidxaʼ pa zudii o pa qué zudii nisa dxuʼniʼ ora chiguni ti reunión social. Peru cadi caquiiñeʼ diʼ tiidiʼ nisa dxuʼniʼ para gaca ti reunión social galán. Guietenaláʼdxinu xi biʼniʼ Jesús para biyaanaʼ ti grupu de binni ni guyé ra nuube, laabe biquiiñebe chupa chonna si pan ne benda para biyaanabe laacaʼ. Lu Stiidxaʼ Dios na qué ñúnidibe ti milagru para nudiibe laacaʼ vinu, nécapeʼ ñanda ñúnibe ni (Mateo 14:14-21). Pa racaláʼdxiluʼ gudiiluʼ nisa dxuʼniʼ lu ti reunión social la? biiyaʼ cadi gudiiluʼ stálepeʼ ne cani qué riuulaʼdxiʼ gueʼ la? zanda gudiiluʼ laacaʼ sti cosa (1 Timoteo 3:2, 3, 8; 5:23; 1 Pedro 4:3). Ne cadi gucaaluʼ tuuxa gueʼ pa qué gapa gana; cadi guiaandaʼ lii, stale biaje nisa dxuʼniʼ ca «ruquiichini casi runi ti beendaʼ» (Proverbios 23:29-32). Yanna, xi zanda guininu de ca saa ni gunadiáganu ne ni guidúʼndanu yaʼ. Pa guxhídxitu saa la? naquiiñeʼ cuitu cani, purtiʼ stale de laacani cadi galán diʼ cani ne cadi jneza diʼ modo ruyaa binni cani (Colosenses 3:8; Santiago 1:21). Stale Testigu huayuuyaʼ jma galán gucaadiaga binni ca Saa stiʼ Reinu ca ne guundaʼ cani (Efesios 5:19, 20). Peru laaca galán chuʼ tu guʼyaʼ cadi xhidxi saa ca nadipaʼ ti cadi guchiiñani cani cayuíʼ diidxaʼ ne ca vecinu (Mateo 7:12).

6. Ximodo zanda gusihuinni tuuxa ni guni ti reunión social napa fe pa gunadiaga guiníʼcabe xiixa ni cadi jneza.

6 Lu ti reunión social la? ca xpinni Cristu zanda guiniʼcaʼ de xiixa tema, gúʼndacaʼ xiixa guiʼchiʼ o guiniʼcaʼ xiixa de ni huazaaca tuuxa o ni huazaacacaʼ. Pa gunadiaga ni cayuni saa ca caníʼcabe xiixa ni cadi jneza la? naquiiñeʼ guyúbibe modo guchaacabe de diidxaʼ. Laaca naquiiñeʼ gúʼyabe cadi chuʼ tobi si ni puru laa guiníʼ. Pa gaca ndiʼ la? naquiiñeʼ gúʼyabe modo guiníʼ xcaadxi ni nuu raqué, o guinabadiidxabe xiixa cani nahuiiniʼ o guiniʼbe de ti tema ni runibiáʼ guiráʼ cani nuu racá. Pa gúnicabe sicaríʼ la? guirácabe, cásica nahuiiniʼ ne binni huaniisi ziuucaʼ nayecheʼ. Pa guʼnuʼ ti reunión social sicaríʼ ne quixhe chaahuiluʼ ni ne guendabiaaniʼ la? guiráʼ binni ca zuuyacaʼ nácaluʼ ti binni ni riníʼ ique ante guni xiixa (Filipenses 4:5). Laaca zuuyacabe nápaluʼ fe pur guiráʼ xixé ni jneza gúniluʼ lu xquendanabániluʼ.

Guendaxheelaʼ ne saa ni gaca ora guiluxe ni

7. Xiñee naquiiñeʼ guʼyaʼ binni ximodo guni ti guendaxheelaʼ ne guiráʼ ni chigaca luni.

7 Ora guichaganáʼ tuuxa lade ca testigu stiʼ Jiobá la? guizáʼ nayecheʼ riuʼnuʼ. Ca xpinni Dios de dxiqué, casi Jesús ne ca discípulo stiʼ la? guyuucabe nayecheʼ ora guyécabe ti saa ra biluxe ti guendaxheelaʼ (Génesis 29:21, 22; Juan 2:1, 2). Yanna, pur modo huachaganáʼ ca Testigu la? rihuinni pabiáʼ naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuiʼ binni para guʼyaʼ xi zanda gaca lu ca guendaxheelaʼ ca ne guihuinni nácacaʼ xpinni Cristu. Cumu laaca rihuinni pa nápanu fe ora nuunu ti lugar zacá la? nga runi naquiiñeʼ gusihuínninu ni lu guiráʼ ni gúninu.

8, 9. Xiñee cadi galán diʼ gúninu casi runi ca binni ni ruzeeteʼ 1 Juan 2:16, 17 ora guichagananu.

8 Ca binni ni qué ganna xiná Stiidxaʼ Dios ne qué rizaalaʼdxiʼ guni ni na cani la? rácucaʼ lari modo gápacaʼ gana ora checaʼ ti guendaxheelaʼ. Sicaríʼ guníʼ ti gunaa de guendaxheelaʼ stiʼ lu ti revista ni riree Europa: «Bichaganayaʼ casi ti reina. Yenanda stale binni laadu dede ne ti banda zeeda raqué cuxhidxi saa. Ne guyuu stale guendaró nanixe ne laaca guyuu saa. Guizáʼ galán gúcani. Cásipeʼ modo guníʼ iqueʼ, guca reina dxi que».

9 Nécapeʼ gadxé gadxé costumbre sti cada guidxi, pa guiníʼ íquenu guichagananu casi modo guninu luguiáʼ ca la? zusihuínninu riníʼ íquenu casi ca binni ni bizeeteʼ apóstol Juan ora guníʼ: «Ndaani guidxilayú riʼ riulaʼdxi binni guni ni na ique ne gapa irá ni guʼyaʼ, ne gaca tuuxa nezalú ca xcaadxi. Peru cadi de Dios zeeda irá nga, sínuque de binni guidxilayú». Ca xpinni Cristu qué liica ridiʼdiʼ ndaaniʼ íquecaʼ gaca xquendaxheelacaʼ casi ca guendaxheelaʼ ni reeda lu ca cuentu ca. Laacabe nánnacabe «qué ziuu dxi initilú ni guni ni na Dios» (1 Juan 2:16, 17).

10. 1) Xiñee galán güi ca novio ca diidxaʼ ti ganda gánnacaʼ ximodo zanda gúnicaʼ xquendaxheelacaʼ. 2) Xi naquiiñeʼ ganna cani chiguichaganáʼ ora chiguni invitarcaʼ binni.

10 Ca xpinni Cristu ni cá ique guichaganáʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ ni biaʼ laacaʼ, ne Biblia zanda gacané laacabe. Neca nabé risaca para ca novio ca dxi guichaganacaʼ la? naquiiñeʼ gánnacaʼ deruʼ nga cuzulú xquendaxheelacaʼ ne zabánicabe stale iza juntu. Cadi caquiiñepeʼ gúnicabe stale guendaró dxi guichaganácabe pa laacabe qué nácabe. Yanna, pa gacaláʼdxicabe gúnicabe ti saa la? galán gúʼyacabe pa zugaanda xpuéltucabe ne laaca naquiiñeʼ guiníʼcabe ximodo zanda gúnicabe ni (Lucas 14:28). Biblia na hombre ca nga raca xaíque stiʼ ca binnilidxi ora guichaganáʼ (1 Corintios 11:3; Efesios 5:22, 23). Nga runi, hombre ca nga naquiiñeʼ guʼyaʼ gaca xquendaxheelacaʼ jneza. Peru laaca galán gánnabe xi riníʼ ique gunaa ni chiguichaganabe. Zanda guinabadiidxabe gunaa ca tu guni invitárcabe guendaró ne saa ni chigúnicabe. Nuu tiru qué zanda guni invitárcabe guiráʼ ca xhamígucabe ne ca binnilídxicabe, nga runi naquiiñeʼ cuícabe guirópacabe para gúʼyacabe tu guiráʼ zanda guni invitárcabe. Ca xpinni Cristu qué zadxiichidicaʼ ne ziénecaʼ pa qué ganda guni invitar ca novio ca laacaʼ (Eclesiastés 7:9).

Ni ruuyaʼ gácani jneza

11. Xi naquiiñeʼ guni hombre ni ribí ca novio ca para guendaxheelaʼ sticaʼ.

11 Yanna, xi naquiiñeʼ guni ca novio ca pa racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ ti saa ne guihuinni dxandíʼ xpinni Dios laacaʼ yaʼ. Maʼ napa stale iza de huayuuyaʼ ca testigu stiʼ Jiobá pabiáʼ galán gaca ca guendaxheelaʼ sticaʼ casi ni guyé Jesús ndaaniʼ guidxi Caná. Raqué guyuu ti hombre ni biʼyaʼ gúcani jneza, ne zándaca laaca ti xpinni Jiobá laa (Juan 2:9, 10). Zacaca runi ca novio ca yanna, ruyúbicaʼ ti xpinni Cristu ni zanda guʼyaʼ gaca guiráʼ ni jneza. Hombre riʼ naquiiñeʼ ganna xi riuulaʼdxiʼ ca novio ca ne xi racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ, purtiʼ zacaneni laabe gánnabe xi gúnibe ante gaca ne ora maʼ cayaca saa ca.

12. Xi naquiiñeʼ ganna novio ca pa gudii nisa dxuʼniʼ.

12 Casi modo na lu párrafo 5 que, nuu tu laa qué riná diʼ gudii nisa dxuʼniʼ lu xquendaxheelaʼ, purtiʼ zándaca chuʼ tu gueʼ xhaataʼ ni ne maʼ qué gaca guendaxheelaʼ ca galán (Romanos 13:13; 1 Corintios 5:11). Peru pa novio ca gacalaʼdxiʼ gudii nisa dxuʼniʼ la? naquiiñeʼ gudiibe biaʼtiʼ para cadi xhudxi binni. Dxandíʼ, lu guendaxheelaʼ ra guyé Jesús que bidiicabe vinu ne vinu bidii Jesús que guizáʼ galán ni. Dede mayordomo que guníʼ: «Irá binni casi uzulú quiʼzi rudii vinu chaʼhuiʼ, ne ora ma güeʼ cabe stale la? óraque ru rudii vinu ni huaxiéʼ galán. Peru lii deru cudiiu vinu ni jma nachaʼhuiʼ» (Juan 2:10). Peru cadi purtiʼ si biʼniʼ Jesús vinu raqué zanda guininu jneza nga xhudxi binni, purtiʼ laabe nanaláʼdxibe guendarixudxi (Lucas 12:45, 46). Ora guníʼ mayordomo que vinu chaʼhuiʼ ngue cudiicabe la? laaca bizeetebe huayebe xcaadxi guendaxheelaʼ ra huaxudxi binni (Hechos 2:15; 1 Tesalonicenses 5:7). Nga runi, novio ca ne hombre ni cuibe para guʼyaʼ gaca guendaxheelaʼ ca jneza la? naquiiñeʼ gúʼyacabe guni guiráʼ ca binni ni cheʼ racá ni na ca diidxaʼ riʼ: «Cadi xhudxi tu, purti zunitilú ni laatu» (Efesios 5:18; Proverbios 20:1; Oseas 4:11).

13. Xi naquiiñeʼ guni cani cachaganáʼ pa racaláʼdxicaʼ xhidxi xiixa saa lu xquendaxheelacaʼ, ne xiñee.

13 Casi raca lu xcaadxi reunión social, pa gacaláʼdxicabe chuʼ xiixa saa la? naquiiñeʼ gúʼyacabe cadi quibaʼ xhaataʼ luni ti gudiini lugar güi binni diidxaʼ. Sicaríʼ guníʼ ti xpinni Cristu ni naca binnigola ndaaniʼ xquidxi Dios: «Ora maʼ zixhinni ne ora jma maʼ cayuíʼ binni diidxaʼ o maʼ guzulú guyaacaʼ la? jma reciu o jma nadipaʼ ruxhídxicaʼ saa. Ni bizulú casi ti saa guizáʼ galán para gucaadiaga binni la? chaahuidugá riguiʼbaʼ luni ne maʼ qué randa ruiʼ binni diidxaʼ. Lu ti guendaxheelaʼ zanda güinenu ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu diidxaʼ. ¡Guizáʼ triste nga quibaʼ lu saa ca ne cadi gudiini lugar guiníʼ binni!». Novio ca ne hombre ni gulibe para guʼyaʼ gaca guendaxheelaʼ ca naquiiñeʼ gúʼyacabe cadi xhidxi saa ca jma nadipaʼ. Nga runi, qué zudiidicabe lugar cani chiguxhidxi ca guiniʼcaʼ pabiáʼ nadipaʼ xhidxi saa. Zaqueca qué zudiidicabe lugar cuí ca hombre ca xi saa guxhídxicaʼ. Pablu bicaa: «Irá ni guni tu ne irá ni iníʼ tu, laguni ni casi naquiiñe guni ca xpinni Señor Jesús» (Colosenses 3:17). Ora chibíʼ cani biʼniʼ invitarluʼ, xi zaníʼcabe de saa ni binadiágacabe lu guendaxheelaʼ ca yaʼ. Ñee zaníʼcabe gúcani casi modo «ñaquiiñe guni ca xpinni Señor Jesús» la? Zacá nga naquiiñeʼ gácani.

14. Xi ribézanu guiníʼ cani cheʼ ora guichaganáʼ ca xpinni Cristu.

14 Dxandíʼ, pa gaca guendaxheelaʼ ca jneza zaníʼ binni galán de laani ora guietenalaʼdxiʼ ni. Adam ne Edyta maʼ nápacaʼ treinta iza de bichaganacaʼ, laacabe guníʼcabe sicaríʼ de ti guendaxheelaʼ ni guyécabe: «Bihuinni guca ca cosa que casi na Dios. Bidúʼndadu para bisisácadu Jiobá, ne laaca guca xcaadxi cosa ni bisiecheʼ laadu. Qué nicapeʼ íquedu nixidxi saa para nuyaadu. Guizáʼ nayecheʼ guyuʼdu dxi que, ne guiráʼ ni guca raqué guca cani casi modo rusiidiʼ Dios lu Biblia». Nga runi, zanda gusihuinni cani cachaganáʼ ca nápacaʼ fe pur guiráʼ ni gúnicaʼ.

Ni gusigáʼdecabe ca novio

15. Xi conseju zeeda lu Biblia naquiiñeʼ chinándanu ora chigusigáʼdenu xiixa tuuxa ni cachaganáʼ.

15 Ndaaniʼ stale guidxi cadi guendaridxagayaa diʼ nga gusigáʼdecabe xiixa ca novio. Pa nuuluʼ gusigáʼdeluʼ laacabe xiixa, xi naquiiñeʼ gánnaluʼ. Cadi guiaandaʼ lii ca diidxaʼ ni bicaa apóstol Juan ora guníʼ nuu binni riuulaʼdxiʼ «gaca tuuxa nezalú ca xcaadxi». Apóstol Juan cadi caníʼ diʼ zacá runi ca xpinni Cristu, sínuque binni guidxilayú nga nabe runi zacá (1 Juan 2:16, 17). Casi modo na ca diidxaʼ ca, ñee jneza nga guzeeteʼ cani cachaganáʼ xi cusigáʼdecabe laacaʼ la? Ca xpinni Cristu de Macedonia ne de Acaya bisigáʼdecabe caadxi de ni nápacabe ca bíʼchicabe de guidxi Jerusalén, peru Stiidxaʼ Dios cadi caniʼdiʼ bieeteʼ lá cani bisigaʼdeʼ xiixa (Romanos 15:26). Ca dxi stinu riʼ stale de ca xpinni Cristu qué riuuláʼdxicaʼ guzeeteʼ binni lacaʼ ora gusigáʼdecaʼ xiixa, purtiʼ qué racaláʼdxicaʼ gusisaca binni laacaʼ pur ni bidiicaʼ. Nga runi, galán guidúʼndanu conseju ni bidii Jesús lu Mateo 6:1-4 ora chigusigáʼdenu xiixa.

16. Xi qué zuni ca novio ca ora gusigáʼdecabe laacaʼ xiixa ti cadi gusituicaʼ lu xcaadxi binni.

16 Pa guzeetecabe lá cani gusigaʼdeʼ xiixa la? zándaca guchiichini xcaadxi purtiʼ laaca zanábacaʼ guieeteʼ lacaʼ para ganna binni tu laa bisigaʼdeʼ xiixa ni jma risaca. Nga runi, cani cachaganáʼ cadi naquiiñeʼ guzeetecaʼ lá cani cusigaʼdeʼ laacaʼ xiixa, purtiʼ zándaca gusituícabe lú cani qué ñanda nusigaʼdeʼ xiixa (Gálatas 5:26; 6:10). Dxandíʼ, cadi malu diʼ nga ganna ca novio ca tu laa bisigaʼdeʼ laacaʼ xiixa. Zanda gánnacabe ni pa chuʼ ti guiʼchiʼ ndaaniʼ ni gucuaacabe ca, peru qué ziuundaʼ diʼ ni nezalú binni. Nga runi, naquiiñeʼ gusihuínninu nápanu fe lu guiráʼ ni gúninu casi ora chisinu, ora gusigáʼdenu xiixa ne ora gusigáʼdecabe laanu xiixa.a

17. Xi naquiiñeʼ guicá ique ca xpinni Cristu.

17 Cadi purtiʼ si rúninu guiráʼ ni cá lu Biblia ne riuunu ca guendaridagulisaa stinu ne rucheechenu diidxaʼ nga rihuinni nápanu fe. Coʼ, sínuque naquiiñeʼ guicá íquenu gápanu fe ni ganda gacané laanu gúninu guiráʼ xhiiñanu jneza. Zacá zahuinni nápanu fe purtiʼ zúninu guiráʼ ca cosa ca jneza, dede ne cani bidúʼyanu yanna riʼ (Apocalipsis 3:2).

18. Ximodo zanda gúninu ni na Juan 13:17 ora chuunu ti guendaxheelaʼ o ti reunión social.

18 Jesús gudiibiʼ ñee ca apóstol ni bizuubaʼ stiidxaʼ ne zaqué bisaanabe ti ejemplu galán ni naquiiñeʼ chinándacaʼ. Guca si ngue la? gúdxibe laacaʼ: «Pa nanna tu ca nga ne guni tu cani la? dichoso de laatu» (Juan 13:4-17). Zándaca neza ra nabézanu cadi biáʼdinu quíʼbinu ñee cani chiganna laanu, casi tuuxa ni chigápanu de biuuzaʼ. Peru lu tema riʼ maʼ bidúʼyanu naquiiñeʼ gusihuínninu fe stinu lu guiráʼ ni gúninu, dede ne ora chuunu ti reunión social o ti guendaxheelaʼ, zacá zahuinni nadxiinu binni ne qué zúninu xiixa ni guniná laacaʼ. Nga runi, pa laanu nga chiguichagananu o pa biʼniʼ invitárcabe laanu ti guendaxheelaʼ o ra saa stini la? naquiiñeʼ gusihuínninu nápanu fe lu guiráʼ ni gúninu purtiʼ xpinni Cristu laanu.

[Cani cá ñee yaza]

a Lu sti tema ni láʼ: «Ximodo gaca guendaxheelaʼ stiluʼ jneza ne chuʼluʼ nayecheʼ ora gácani», cuzeeteʼ xiruʼ naquiiñeʼ ganna binni ora guichaganáʼ ne ora guni ti saa. Zeedani lu La Atalaya diidxastiá 15 stiʼ octubre 2006, yaza 28.

Xi guicábiluʼ

Ximodo zusihuínniluʼ fe stiluʼ ora...

• ... gúniluʼ ti reunión social.

• ... quíxheluʼ ximodo gaca xquendaxheelaluʼ ne ora cheluʼ ra gaca ti guendaxheelaʼ.

• ... gusigáʼdeluʼ xiixa tuuxa ni cachaganáʼ ne pa gusigáʼdecabe lii xiixa ora guichaganaluʼ.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir