Ianuaria

Pherdo tromai, o Isus doșardea le conducătoren religioși anda lesco timpo anda codoia că ci sicavenas le manușen te anen închinarea le Iehovasche cadea sar trebul. Sar exemplo, vo sicadea i ipocrizia le fariseienghi, cai interesilas-le mai but o modo sar halavenas penghe vasta sar o modo sar lenas seama pe penghe dada. (Mat. 15:1-11) Chiar cana le conducători religioși sas-le holiarico, cadaia ci așiadea le Isusos te phenel o ciacimos. Sa cadea, o Isus sicadea save sas le sicaimata religioso neciace. Vo ci phendea că o Del aprobil sea-l sicaimata religioso. O Isus phendea că po buhlo drom cai îngărel ca i distrugerea, va avena but manușa, hai po drom tang, cai îngărel ca i viața, va avena hanțî. (Mat. 7:13, 14) Vo sicadea că unii va phenena că slujin le Devlesche, tha, von ci va anena ciaces închinarea lesche. Cadea, că o Isus phendea: „Len seama ca le profeți neciace, cai aven tumende huriade sar bacrea, tha cai andral sile bochale ruva! Pala lenghe roade va avela te prinjianen-le”. (Mat. 7:15-20) w21.05 9 ¶7, 8

I Ana sas-li căsătorime ieche levitoia po anav Elcana, cai iubilas-la zurales but. Le Elcanas mai sas-les iech rromni cai bușiolas Penina, tha vo iubilas mai but la Ana. „La Penina sas-la șiavorre, tha la Ana ci sas-la”, anda codoia i Penina „holiarelas-la sea o timpo caște duchavel-la”. Cadai buchi cherelas la Ana te avel zurales duchadi. „Voi rovelas hai ci halas.” Tha, i Biblia ci phenel că i Ana camlea te rodel răzbunarea ande vroiech felo. Voi pâtărdea pesco ilo angla o Iehova hai sas-la pachiamos că vo va ortosarela le buchia. (1 Sam. 1:2, 6, 7, 10) So sichioas catar i Ana? Dacă varecon camel te avel mai lașio sar tu, tu san codo cai alosarel sar te phiravel-pe. Na av sar vo hai na risar chanicasche nasul anda nasul. Tha, cher sea so daștis caște aves andi pacea codole manușeia. (Rom. 12:17-21) Vi cana che eforturi ci dichion-pe, va avela-tu pacea ando ilo. w21.07 17, 18 ¶13, 14

O hașvalimos cărdea anda o Iuda iech baro trădătoro. Tha mai anglal vo ci sas-lo cadea. (Luca 6:13, 16) Vo sas iech manuș goghiaver hai demno pachiamasco cadea că sas lesche dini i cutia le lovența. Tha pala iech timpo, o Iuda începosardea te ciorel andal love, chiar cana așundea butivar le Isusos cana delas duma anda o athaimos le hașvalimasco. (Mar. 7:22, 23; Luca 11:39; 12:15) O Iuda ci încărdea conto anda so phendea o Isus. O hașvalimos le Iudasco dichlea-pe vi mai mișto țâra timpoia angla so te merel o Isus. O Isus hai lesche discipoli mașcar save sas vi i Maria hai lachi phei, i Marta, sas-le acharde te han ando chăr le Simonosco, o leproso. Ando timpo so hanas, i Maria uștilea hai șiordea uleio parfumato po șăro le Isusosco, uleio cai sas zurales cuci. O Iuda hai le coaver discipoli holiarde-pe zurales. Daștil-pe că le discipoli gândisarenas-pe că le love daisardeas te aven folosime mai mișto caște ajutin codolen ciore tha o Iuda camlea aver vareso. Vo sas iech cior hai camlea te ciorel love andai cutia. (Ioan 12:2-6; Mat. 26:6-16; Luca 22:3-6) w21.06 18 ¶12, 13

Simțosares poiechdata că le but responsabilități cai si tut sile prea phare anda tute? Dacă da, daștil-pe că hachiares zurales mișto le Pavelos. Vo sas-lo îngrijorime na numai anda iech congregația, tha anda „sea-l congregații”. (2 Cor. 11:23-28) Si tut iech nasfalimos cronico cai ciorel chi bucuria? Vi le Pavelos sas-les „iech canro ando mas”, daștil-pe iech nasfalimos cai încărdea but timpo, hai savestar camlea but te scăpil. (2 Cor. 12:7-10) San perado anda che imperfecțiuni? Vi o Pavel sas-lo poiechdata. Anda codoia că trebuisardea te luptil sea o timpo te cherel so si mișto, vo phendea anda peste că silo iech manuș ‘bibahtalo’. (Rom. 7:21-24) Chiar cana nachlea prin mai but zumaimata hai situații phare, o Pavel slujisardea mai dur le Iehovasche. So ajutisardea-les te perseveril? Chiar cana jianglea mișto save si lesche imperfecțiuni, les sas-les iech baro pachiamos andi răscumpărarea. w21.04 21, 22 ¶7, 8

Cana o manuș perfecto Adam păcătuisardea, vo hasardea i posibilitatea te trail veșnico na numai anda peste tha vi anda lesche șiave cai urminas te aven-les. Anda codoia că vo camlea te păcătuil, les ci sas-les nici iech scuza anda so cărdea. Tha lesche șiave ci line partea ca cado păcato. (Rom. 5:12, 14) O iechto manuș meritisardea te merel. Tha daisardea te cherel o Iehova vareso anda le Adamosche urmași caște daștin te train veșnico? Pala soste o iechto manuș păcătuisardea, o Iehova sicadea țâra po țâra so avelas te cherel ca milioanea urmași le Adamosche te aven eliberime tela o armai le păcatosco hai le merimasco. (Gen. 3:15) Prin i răscumpărarea daștil te avel-ame iech amalimos chidino le Iehovaia, chiar cana sam imperfecți. Prin i răscumpărarea, le buchia le Diavolosche va avena chosle cu sea. (1 Ioan 3:8) Hai, sea prin i răscumpărarea, o scopo de mai anglal le Iehovasco la phuveaia va pherdiola-pe. Sea i phuv va avela iech paradiso. w21.04 14 ¶1; 19 ¶17

Iech bari mulțimea murșența hai jiuvleanța anda mai but thema hai cai denas duma diferime șiba arăsle co Ierusalimo. Ande codo ghies întâmplosardea-pe vareso zurales șucar. Chichiva iudei, manușa simpli, den duma codolența cai avile, ande lenghi șib. Tha i mai bari buchi sas o mesajo cai phende-les cadal iudei hai o apostolo Petru. Codola anda i mulțimea așunen că daștin te aven salvime dacă sicaven pachiamos ando Isus Cristos. O mesajo arăslea cadea de zurales ande lengo ilo că cărdea-le te pușen: „So trebul te cheras?”. O Petru phendea lenghe parpale: „Fiesavo anda tumende te avel boldo”. (Fap. 2:37, 38) So întâmplosardea-pe mai dur sas vareso biajucărdo. Cam 3 000 manușa bolde-pe ande codo ghies hai cărdile discipoli le Cristososche. Anda codo momento începosardea i bari lucrarea ande savi cheren-pe discipoli, cai o Isus dea-la pesche continuatorenghe. Cadai buchi jial mai dur vi ando secolo 21. w21.06 2 ¶1, 2

Daștil-pe că predichisaras ande iech teritorio cai si pharo te începosaras studii biblico. Unii manușa fal-pe că ci interesil-le amaro mesajo sau chiar ci camen te așunen-les. Sar daștil te avel-ame iech atitudinea lași ando timpo so predichisaras ande iech teritorio sar cado? Te na bâstras că, andel ghiesa phare cai traisaras, i viața le manușenghi daștil te paruvel-pe bi te ajucăren-pe, hai unii manușa cai ci camle te așunen amaro mesajo, den penghi sama că sile necesități spiritualo. (Mat. 5:3) Unii manușa cai mai anglal ci lenas amare publicații, mai târzio camle te studiin i Biblia. Sa cadea, jianas că o Iehova si o Stăpâno po secerișo. (Mat. 9:38) Vo camel te șioas mai dur andi phuv hai te chinghiaras. Tha, ci trebul te bâstras că Vo si codo cai cherel te bariol. Hai, chiar cana aghies ci încăras iech studio biblico, zuriarel-ame but te jianas că o Iehova binecuvântil-ame pala amare eforturi, na pala amare rezultatea. w21.07 6 ¶14

O Iehova cărdea ca le manușen te daștin te aven-le șiave hai dea-le i responsabilitatea te sicaven-le te iubin-les hai te slujin lesche. Chiar cana le îngeri primisarde but binecuvântări catar o Iehova, lenghe ci sas dino cado privilegio. Anda codoia, le dada trebunas te dichen vi mai cuci cado privilegio te avel-le șiave. Le dadenghe sas dini i responsabilitatea sfânto te bariaren penghe șiaven andi „disciplina hai ando sicaimos le Iehovasco”. (Ef. 6:4; Deut. 6:5-7) I organizația le Iehovaschi ajutil le daden te cheren cadaia prin but materialea bazome pi Biblia: publicații, materialea video, ghilea hai articolea pa amaro site-o. Dichiol-pe claro că vi amaro Dad cerisco hai vi lesco Șiav iubin le șiaven. (Luca 18:15-17) O Iehova bucuril-pe cana dichel că le dada șion pengo pachiamos ande leste hai cheren sea so daștin caște len sama mișto penghe șiavendar. Cadea, le dada ajutin penghe șiaven te aven-le i speranța te cheren partea andai familia le Iehovaschi anda sea o timpo. w21.08 5 ¶9

Unii manușa pachian că te avel-tu pachiamos însemnol te pachias ande varesoste bi te aven-tu dovezi. Tha, pala i Biblia na cadaia însemnol o ciacio pachiamos. O pachiamos andel ciacimata cai ci dichion-pe, sar avelas o Iehova, o Isus hai o Regato cerisco sile bazome pe dovezi zurale. (Evr. 11:3) Iech Martoro le Iehovasco cai silo biochimisto phendea cadai buchi cadea: „Amaro pachiamos na-i iech pachiamos coro cai ci dichel vi le ciacimata științifico”. Daisaras te pușias-ame: „Dacă si cadea de but dovezi cai sicaven că si iech Creatorii, sostar but manușa phenen că o Del ci si codo cai cărdea i viața?”. But anda lende ci cărde penghe timpo niciechdata te dichen le dovezi penghe iachența. O Robert, cai aghies si iech Martoro le Iehovasco phenel: „Anda codoia că ci dea-pe duma niciechdata anda i creația ca i școala, pachiaiem că ci trebul te pachiav ande late. Cana sas-ma cam biș bărșa, sicade manghe andi Biblia argumentea logico hai demno pachiamasche anda i creația”. w21.08 15 ¶4, 5

Daisaras te jianas unele buchia anda o lașimos le Iehovasco andai Biblia hai vi anda le experiențea codolenghe cai sas-le binecuvântime lestar. Tha, va avela te hachiaras ciaces chichi de lașio si o Iehova cana amen las anda lesco lașimos. Te gândisaras-ame ca iech exemplo. Te phenas că cames te începosares o pionierato, tha, caște arăsăs ca cado obiectivo trebul te cheres chi viața mai simplo. Prinjianes mișto i promisiunea le Isusoschi anda Matei 6:33, cai phenel că o Iehova va avela te del tut le buchia cai trebun tuche dacă șios lesco Regato po iechto than. Tha, tu ci simțosardean pe chi morci te pherel-pe cadai promisiunea. Cu sea cadala, dacă si tut pachiamos ande le cuvintea le Isusosche ci mai chines cadea de but buchia, ci mai cheres cadea de but buchi hai cheres mai but andi lucrarea de predicare. Cadea, les anda o lașimos le Iehovasco cana diches pe chi morci sar lel sama pe le buchia cai trebun tuche. w21.08 26 ¶2

Dichas cadai situația vi aghies? Da. But conducători religioși sile bucurime te acceptin sar jene ande penghe changherea bare manușen, barvale hai goghiaver andel iacha le manușenghe, tha cai ci silen iech moralitatea lași sau cheren buchia cai o Del urâl-le. Cadal conducători religioși prasan le slujitoren le Iehovasche, cai sile pherde zelo hai uje moralo, anda codoia că von ci sile dichle sar manușa importanto. Cadea sar phendea o Pavel, o Del alosardea codolen cai i lumea ‘prasal-le’. (1 Cor. 1:26-29) Tha anda o Iehova sile cuci sea lesche slujitori loiali. So daisaras te cheras caște na avas athade catar o gândimos la lumeaco? (Mat. 11:25, 26) Te na las-ame pala o modo sar silo dichlo o poporo le Devlesco. Te na bâstras că o Iehova alosarel numai codolen umili caște cherel peschi voința. (Ps. 138:6) Sa cadea, te gândisaras-ame chichi de but buchia cărdea vo prin codola manușa anda save i lumea phenel că ci sile nici goghiaver hai nici sicade! w21.05 8 ¶1; 9 ¶5, 6

O apostolo Pavel sas-lo recunoscătorii anda o ajutorii cai primisardea-les. Vo ci sas-lo prea baricano caște na mechel le phralen hai le pheian te ajutin-les. (Filip. 2:19-22) Codola mai phure daștin te sicaven penghi recunoștința caring codola mai tărne andai congregația ande mai but moduri. Cana codola tărne camen te îngăren tumen la mașinaia, te chinen tumenghe haben sau te len sama pe aver buchia cai trebun tumen, pherde recunoștința, mechen-le te ajutin tumen. Na bâstren că prin lengo ajutorii o Iehova sicavel că iubil tumen. Mai but, daștin te arăsăn te aven pașă amala codolența cai ajutin tumen. Vi tumen daștin te ajutin tumare tărne amalen cana phenen lenghe chichi de bucurime san te dichen sar camen te cheren mai but andi congregația. Cheren tumenghe timpo te phenen lenghe le buchia prin save nachlean ande tumari viața. Cana cheren cadea, va avela te „sicaven recunoștința” le Iehovasche anda codola tărne, cas vo țârdea-le andi congregația. (Col. 3:15; Ioan 6:44; 1 Tes. 5:18) w21.09 11, 12 ¶12, 13

O Iehova iubil amare phralen hai pheian. Tha, poiechdata daștil te avel amenghe pharo te simțosaras iubirea caring codola anda amari familia spiritualo hai te sicavas-la, anda codoia că barileam ande thana diferime hai avas anda mai but culturi. Mai but, cheras greșeli cai daștin te holiaren sau te peraven averen. Cu sea cadala, daisaras te bariaras amari iubirea caring amare phrala hai pheia dacă las-ame pala o exemplo amare Dadesco cerisco. (Ef. 5:1, 2; 1 Ioan 4:19) Mai dur, va avela te dichas so daisaras te sichioas anda o exemplo le Iehovasco. Iech manuș cai siles compasiunea, rodel te dichel sar daștil te ajutil hai te zuriarel averen. Cana sas-lo pi phuv, o Isus sicadea i grija le Iehovaschi caring le manușa. (Ioan 5:19) O Isus simțosardea mila caring le but manușa cai chidenas-pe te așunen-les „anda codoia că sas-le jupuime hai sas-le șudine anda iech than ande aver sar niște bacrea cai nai-le păstoro”. (Mat. 9:36) I compasiunea le Isusoschi cărdea-les na numai te simțosarel iubirea anda lende tha, vi te ajutil-le. Vo sastiardea le nasfalen hai zuriardea codolen cai cherenas ‘phari buchi hai pharimata phiravenas’. (Mat. 11:28-30; 14:14) w21.09 22 ¶10, 11

O Iehova silo bucurime te sicavel îndurarea. O apostolo Pavel sas-lo inspirime te scriil că o Del silo „barvalo andi îndurarea”. Ande cado contexto, o Pavel sicadea că codola machle, chiar cana sile imperfecți, primisarde i speranța te train ando cerii anda codoia că o Del sicavel peschi îndurarea. (Ef. 2:4-7) Tha i îndurarea le Iehovaschi ci însemnol numai cadichi, si but mai bari. O David scriisardea: „O Iehova silo lașio savorența hai leschi îndurarea dichiol-pe claro ande sea lesche buchia”. (Ps. 145:9) Anda codoia că o Iehova iubil le manușen, vo sicavel lenghe îndurarea oricana arachel iech motivo te cherel cadai buchi. O Isus jianel mai mișto sar oricon chichi de but camel o Iehova te sicavel îndurarea. Angla so te avel pi phuv, o Isus beșlea ande iech than pesche Dadeia ando cerii but timpo. (Prov. 8:30, 31) Ande sea cado timpo, o Isus dichlea butivar sar lesco Dad sicadea îndurarea caring le manușa păcătoși. (Ps. 78:37-42) Cana sicavelas le manușen, o Isus dea duma butivar anda cadai șucar calitatea lesche Dadeschi. w21.10 8, 9 ¶4, 5

Ande iech ocazia, o Isus manglea-pe: „Dade, glorifichisar chio anav!”. Chiar o Iehova dea răspunso ieche glasoia sar o tuneto hai promitisardea că va avela te glorifichil pesco anav. Ande lesco servicio pi phuv, o Isus glorifichisardea o anav le Iehovasco. (Ioan 17:26) Cadea că, si normalo ca le creștini ciace te den-pe bare cana folosisaren o anav le Iehovasco hai te phenen-les vi averenghe. Ando iechto secolo, țâra timpoia pala so cărdea-pe i congregația creștino, o Iehova, „ortosardea pesco dichimos caring le națiuni caște încalavel anda lende iech poporo anda pesco anav”. (Fap. 15:14) Le creștini anda o iechto secolo pachianas că sas iech bari pachiv te folosisaren o anav le Devlesco hai denas duma vi averența anda leste. Von dine le anaves le Devlesco iech than importanto hai folosisarde-les cadichi andi predicarea hai vi ande lenghe scrieri. Von sicade că sile ‘iech poporo anda o anav le Devlesco’. (Fap. 2:14, 21) Sa cadea, aghies le Martori le Iehovasche sile iech poporo anda lesco anav. w21.10 20, 21 ¶8-10

I iubirea loialo le Devleschi si veșnico. Cadai expresia importanto anda i iubirea loialo sili sicadi de 26-var ando Psalmo 136. O Psalmo începol cadea: „Anen mulțumiri le Iehovasche că silo lașio – leschi iubirea loialo încărel veșnico”. (Ps. 136:1) O refreno „leschi iubirea loialo încărel veșnico” apăril ande fiesavo verseto le psalmosco. Cana citisaras sea o Psalmo, amaro ilo bariol te jianas că o Iehova sicavel iubirea loialo ande but moduri hai bi te încărel-pe parpale. Cado refreno sicavel că i iubirea le Iehovaschi caring pesche slujitori ci paruvel-pe. Chichi de but zuriarel-ame te jianas că o Iehova ci mechel codolen cai slujin lesche! Mai but, vo astarel-le zurales hai așel pașa lende vi mai but cana sile duchade. Cana gândisaras-ame că o Iehova si pașa amende cadaia cherel-ame te avas zurales bucurime hai del amen o zuralimos cai trebul-ame caște daisaras te nachas părdal le pharimata hai te jias mai dur po drom la viațaco. (Psalmo 31:7) w21.11 4 ¶9, 10

Si tuche pharo poiechdata cana gândis-tu ca le buchia cai ajucăren amen – i distrugerea la religiachi neciaci, cana o Gog anda Magog va atachila hai o războio Armaghedon? Pușlean tut vroiechdata: „Va avela te încărav zuralo mânro pachiamos cana va avela te nachav prin cadal buchia cai daraven o ilo?”. Dacă nachlea prin chi goghi cado pușimos, so phendea o Isus ando texto de aghies va ajutila tut zurales but. O Isus phendea pesche discipolenghe: „Te na daral tumaro ilo. Sicaven pachiamos”. (Ioan 14:1) Dacă va avela amen iech pachiamos zuralo, va daisaraia te nachas părdal oriso va avela ando viitorii pherde pachiamos. Daisaras te zuriaras amaro pachiamos caște suportisaras le zumaimata cai va avena, cana dichas o modo sar phiravas amen cana nachas acana prin le zumaimata amare pachiamasche. Cana gândisaras-ame ca o modo ande savo phiravas amen cana nachas prin le zumaimata de aghies, daisaras te dichas le situații ande save trebul te zuriaras amaro pachiamos. Părdal orisavo zumaimos nachas, amaro pachiamos cherel-pe vi mai zuralo. Cadai buchi va ajutila-ame te suportisaras le zumaimata cai va avena. w21.11 20 ¶1, 2

O apostolo Pavel phendea le Timoteiosche hai vi sea le creștinenghe te cheren mișto pengo servicio. (2 Tim. 4:5) Tha na-i sea o timpo ușoro. Te gândisaras-ame sar exemplo ca le phrala cai beșen andel thema cai amari activitatea sili așiadi sau interzicime. Le slujitori le Iehovasche nachen prin mai but pharimata, cai daștin te peraven-le. Sar exemplo, but jene cheren buchi phares numai caște avel lenga familia so trebul. Von camenas te jian mai but andi predicarea, tha, co sfârșito le curchesco von sile zurales chine. Aver phrala ci daștin te cheren but andi predicarea anda codoia că sile nasfale sau phure, hai unii anda cadala ci daștin nici măcar te înclen anda o chăr. Aver phrala simțosaren-pe sea o timpo că ci sile lașe chancesche. Chiar cana nachas prin pharimata, o Iehova daștil te del-ame o zuralimos cai trebul amenghe caște slujisaras lesche mai dur chichi daisaras andi situația ande savi sam. w21.05 20 ¶1-3

Poiechdata, le colegi catar i școala, catar i buchi, amare neamuri cai nai-le sa codol convingeri sar amen hai aver, daștinas te cheren-ame te las partea ca activități cai anenas buchia nasul pe amari închinarea. Ande cado cazo, trebul te cheras iech alosarimos importanto. O principio anda o Levitico 19:19 daștil te ajutil-ame. Mașcar aver buchia, cade phenel-pe: „Te na phiraves iech hureaimos anda dui feluri thava suvde ande iech than”. I respectarea cadala legeachi ajutilas le israelițen te deosebin-pe catar codola de pașa lende. Aghies, ci si greșime te phiravas hureaimata hamisarde anda fibra textilo, sar avelas o bumbaco hai o poliestero sau mătasea hai viscoza. Tha si greșime te avas sar le manușa cai lenghe convingeri hai lenghe practici așen contra le sicaimata biblico., Si ciaces, amen iubisaras amare neamuren hai amare pașarden, tha, cana si i duma anda le buchia importanto la viațache, camas te încăras-ame dur sar slujitori le Iehovasche. Cado si iech elemento importanto anda i sfințenia. (2 Cor. 6:14-16; 1 Pet. 4:3, 4) w21.12 5 ¶14; 6 ¶16

O drom cai îngărel viațate daștil te avel arachlo. O Isus phendea: „Dacă așen ande mânro cuvânto san ciaces mânre discipoli. Va prinjianena o ciacimos hai o ciacimos va eliberila tumen”. (Ioan 8:31, 32) Vi tu meritis te aves așardo anda codoia că ci lean-tu pala le coaver manușa tha rodean o ciacimos. Studiisardean zurales but o Cuvânto le Devlesco caște jianes so manghel o Iehova amendar hai lean-tu pala le sicaimata le Isusosche. Sichilean că o Del camel te așias contra le sicaimata neciace hai te na mai încăras le sărbători cai silen origini păgâno. Sa cadea, hachiardean că ci si ușoro te cheres so manghel tutar o Iehova hai te meches le practici cai vo ci aprobil-le. (Mat. 10:34-36) Daștil-pe că sas tuche pharo te cheres le paruimata cai trebun. Tha, pala codoia, daisardean anda codoia că iubisares che Dades cerisco, le Iehovas, hai cames te aves aprobime lestar. Siguro, vo dichel pherdo bucuria caring tute. (Prov. 27:11) w21.12 22 ¶3; 23 ¶5

O Moise sas iech slujitoro le Iehovasco cai mechlea-pe ortosardo pala iech bari greșeala. Iechdata, vo ci încărdea-pe parpale, holiardea-pe hai ci andea pachiv le Iehovasche. Anda codoia, o Moise ci sas-lo mechlo te jial andre ando Them Promiso. (Num. 20:1-13) Cana o Moise manglea le Iehovas te paruvel peschi decizia, o Iehova phendea lesche: „Te na mai des manghe duma anda cadai buchi niciechdata!”. (Deut. 3:23-27) O Moise ci cărdea cărco pesco ilo. Vo așundea le Iehovastar, hai o Iehova folosisardea-les mai dur caște conducil i națiunea Israel. (Deut. 4:1) O Moise silo iech lașio exemplo anda sar trebul așunde le sfaturi hai amen daisaras te las-ame pala lende. O Moise sicadea că hachiardea i decizia cai lea-la o Iehova prin o fapto că așilea pherdo pachiamos, chiar cana ci arăslea ando Them Promiso. Cana las-ame pala o exempo cai mechlea-les cado slujitoro loialo le Iehovasche, va avela-ame but miștimata. (Proverbe 4:10-13) But phrala hai pheia de aghies cărde cadai buchi. w22.02 11 ¶9, 10

Ando ivend le bărșesco 32 a.e., o Lazăr, o lașio amal le Isusosco, pelea nasfalo hai mulea. (Ioan 11:3, 14) O Isus iubilas but le Lazăros hai lesche pheian, i Maria hai i Marta. Cana așundea că o Isus avilea, i Marta gălea sigo angla leste. Te imaginisaras amenghe i emoția anda o glaso la Martaco cana phendea lesche: „Raia, dacă avileanas cade, mânro phral ci merelas”. (Ioan 11:21, 32-36) Siguro, o Isus ruia anda codoia că dichlea chichi de but sas-le duchade i Maria hai i Marta anda lenghe phralengo merimos. Dacă hasardean ando merimos varecas cai sas tuche cuci, o Iehova hachiarel che sentimentea. O Isus si „i reprezentarea exacto” lesche Dadeschi. (Evr. 1:3) Cadea că, cana ruia, o Isus sicadea le sentimentea lesche Dadesche. (Ioan 14:9) Dacă vi tuche mulea iech jeno saveste încărdean but, daștis te pachias zurales că o Iehova dichel prin so naches hai, mai but, silo zurales duchado anda tute. Vo camel te sastiarel chio duchado ilo. (Ps. 34:18; 147:3) w22.01 15 ¶5-7

Dacă va avela te cheres tuche timpo te des duma le Iehovaia, te ascultis-les hai te meditosares ca lesche calități, va avela tut numai miștimata. Ando iechto than, va leia decizii mai lașe. I Biblia del amen i asigurarea că „con phirel le goghiaverența arăsăl goghiaver”. (Prov. 13:20) Ando duito than, va avela te arăsăs iech sicaitorii mai lașio. Iech anda le mai importanto obiectivea cai si amen cana studiisaras i Biblia ieche manușeia si codo te ajutisaras-les te pașiol le Iehovastar. Chichi va avela te das duma mai but amare Dadeia cerisco, cadichi va avela te iubisaras-les mai but hai va avela amenghe mai ușoro te ajutisaras codolen casa studiisaras te iubisaren-les vi von. Sa cadea cărdea vi o Isus. Vo dea duma anda pesco Dad anda ilo hai pherdo iubirea. Cadal cuvintea cărde le discipolen te iubisaren le Iehovas. (Ioan 17:25, 26) Ando trinto than, va avela tut iech pachiamos mai zuralo. Sar simțosares tut ca o răspunso cai deles tuche o Iehova cana manghes tut anda îndrumarea, mângâierea hai ajutorii? Siguro, de fiesavi data, chio pachiamos zuriarel-pe. (1 Ioan 5:15) w22.01 30 ¶15-17

O Iehova manghel amendar te mechas amaro phiraimos nasul hai le obiceiuri cai sas amen mai anglal, anda codoia că vo iubil-ame zurales but hai camel te avel-ame iech viața șucar. (Is. 48:17, 18) Vo jianel că, atunci cana las-ame pala amaro ilo păcătoso, cheras nasul na numai amenghe, tha vi averenghe. Cadaia anel iech bari duch vi le Iehovasche. Cana das amari zor te cheras paruimata ande amari personalitatea, daștil-pe ca chichiva amala sau jene anda amari familia te prasan-ame. (1 Pet. 4:3, 4) Von daștinas te phenen că daisaras te cheras so camas hai că ci trebul te mechas averen te phenen amenghe so te cheras. Tha codola cai ci camen te len-pe pala so phenel o Iehova te cheras, ci sile ciaces liberi. Mai but, von mechen-pe îngărde catar i lumea le Satanoschi. (Rom. 12:1, 2) Savore anda amende trebul te alosaras: te încăras ca amari purani personalitatea, saveate cherel buchi o păcato hai i lumea le Satanoschi, ori te mechas ca o Iehova te paruvel-ame ande o mai lașio manuș cai daisaras te avas aghies. (Is. 64:8) w22.03 3 ¶6, 7

I meditarea ca o Cuvânto le Devlesco daștil te ajutil-ame te dichas cadea sar si ciaces amari situația. Ita sar ajutisardea i Biblia iecha pheia cai sas-li duchadi anda codoia că mulea laco rrom. Iech phuro de congregație phendea lache că daștilas te sichiol șucar buchia anda o lil Iov. Cana începosardea te citisarel i relatarea anda Iov, voi doșardea-les sigo anda leschi gândirea greșime, hai phendea ande peste: „Iov, na mai gândisar-tu numai ca che pharimata!”. Tha pala codoia dea peschi seama că vi la sas-la sa cadai atitudinea. I meditarea ajutisardea-la te paruvel peschi atitudinea hai dea-la o zuralimos caște daștil te nachel părdal i duch cai andea-la o merimos lache rromesco. O Iehova zuriarel-ame vi prin amare phrala. O Pavel scrisardea că camelas but ca vo hai lesche phrala ando pachiamos ‘te zuriaren-pe iech averes’. (Rom. 1:11, 12) w21.05 22 ¶10, 11; 24 ¶12

Andel ghiesa purane, le israelițenghe sas dini cadai porunca: „Trin-var po bărș, sea che murșa te aven angla o Iehova, chio Del, ando than cai vo va alosarela-les”. (Deut. 16:16) Caște jian ca le sărbători cai încărenas-pe ande fiesavo bărș, le israeliți trebunas te mechen penghe chăra hai le phuvea bi te lel sama varecon pe lende. Cu sea cadala, von încărenas cadai porunca anda codoia că pachianas-pe zurales ando Iehova, cai phendea lenghe: „Chonic ci va zumavela te lel chio them cana va avela te jias opre angla o Iehova, chio Del”. (Ex. 34:24) Cadea, von daștinas te țârden but miștimata. Sar exemplo, le israeliți hachiarenas mai mișto i Legea le Devleschi, meditinas ca lesco lașimos hai zuriarenas-pe iech averes. Vi amen si amen cadal miștimata cana das amari zor te jias ca le întruniri. Sa cadea, o ilo le Iehovasco bariol cana das răspunsuri harne hai mișto pregătime. w22.03 21 ¶9

O Iehova pregătisardea le Isusos anda lesco rolo sar Baro Rașai. O Isus simțosardea chichi de pharo si te ascultis le Devlestar ande phare zumaimata. Cana simțosardea iech bari duch ando ilo, o Isus manglea-pe „hai dea cingar zurales asfența”. Anda codoia că nachlea personalo prin phare buchia, o Isus daștil te hachiarel-ame hai ‘te avel ande amaro ajutorii’ cana sam „zumade”. Sam zurales recunoscători le Iehovasche anda codoia că numisardea pe amende ieche Bare Rașaies îndurătorii, ‘cai hachiarel amare covlimata’! (Evr. 2:17; 4:14-16; 5:7-10) O Iehova mechlea ca o Isus te suferil cadichi de but caște del răspunso ca iech pușimos importanto: Va așena le manușa loialo le Iehovasche chiar cana sile zurales zumade? O Satan phenel că nici hai mai phenel că le manușa slujin le Devlesche anda motivea egoisto hai că ci iubin-les. (Iov 1:9-11; 2:4, 5) O Isus așilea loialo hai sicadea că o Satan silo iech hohamno. w21.04 17 ¶7, 8

Angla so te bolel-pe iech manuș trebul te cherel so sichiol andai Biblia. Cana codo cai studiil cherel so sichiol, silo sar o „manuș goghiaver” andai ilustrarea le Isusoschi cai săpil but andi phuv caște vazdel pesco chăr po bar. (Mat. 7:24, 25; Luca 6:47, 48) Ajutisar codoles casa studiis te cherel paruimata ande peschi viața. (Mar. 10:17-22) O Isus jianglea că le barvale manușenghe avelas lenghe pharo te bichinen sea penghe barvalimata. (Mar. 10:23) Cu sea cadala, o Isus phendea ieche barvale tărnesche te cherel cado baro paruimos ande peschi viața. Sostar? Anda codoia că iubilas-les. Poiechdata, daștil te avel amenghe pharo te phenas codolesche casa studiisaras te cherel so sichilea anda codoia că pachias că ci silo pregătime te cherel o paruimos cai trebul. Tha, chichi mai sigo das duma codoleia casa studiisaras andal paruimata cai trebul te cherel-le, cadichi va avela te cherel-le mai sigo. Cana das duma leia anda cadal buchia, sicavas că camas ciaces lesco miștimos. (Ps. 141:5; Prov. 27:17) w21.06 2 ¶3; 3 ¶5

O apostolo Petru ortosarel i atenția caring o lașio exemplo le Isusosco cai suportisardea i suferința. Cu sea cadala, si mai but moduri ande save daisaras te imitisaras le Isusos. (1 Pet. 2:18-25) Si ciaces, sea leschi viața, sea so phendea hai cărdea vo, si iech exemplo anda amende caște urmisaras-les. Tha, sar manușa imperfecți, daisaras te urmisaras o exemplo le Isusosco? Sar te na! Anen tumenghe amintea so phendea amenghe o Petru te cheras, te uștaras pe lesche urme „chichi mai exacto”, na perfecto. Dacă uștaras pe le urme le Isusosche hai das amari zor te imitisaras-les chichi mechel amen amari starea imperfecto, va avela te ascultisaras le cuvintea cai phendea-le o Ioan: ‘Continuin te phiren cadea sar phirdea o Isus’. (1 Ioan 2:6) Cana uștaras pe le urme le Isusosche, pașioas mai but le Iehovastar. Sostar daisaras te phenas cadai buchi? Anda codoia că, anda o șucar exemplo le Isusosco hachiaras sar te traisaras amari viața cadea sar camel o Del. (Ioan 8:29) Cadea că, cana uștaras pe le urme le Isusosche, sam cuci andel iacha le Iehovasche. Daisaras te avas siguri că amaro Dad cerisco va pașiola codolendar cai cheren bare eforturi caște aven lesche amala. (Iac. 4:8) w21.04 3 ¶4-6

O Iehova dichel amare calități, jianel ce felo manușa daisaras te avas hai țârdel-ame peste. Dacă sam lesche loiali, vo va așela pașa amende anda sea o timpo. (Ioan 6:44) Dacă pachias că o Iehova iubil-ame hai că silo pașa amende, va avela te camas te slujisaras lesche anda ilo, chiar cana si amen pharimata. Tha, dacă ci pachias că o Iehova lel seama pe amende, amaro zuralimos va avela mai țâno. (Prov. 24:10) Hai atunci cana sam perade hai ci pachias-ame andi iubirea le Iehovaschi, sam mai covle angla la atacuri le Satanosche. (Ef. 6:16) Unii creștini fideli de aghies începosarde te pachian că o Iehova ci iubil-le hai cadea lengo pachiamos ci mai sas cadea de zuralo. So daisaras te cheras cana o gândo că o Iehova ci iubil-ame șiol-pe ande amari goghi? Trebul te încalavas-les sigo avri. Te mangas le Iehovas te duriarel amendar „le gânduri nasul” hai te del-ame ‘leschi pacea, cai va ferila amaro ilo hai goghi’. (Ps. 139:23; Filip. 4:6, 7) Mai but, te na bâstras că ci sam corcore. w21.04 20 ¶1, 4; 21 ¶5, 6

Anes tuche amintea sar cărdilean iech Martoro le Iehovasco? Mai anglal așundean „i vestea lași”, daștil-pe că catar che dada, ieche colegostar catar i buchi sau catar i școala sau ieche Martorestar cai avilea tute chăre. (Mar. 13:10) Pala codoia, varecon cărdea pesche timpo hai cărdea but eforturi caște studiisarel tuia. Cana studiisardean, arăslean te iubis le Iehovas hai te hachiares că vi vo iubil-tu. O Iehova țârdea-tu co ciacimos hai acana sar discipolo le Isus Cristososco si tut i speranța te trais anda sea o timpo. (Ioan 6:44) Siguro, san zurales recunoscătorii le Iehovasche că folosisardea varecas te sicavel-tu o ciacimos hai că camlea te aves Lesco slujitorii. Acana că prinjianas o ciacimos, si amen o privilegio te ajutisaras vi averen te aven amența po drom cai îngărel ca i viața. Daștil-pe că si amenghe ușoro te predichisaras chăr chărestar, tha daștil te avel amenghe mai pharo te începosaras hai te încăras studii biblico. w21.07 2 ¶1, 2