E Yucca Sin Sumpiña Un Mata Excepcionalmente Adaptabel
DJE CORESPONSAL DI SPIERTA! NA COSTA RICA
DELICIOSO i nutritivo, cu característicanan di yerba i di habon. E mata exótico aki ta tur esei i hopi mas! E ta masha conocí cerca centroamericanonan, pero no como yucca sin sumpiña.a Si bo usa e nomber ei den Centro América, casi sigur mayoria hende lo keda wak bo cu un mirada cortes, pero cu ta puntra: ‘Kico?’ Sin embargo, un smile grandi di reconocimentu lo aparecé unbes si bo mencioná itabo, izote of daguillo, manera e mata ta conocí na Costa Rica, Guatemala, Hondúras i Nicaragua. Costaricense i otro centroamericanonan ta usa su flornan den un cantidad di plato.
Miembro di un Famia Distinguí
Den loke ta parce un trekmentu di un banda pa otro, taxónomonan a clasificá e yucca sin sumpiña como miembro dje famia Liliaceae i mas recien como miembro dje famia Agavaceae. E último categoria aki di matanan cu blachi cu rand skerpi ta abarcá un 550 especie dje órden Liliales (leli). Botániconan a identificá su nomber científico como Yucca elefantipes.
Segun cálculo, tin rond di 40 especie dje género Yucca, cu por ser hañá principalmente den Nort América, México, i Centro i Sur América. Famianan bon conocí ta, entre otro e gigantesco Joshua tree (Yucca brevifolia) i e espada de Bolivar cu ta mas chikitu (Yucca aloifolia). Di berdad un famia grandi!
Cua ta algun rasgo distintivo dje mata aki usá pa hopi propósito? Su aparencia ta rústico, pero tog exótico. Su blachinan ta stijf i largu, i ta extendé rond di un meter for dje troncon. E troncon diki i brutu cu su textura yen di fibra i color maron-shinishi, ta parce e pata dilanti di un olefante—p’esei e nomber científico elefantipes.
Na promé bista, nos por confundí e yucca sin sumpiña fácilmente cu un palu, dor cu e ta alcansá halturanan di 4 pa 7 meter. Durante e temporada secu na Costa Rica, specialmente durante e lunanan di februari cu mart, cientos di flor forma di kelki, color ivor-crema ta coroná e mata di itabo. Siendo cu nan ta bende nan na marshe i riba caya, ta parce cu nan ta tur caminda n’e mésun tempu! Na contraste skerpi cu e blachinan stijf i parecido na bayonet, e flornan delicado i suave aki ta florea den forma di klokjes i ta posicioná nan mes masha bisto net meimei dje mata, stret ariba.
E itabo ta un dje especienan faborito di yucca, tantu cerca hardinero como cerca diseñadónan di paisahe, dor cu e ta adaptá su mes na diferente clima i tera, i ta duna un aparencia exótico i tropical. Ya cu un tempu na Costa Rica nan tabata us’é como tranké pa marca frontera di tereno, no ta nada straño cu e mata itabo, cu ta reproducí lihé, ta abundá den prácticamente tur region dje pais.
E hendenan local sigur a saca bon probecho dje hopi posibel usonan dje mata aki. Por ehempel, nan ta saca fibra for dje blachinan i ta usa esaki pa traha mat, faha i tas pa carga riba lomba. Tambe, ora keinta e blachinan te ora nan bira suficiente moli, hardineronan por usa nan pa mara nan cultivo. Ta parce cu no tin fin na loke bo por haci cu e mata aki!
Masha Dushi!
Frances Perry, autor di Flowers of the World (Flornan di Mundu) ta skirbi: “Indjannan ta come konopi di flor dje especienan di Yucca, i e fruta i raisnan tin propiedadnan di habon i p’esei por ser usá pa laba paña.” Centroamericanonan ta haci bon uso dje atributonan culinario i limpiador dje yucca. Nan ta gusta su smak un poco zuur i penetrante. Ta prepará e flornan den saladanan friu of ta cushiná nan cu webu i batata, un plato faborito entre costaricense i otro centroamericanonan. Yucca tin balor nutritivo, pasobra e ta ricu na vitamina i mineralnan, manera calcio, heru, tiamina, fósforo i riboflavina.
Su propiedadnan medicinal tambe ta digno di mencion. Un tónico prepará dor di herebé e flor i lagu’e trek, ta kita dolor di stoma. Por usa e blachinan pa trata albuminuria i inflamacion di tripa i tambe como diurético. Anto e mata delicioso i nutritivo aki, cu característicanan di yerba i habon ta solamente un dje creacionnan di tera cu nos paladar por disfrutá di dje!
[Nota]
a Mester remarcá cu e mata yucca aki no ta e yuca cu na Antia nos ta come manera batata.
[Plachi na página 22]
Flor di yucca cushiná cu webu i batata, un plato faborito na Centro América
[Plachi na página 23]
Yucca cu ta crece den cunucu ta parce palu