Februaria

O Iehova camel ca sea lesche slujitori te aven fericime. Vo silo pașă fiesavestar anda amende hai dichel cana simțosaras-ame perade. (Ps. 145:18, 19) Te dichas chichi de but lea sama o Iehova pe pesco profeto o Ilie cai traisardea ande iech timpo zurales pharo anda istoria le Israeloschi. Le slujitori le Devlesche sas-le zurales persecutime le bare dușmanendar le Iehovasche hai o Ilie sas o iechto cas camle te mudaren. (1 Regi 19:1, 2) Mai but daștil-pe că peradea-les vi o gândo că așilea o corcoro profeto cai slujilas le Iehovasche. (1 Regi 19:10) O Del dichlea sar simțosarelas-pe o Ilie hai cărdea sigo vareso caște ajutil-les. Vo bișaldea ieche îngeros leste caște phenel lesche că ci sas-lo corcoro hai că mai sas but israeliți cai slujinas le Iehovasche. (1 Regi 19:5, 18) Pherdo lașimos o Isus phendea pesche discipolenghe că va avela-le iech bari familia spiritualo. (Mar. 10:29, 30) Hai o Iehova, amaro dad cerisco, phenel că va avela sea o timpo pașa codola cai slujin lesche. (Ps. 9:10) w21.06 8, 9 ¶3, 4

But manușa poticnin-pe anda codoia că amare sicaimata bazon-pe pi Biblia hai sicaven că but idei religioso sile neciace. Le conducători religioși sicaven le manușen că o Del pedepsil codolen nasul andi iag le iadoschi. Von folosisaren cado sicaimos caște încăren tela controlo le manușen. Le slujitori le Iehovasche, cai anen închinarea le Devlesche la iubireaco, sicaven că cado sicaimos silo neciacio. Le coducători religioși sicaven le manușen că o sufleto ci merel. Amen sicavas că cado sicaimos silo păgâno, cai dacă avelas ciaces, atunci ci mai avelas-ame nevoia catar o jiuvindimos. Chiar cana but religii sicaven le manușen că sea so cheras sas deja alosardo le Devlestar sau catar iech zuralimos nedichlo, amen sicavas că le manușes siles libero-arbitro hai daștil te alosarel te slujil le Devlesche. So cheren le conducători religioși cana phenas că lenghe sicaimata sile neciace? Butivar, von holiaren-pe. Dacă iubisaras o ciacimos va avela te pachias hai te așunas sea so phenel amenghe o Del. (Ioan 8:45, 46) Anda codoia că ci sam sar o Satan, amen va avela te ‘așias zurale ando ciacimos’ hai ci va avela te mechas-ame catar amaro pachiamos. (Ioan 8:44) O Del manghel catar lesche slujitori ‘te urân o nasulimos hai te alipin-pe de so si mișto’, cadea sar cărdea vi o Isus. (Rom. 12:9; Evr. 1:9) w21.05 10 ¶10, 11

Tha so daisaras te cheras dacă peleam ando athaimos le baricanimasco hai le hașvalimasco? Sam siguri că daisaras te încleas anda leste! O apostolo Pavel phendea că codola cai ‘sile astarde de jiuvinde catar o Beng’ daștin te înclen anda o athaimos. (2 Tim. 2:26) Te na bâstras niciechdata că o Iehova silo mai zuralo sar o Satan! Cadea că, cana acceptisaras o ajutorii le Iehovasco daisaras te încleas anda orisavo athaimos cai șiol-les amenghe o Beng. Si ciaces, si mai mișto te na peras andel athaimata le Satanosche sar te trebul te încleas anda lende. Daisaras te cheras cadaia numai le ajutoroia le Iehovasco. Anda codoia, te mangas ande fiesavo ghies le Iehovas te ajutil-ame te hachiaras dacă cadal trăsături nasul începosarde te dichion-pe ando modo sar gândisaras hai ande so cheras. (Ps. 139:23, 24) Te na mechas-ame niciechdata astarde ande lengo athaimos! De mii bărșa o Satan silo iech vânătoro ratavalo. Tha, na pa but timpo, vo va avela phanglo hai, ji la urmă, distrugime. (Rev. 20:1-3, 10) Abia ajucăras codo ghies. Ji atunci te las sama ca le athaimata le Satanosche. Te das sea amari zor te na mechas-ame astarde catar o baricanimos sau o hașvalimos hai te avas hotărâme ‘te așias contra le Diavolosche hai vo va nașela amendar’. w21.06 19 ¶15-17

O Iehova silo zurales fericime cana iech manuș acceptil o ciacimos biblico hai camel te phenel-les vi averenghe. (Prov. 23:15, 16) Sa cadea, vo bucuril-pe cana dichel o zelo pesche slujitorengo de aghies. Sar exemplo, chiar cana sas pandemia, ando bărș de serviciu 2020 încărde-pe 7 705 765 studii biblico hai 241 994 manușa dedichisarde penghi viața le Iehovasche hai bolde-pe. Cadal neve discipoli va încărena studii biblico hai cadea, vi von, va cherena discipoli. (Luca 6:40) Si ciaces, cana ajutisaras averen te arăsăn discipoli, bucurisaras o ilo le Iehovasco. Cana cheras discipoli, trebul te cheras bare eforturi, cu sea cadala, le ajutoroia le Iehovasco daisaras te ajutisaras codolen neve te iubin amare Dades cerisco. Daștias te șios tuche o obiectivo te începosares hai te încăres iech studio biblico? Dacă folosisaras-ame catar orisavi ocazia caște începosaras studii biblico, ci va avela amenghe te pachias ce rezultatea lașe va avena-ame. w21.07 6, 7 ¶14-16

O rege David dea anda pesco barvalimos but love hai cuci buchia caște avel vazdino o templo. (1 Cron. 22:11-16) Cana ci mai si amen o zuralimos fizico te las partea ca le proiectea de construcții teocratico, daisaras te ajutisaras mai dur te cheren-pe cadal proiectea cana cheras donații pala amari situația. Mai but, daisaras te ajutisaras codolen mai tărne te țârden miștimata anda amari experiența cai chideam-la. Gândisaren tumen sar sicadea vi o apostolo Pavel generozitatea. Vo achardea le Timoteios te jial leia andi buchi misionaro, hai pherdo generozitatea o Pavel sicadea cadale tărne murșes sar te predichil hai sar te sicavel averen. (Fap. 16:1-3) Cadaia ajutisardea le Timoteios te avel iech sicaitorii mai lașio. (1 Cor. 4:17) Pala codoia, vi o Timotei folosisardea mai dur so phendea lesche o Pavel caște sicavel averen. w21.09 12 ¶14, 15

So daisaras te sichioas anda o exemplo cai mechle-les o Apolo hai o Pavel. Le dui prinjianenas zurales mișto le Scripturi, sas-le prinjiande sar lașe hai bare sicaitori. Sa cadea, le dui ajutisarde buten te arăsăn discipoli. Tha, niciech anda lende ci dichlea le coaveres sar iech rivalo. (Fap. 18:24) Mai but, pala so o Apolo tiliardea anda Corint, o Pavel phendea lesche te avel pale ande cado foro. (1 Cor. 16:12) O Apolo folosisardea ande iech modo lașio pesche talentea caște phenel i vestea lași hai te zuriarel le phralen. Sa cadea, daisaras te avas siguri că o Apolo sas iech phral umilo. Sar exemplo, cana o Aquila hai i Priscila „sicade lesche mai mișto o drom le Devlesco”, i Biblia ci phenel că vo holiardea-pe. (Fap. 18:24-28) O Pavel jianelas că o Apolo cherelas iech buchi zurales lași. Tha, o Pavel ci darailea că le manușa va pachiana că o Apolo sas mai lașio sar vo. Anda le sfaturi cai phendea-le o Pavel la congregațiache anda Corint, dichiol-pe că vo sas-lo umilo, ci dea-pe baro hai sas-lo rezonabilo. (1 Cor. 3:3-6) w21.07 18, 19 ¶15-17

O Adam hai i Eva hasarde pengo than cai sas-le andi familia le Iehovaschi, cadea că nici lenghe șiave ci daisarde te bucurin-pe catar cado privilegio. (Rom. 5:12) Anda codoia că o Adam hai i Eva alosarde corcore te na ascultin le Devlestar, von meritisarde te aven dine avri anda leschi familia. Tha so avelas te întâmplol-pe lenghe șiavența? Pherdo iubirea, o Iehova cărdea ca codola cai ascultin lestar te daștin te aven line sar lesche șiave caște cheren partea anda leschi familia. Vo cărdea cadaia cana dea sar jertfa pesche Șiaves unico năștime. (Ioan 3:16) Cadea, 144 000 manușa fideli sile line sar șiave le Devlesche. (Rom. 8:15-17; Rev. 14:1) Sa cadea, milioanea aver manușa slujin loialo le Iehovasche. Len silen i speranța te arăsăn te cheren partea andai familia le Devleschi pala o testo finalo cana o Raimos de Iech Mia Bărș va sfârșila-pe. (Ps. 25:14; Rom. 8:20, 21) Von daștin te phenen încă de acanara le Iehovasche, lengo Creatoro, „Dade”. (Mat. 6:9) Vi codola cai va avena jiuvindime va daștina te prinjianen so ajucărel o Iehova lendar. Codola cai alosaren te ascultin lestar va daștina vi von te cheren partea anda leschi familia. w21.08 5 ¶10, 11

O Pavel cărdea cadaia hai but bărșa vo dichlea pesco servicio sar i mai importanto buchi anda leschi viața. Vo predichisardea „angla sea le manușa hai chăr chărestar”. (Fap. 20:20) Mai but, vo predichisardea ori chichi-var daisardea te cherel cadai buchi. Sar exemplo, cana ajucărelas le phralen andi Atena, vo dea duma chichiva bare manușența anda i vestea lași hai chichiva anda lende sas-le bucurime te așunen so phendea lenghe vo. (Fap. 17:16, 17, 34) Chiar vi cana o Pavel sas-lo „andel lanțuri le phandaimasche”, vo predichisardea codolenghe cai lenas sama pe leste cana sas-lo phandado hai codolenghe cai avenas leste te dichen-les. (Filip. 1:13, 14; Fap. 28:16-24) O Pavel dichlea cuci pesco timpo hai folosisardea-les goghiaia. Butivar achardea vi averen te jian leia andi lucrarea de predicare. Sar exemplo, ande peschi dintuni călătoria sar misionaro, vo lea leia le Ioanos Marcu, hai andi duito le Timoteios. (Fap. 12:25; 16:1-4) Ando timpo chichi sas-lo cadalența o Pavel dea peschi zor te sicavel-le sar te cheren mișto penghi buchi andi congregația, te aven lașe păstori hai te sicaven mișto averen. (1 Cor. 4:17) w22.03 27 ¶5, 6

Unii manușa ci pachian ande iech Creatorii anda codoia că von phenen că ci pachian ande so ci dichen. Cu sea cadala, von pachian ande buchia cai ci daștin te dichen-le sar avelas, i forța gravitaționalo, anda codoia că silen i dovada că si ciaci. Tha, vi o pachiamos anda savo del duma i Biblia bazol-pe pe dovezi cai sicaven ‘le ciacimata cai ci dichion-pe’. (Evr. 11:1) Tha, but manușa ci cheren penghe timpo hai ci camen te cheren eforturi caște dichen cadal dovezi. Iech manuș cai ci rodel le dovezi, daștilas ușoro te pachial că ci si iech Del. Unii manușa de știință arăsle te pachian că o universo sas cărdo le Devlestar pala soste studiisarde profundo le dovezi. Mai anglal, von ci pachiaie că si iech Creatorii numai anda codoia că andi facultatea ci sas lenghe sicado o ciacimos anda i creația. Cu sea cadala, von arăsle te prinjanen hai te iubin le Iehovas. Cadea că, savore anda amende trebul te zuriaras amaro pachiamos ando Del, indiferento chichi sicaimos si amen. w21.08 14 ¶1; 15, 16 ¶6, 7

O Isus sicadea prin iech parabola cai arăsăl ande amaro ilo, chichi de but camel o Iehova te sicavel îndurarea. O șiav andai parabola tiliardea de chăral hai „hasardea sea pesco barvalimos anda codoia că îngărelas iech viața rimome”. (Luca 15:13) Mai târzio, vo căisardea-pe, sicadea umilința hai gălea parpale chăre. Sar phiradea-pe lesco dad cana dichlea-les? O Isus phendea: „Cana [o șiav] sas-lo încă dur, lesco dad dichlea-les hai cărdilea lesche iech bari mila lestar. Nașlea caring leste, lea-les andi angali hai ciumidea-les pherdo iubirea”. O dad phiradea-pe șucar pesche șiaveia. Sicadea lesche îndurarea, iertisardea-les hai primisardea-les parpale andi familia. Chiar cana o șiav cărdea iech baro păcato, o dad iertisardea-les anda codoia că falea-les nasul anda so cărdea. O dad îndurătorii andai ilustrarea reprezentil le Iehovas. Prin cadai ilustrarea cai arăsăl ande amaro ilo, o Isus sicadea chichi de but camel lesco Dad te iertil codolen cai sicaven ciaci căința. (Luca 15:17-24) w21.10 8 ¶4; 9 ¶6

Aghies, but conducători religioși cărde sea so daisarde caște garaven că le Devles siles iech anav. Von încalade-les anda lenghe traduceri hai, ande chichiva cazuri, ci mechle ca vo te avel folosime ande lenghe changherea. Con daștilas te na phenel că le Martori le Iehovasche sile le corcore cai sicaven o respecto hai i pachiv cai trebul caring o anav le Iehovasco? Nici iech aver grupo religioso ci del cadea de but peschi zor caște del duma chichi mai bute manușența anda o anav le Devlesco. Cadea că amen cheras sea so daisaras caște traisaras pala o anav cai phiravas-les, codo te avas Martori le Iehovasche. (Is. 43:10-12) Sa cadea, cărdeam mai but sar 240 milioanea exemplarea andai Biblia – Traducerea lumii noi, cai folosil o anav le Devlesco andel thana ande save aver traducători la Bibliache ci șiute-les. Mai but, amare publicații biblico tipărime ande mai but sar 1 000 șiba, folosisaren o anav le Devlesco. w21.10 20, 21 ¶9, 10

Anas închinarea le Iehovasche cana ajutisaras amare phralen cai îngăren-la mai phares. O Iehova phendea le israelițenghe că va pochinela-le parpale daca avenas te den anda lenghe buchia penghe phralenghe cai sas mai ciore. (Deut. 15:7, 10) Ando iechto secolo, cana le creștini anda Filipi bișalde iech daro le apostolosche Pavel, cai sas-lo phandado, vo phendea că cado sas „iech jertfa lași te avel primime, cai placial le Devles”. (Filip. 4:18) De fiesavi data cana ajutisaras ieche phrales cai îngărel-la mai phares, o Iehova dichel sar cana deam lesche o daro. (Prov. 19:17) Te dichas mișto andi congregația hai te pușas-ame: „Si varecon cas daștiv te ajutiv-les?”. O ilo le Iehovasco bariol cana das anda amaro timpo, zuralimos, prinjianimos hai buchia materialo caște ajutisaras amare phralen. Cana ajutisaras averen, o Iehova dichel cadai buchi sar partea andai închinarea cai anas-la lesche. (Iac. 1:27) Caște anas închinarea le Iehovasche trebul te das anda amaro timpo hai zuralimos. Tha ci si amenghe pharo te cheras cadaia, anda codoia că iubisaras le Iehovas. (1 Ioan 5:3) w22.03 24 ¶14, 15

Caște sicavas compasiunea caring amare phrala hai pheia, trebul te jianas prin so pharimata nachen. Sar exemplo, daștil-pe că iecha pheia sila iech baro nasfalimos. Voi ci rovarel-pe niciechdata, tha daștil-pe că avelas bucurime te dichel că ajutisaras-la. Daisaras te ajutisaras-la te cheras haben sau te cheras ujimos ando chăr?”. Sau daștil-pe că iech phral hasardea peschi buchi. Daisaras te ajutisaras-les țâra lovența bi te jianel, ji cana arachel pesche iech aver buchi? Ci trebul te ajucăras ca amare phrala hai pheia te manghen amendar ajutorii, caște sicavas lenghe compasiunea. Cadea sar o Iehova, camas amen te cheras o iechto paso. Vo cherel te avel o cham po ceri ande fiesavo ghies bi ca amen te mangas cadai buchi. O tachimos le chamesco anel miștimata savore manușenghe, chiar vi codolenghe cai ci sile recunoscători. Cana lel sama pe sea so trebul-ame, o Iehova sicavel peschi iubirea caring amende. Lesco lașimos hai generozitatea cherel-ame te iubisaras-les vi mai but. w21.09 22, 23 ¶12, 13

I iubirea loialo cherel le Devles te avel iertătorii. Cana iech anda lesche slujitori cai cărdea iech păcato căil-pe sincero hai mechel pesco phiraimos nasul, i iubirea loialo cherel le Iehovas te iertil-les. O David phendea anda o Iehova: „Vo ci phiradea-pe amența pala amare păcatea, ci dea amenghe so meritisaras anda le jiungale buchia cai cărdeam-le”. (Ps. 103:8-11) Chiar o David simțosardea chichi de pharo si te avel tut iech conștiința pherdi, tha vi că o Iehova silo ‘gata te iertil’. Vo phenel o motivo anda savo o Iehova iertil ande pesco manglimos cai silo sicado ando texto de aghies. O Iehova iertil anda codoia că silo barvalo andi iubirea loialo caring sea codola cai acharen-les. Cana păcătuisaras, si normalo ba chiar cherel amenghe mișto te avel-ame iech conștiința pherdi anda codoia că cadaia cherel-ame te căisaras-ame hai te camas te ortosaras amare greșeli. w21.11 5 ¶11, 12

Anda o Iehova lesco anav si cuci hai camel ca savore te respectin-les. (Is. 42:8) Tha, cam de șov mia bărșa, lesco anav silo meliardo. (Ps. 74:10, 18, 23) Cadai buchi întâmplosardea-pe i iechto data andi bar le Edenoschi, cana o Diavolo (cai însemnol „Codo cai prasal”) doșardea le Devles că garadea catar o Adam hai i Eva vareso savestar sas-len nevoia. (Gen. 3:1-5) Ji aghies, o Iehova silo doșardo pe neciacimaste că garavel catar le manușa le buchia savendar silen ciaces nevoia. Anda o Isus sas zurales importanto te sicavel le neciacimata cai meliarenas lesche Dadesco o anav. Le Iehovas siles sea o drepto te guvernil opral le ceruri hai i phuv, hai leschi conducerea sili i mai lași. (Rev. 4:11) Tha, o Diavolo camlea te athavel le îngeren hai le manușen te pachian că le Devles nai-les cado drepto. Na pa but timpo, cadai controversa va avela rezolvime iech data anda sea o timpo. Savore va jianena că o felo ande savo guvernil o Iehova silo o mai lașio hai că numai lesco Regato va anela i ciaci pacea hai securitatea pi phuv. w21.07 9 ¶5, 6

Orisavo șăro la familiaco camel te del la rromniache hai lesche șiavenghe haben, hureaimos hai iech than cai te beșen. Naches vi tu prin pharimata le lovența? Dacă da, siguro ci si tuche ușoro. Dich cadai situația phari sar iech ocazia ande savi daștis te zuriares chio pachiamos. Mang-tu hai gândisar-tu ca le cuvintea le Isusosche anda Matei 6:25-34. Meditosar ca o exemplo chichiva phralengo cai cărde sea so daisarde ande le Iehovaschi buchi hai cai simțosarde lesco ajutorii. (1 Cor. 15:58) Cadea, va avela te pachias zurales că o Iehova va ajutila vi tut cadea sar ajutisardea vi averen cai nachle prin situații sar chire. Vo jianel save si le buchia cai trebun-tu hai vi savo si o mai lașio momento caște del-len tuche. De fiesavi data cana simțosares o vast le Iehovasco ande chi viața, chio pachiamos zuriarel-pe hai san mai pregătime anda le zumaimata mai phare anda o viitorii. w21.11 20 ¶3; 21 ¶6

O pachiamos bute creștinenghe sas-lo zuriardo catar o sicaimos la răscumpărareaco. Von continuisarde te predichin, chiar cana but manușa așile lenghe contra hai perseverisarde andel zumaimata ji cana arăsle co phurimos. O apostolo Ioan sas iech anda lende. Vo predichisardea pherdo loialitatea o ciacimos anda o Cristos hai anda i răscumpărarea, daștil-pe, că mai but sar 60 bărșa. Cana sas-les cam 100 bărș, o Ioan sas-lo dichlo sar iech amenințarea cadichi de bari anda o Imperio Romano, că sas-lo îngărdo pe insula Patmos. Ce nasulimos cărdea? ‘Dea duma anda o Del hai șiutea mărturia anda o Isus.’ (Rev. 1:9) Ce baro exemplo de pachiamos hai perseverența! Ande lesche scrieri inspirime, o Ioan sicadea peschi bari iubirea anda o Isus hai peschi recunoștința anda i răscumpărarea. Vo dea duma anda i răscumpărarea sau anda lache miștimata mai but sar 100-var. (Rev. 19:10) Si claro că anda o Ioan i răscumpărarea sas zurales cuci. Sar daisaras te sicavas vi amen cadai aprecierea? w21.04 17 ¶9, 10

O Iehova camlea ca lesco poporo te sicavel lașimos caring codola cai sas-len limitea fizico. Sar exemplo, le israeliți ci trebunas te den armai ieche manușes cașuco. Prin o armai o manuș sas-lo darado sau anelas-pe o nasul pe leste. So baro nasulimos sas cado caring o manuș cai ci daștilas te așunel so phenelas-pe anda leste hai cai ci daștilas te feril-pe! Sa cadea, ando Levitico 14, le slujitorenghe le Devlesche sas lenghe dini i porunca te na șion iech pharimos angla iech coro. Ande iech lucrarea, anda cadai buchi phenel-pe anda le manușa cai silen limitea fizico: „Ando puraimos, ando Oriento Mijlocio, cadala sas-le butivar prasade hai le manușa phiravenas-pe zurales nasul lența”. Daștil-pe că chichiva manușa cai ci sicavenas lașimos șionas vareso angla iech coro anda nasulimos caște duchaven-les sau anda codoia te asan lestar. Cadaia ci sicavelas nicisar lașimos! Prin cadai porunca, o Iehova sicadea le israelițen te sicaven mila caring le manușa cai ci sicavelas-pe lenghe lașimos. w21.12 8 ¶3, 4

O Iacob daralas că lesco phral încă încărelas i holi ande pesco ilo caring leste. (Gen. 32:7) Anda codoia vo manglea-pe anda sea o ilo le Iehovasche. Pala codoia, bișaldea iech daro zurales baro pesche phralesche, o Esau. (Gen. 32:9-15) Cana le dui phrala, cai ci dichle-pe de cadichi timpo, dichle-pe iech averes, o Iacob sas o dintuno cai sicadea pachiv pesche phralesche. Vo mechlea-pe tele ji ca i phuv angla o Esau hai na iechdata, nici dui-var, tha efta-var. Anda codoia că sicadea umilința hai respecto le Iacobos daisardea te avel-les pale pacea pesche phraleia o Esau. (Gen. 33:3, 4) Anda o modo savo o Iacob pregătisardea-pe anda i întâlnirea pesche phraleia hai sar dea duma leia, sichioas buchia zurales importanto. O Iacob manglea pherdo umilința o ajutorii le Iehovasco. Pala codoia, sicadea că camelas ciaces te cherel so manglea lestar hai cărdea sea so daisardea ca i întâlnirea pesche phraleia te avel cadea sar camlea. Cana dichle-pe, o Iacob ci încercosardea te phenel savo si o doșalo. Lesco obiectivo sas codo te cherel pacea pesche phraleia. Daisareias te les-tu pala lesco exemplo? (Mat. 5:23, 24) w21.12 25 ¶11, 12

Daștil-pe că, atunci cana gândisares-tu că o Isus mulea caște pachiarel vi che păcatea, phenes tuche: „Ci som cadea de lașio te meritiv iech daro cadea de cuci”. O ilo imperfecto daștil te hohavel-ame hai te cherel-ame te pachias că ci sam lașe chancesche hai că ci daisaras te avas iubime. (1 Ioan 3:19) Ande cadai situația te anas amenghe amintea că „o Del silo mai baro sar amaro ilo”. I iubirea amare Dadeschi cerisco hai leschi iertarea sile but mai zurale sar orisave sentimentea negativo cai sile ande amaro ilo. Trebul te sichioas te dichas-ame cadea sar dichel-ame o Iehova. Anda codoia, te cheras amenghe o obiceio te studiisaras lesco Cuvânto, te mangas-ame hai te beșas ande iech than codolența cai anen lesche închinarea. Va avela te prinjianes sea mai mișto i șucar personalitatea le Iehovaschi. Va avela te hachiares chichi de but iubisarel-tu vo. Cana meditosares ande fiesavo ghies ca iech cotor andai Biblia va avela te diches-tu cadea sar san ciaces hai ‘te ortosares le buchia’ ande chi goghi hai ande chio ilo. (2 Tim. 3:16) w21.04 23, 24 ¶12, 13

Caște avel tut iech pachiamos zuralo ci arăsăl numai te avel tut prinjianimos. Si importanto te meditosares ca le buchi cai citisares-le. Te dichas i experiența codoleschi cai scriisardea o Psalmo 77. O psalmisto sas îngrijorime anda codoia că pachialas că vo hai le coaver israeliți hasarde i aprobarea le Iehovaschi. Cadal phare gânduri încărenas-les uștiado ando timpo la rachiaco. (le versetea 2-8) So cărdea vo? Phendea le Iehovasche: „Va avela te meditosarav ca sea chi buchi, va avela te gândiv man ca so cărdean”. (o verseto 12) Siguro, o psalmisto prinjianelas zurales mișto sea so cărdea o Iehova anda pesco poporo andel puraimata. Cu sea cadala, anda codoia că sas îngrijorime pușlea-pe: „Bâstărdea o Del te sicavel pesco lașimos sau cărdea leschi holi te așel po than leschi îndurarea?”. (o verseto 9) O psalmisto meditosardea ca le buchia cai cărdea-le o Iehova hai vi ca i îndurarea hai i compasiunea cai sicadea-le mai anglal. (o verseto 11) Savo sas o rezultato? Vo sas acana siguro că o Iehova ci va mechela pesche poporos. (o verseto 15) w22.01 30 ¶17, 18

O Iehova de-abia ajucărel te dichel pale pesche slujitoren loiali cai mule. (Iov 14:15) Daștis te imaginis tuche chichi de but ajucărel o Iehova te dichel pale pesche amales le Avraamos? (Iac. 2:23) Sau chichi de but camel o Iehova te del duma pale le Moiseia, cai delas duma leia „angla leschi fața”? (Ex. 33:11) Vo de-abia ajucărel te așunel pale sar o David hai le coaver psalmiști anen lesche pachiv prin ghilea. (Ps. 104:33) Chiar cana cadal amala le Devlesche mule, o Iehova ci bâstărdea-le. (Is. 49:15) Vo prinjianel sea-l buchia anda lende. Ando viitorii, vo va anela-le pale viațate, va ascultila pale lenghe manglimata phende anda sea o ilo hai va acceptila lenghi închinarea. Dacă mulea tuche varecon drago, camas ca cadal idei te anen tuche mângâierea. Pala so le manușa risarde o dumo le Iehovasche ando Eden, vo jianglea că, angla so te lașiaren-pe le buchia, i situația andai lumea avelas sea mai nasul. O Iehova urâsarel o nasulimos, o neciacimos hai o marimos andai lumea de aghies. w21.07 10 ¶11; 12 ¶12

Cana sicavas iubirea caring lende sicavas vi că i răscumpărarea si cuci anda amende. Sostar? Anda codoia că o Isus dea peschi viața na numai anda amende, tha vi anda amare phrala. Cadea că si claro că von sile cuci ande lesche iacha. (1 Ioan 3:16-18) Sar daisaras te sicavas că iubisaras-le? Prin o modo sar phiravas-ame lența. (Ef. 4:29, 31–5:2) Sar exemplo, ajutisaras-le cana sile nasfale sau cana nachen prin phare zumaimata, sar avenas vi le dezastrea naturalo. Tha, sicavas mai dur iubirea vi cana iech phral holiarel-ame prin so phenel sau cherel? Si tuche pharo poiechdata te na încăres holi ande chio ilo? (Lev. 19:18) Dacă da, le tut pala cado sfato: „Continuin te suportin tumen iech averes hai te iertin tumen anda sea o ilo iech averes, vi cana varecas siles iech motivo te rovarel-pe contra averesche. Cadea sar iertisardea tumen o Iehova anda sea o ilo, cadea te cheren vi tumen”. (Col. 3:13) De fiesavi data cana iertisaras amare phralen, sicavas amare Dadesche cerisco că anda amende si cuci i răscumpărarea. w21.04 18 ¶12, 13

Daștil-pe că cheras but eforturi ando servicio le Iehovasco hai ajutisaras bute manușen te arăsăn lesche slujitori, tha hachiaras că cadaia si posibilo numai anda codoia că o Iehova ajutil-ame. Iech aver buchi cai daisaras te sichioas-la anda o exemplo le Apolosco hai le apostolosco Pavel si: Cana si amen responsabilități mai bare andi congregația, daisaras te cheras vi mai but caște rodas i pacea. Sam zurales recunoscători cana le murșa numime andai congregația roden i pacea hai i unitatea. Von cheren cadea, cana le sfaturi cai den-le aven anda o Cuvânto le Devlesco hai ortosaren i atenția na caring pende, tha caring amaro modelo, o Isus Cristos. (1 Cor. 4:6, 7) O Iehova cărdea ca fiesavo anda amende te jianas te cheras iech anumime buchi mișto hai dea-ame anumime talentea. Daștil-pe că gândisaras-ame că so cheras amen na-i iech bari buchi. Tha, cadea sar le cotora anda iech hureaimos sile suvde ande iech than prin mai but țâne thava, sa cadea i congregația sili chidines phangli prin le țâne buchia cai cherel-le fiesavo anda amende. Fiesavo anda amende trebul te cheras eforturi caște așias dur orisavea buchiatar cai daștilas te cherel-ame te camas te avas mai lașe sar aver. Cadea că, te cheras sea so daisaras caște rodas i pacea hai i unitatea andi congregația. (Ef. 4:3) w21.07 19 ¶18, 19

Daștis te pachias zurales că va avela te diches pale codolen cuci cai mule. Le asfa cai șiordea-le o Isus cana sas pașa lesche cuci amala cai sas-le duchade sicaven că vo camel but te jiuvindil le mulen. (Ioan 11:35) Vi tu daștis te aves pașa codola cai sile duchade. O Isus na numai ruia pașa i Marta hai i Maria, tha vi ascultisardea-le hai phendea lenghe buchia cai zuriardea-le. (Ioan 11:25-27) Vi amen daisaras te cheras sa cadea. O Dan, iech phuro de congregație cai beșel andi Australia, phenel: „Cana mânri rromni mulea, sas man bari nevoia catar ajutorii. Mai but phrala hai lenghe rromnia camle te ascultin-ma ca orisavi ora anda o ghies hai andai riat. Mechle man te phenav so sea sas pe mânro ilo, bi te cheren-ma te pachiav că ci simțon-pe mișto cana dichen mânre asfa. Sa cadea, dine man ajutorii practico, sar exemplo halade mânri mașina, chinde manghe le buchia cai trebunas man hai cărde manghe haben cana me ci daisardem te cherav sea cadala. Mai but, mangle-pe butivar manța. Von sicade că sile ciace amala hai phrala «cărde anda o ghies le pharimasco»”. (Prov. 17:17) w22.01 16 ¶8, 9

O Iehova camel amaro miștimos. (Prov. 4:20-22) Cana del-ame sfaturi prin pesco Cuvânto, le publicații bazome pi Biblia sau prin iech phral zuralo spiritualo, vo sicavel so cuci sam ande lesche iacha. (Evr. 12:9, 10) Te dichas so si lașio ando sfato, na sar sas-lo dino. Poiechdata, daisaras te pachias că iech sfato ci sas amenghe dino ande o mai lașio modo. Si ciaces, oricon del iech sfato trebul te lel sama ca anda codo cai așunel-les te na avel pharo te primil-les. (Gal. 6:1) Tha, dacă amen sam codola cai si amenghe dino iech sfato, trebul te gândisaras-ame ca so si amenghe phendo, chiar cana pachias că daisardeas te avel amenghe phendo mai șucar. Daisaras te pușias-ame: „Chiar dacă o modo ande savo sas dino o sfato ci si o mai lașio, daisarav te sichioav vareso anda leste? Daisarav te dichav părdal i imperfecțiunea codoleschi cai del-les, hai te dichav so miștimata daisarav te țârdav anda o sfato?”. Sicavas că sam goghiaver cana arachas vareso lașio ande orisavo sfato cai si amenghe dino. w22.02 12 ¶13, 14

O Iehova jianel că trebul amenghe timpo hai trebul te das amari zor caște mechas amaro phiraimos nasul hai le obiceiuri jiungale. (Ps. 103:13, 14) Anda codoia, vo camel te ajutil-ame te cheras le paruimata cai trebun. Vo del-ame goghiaverimos hai zuralimos prin lesco Cuvânto, prin o spirito sfânto hai leschi organizația. Folosisar i Biblia caște diches so si ande chio ilo. O Cuvânto le Devlesco si sar iech oglinda. Vo daștil te ajutil-tu te diches so si ande chi goghi, te diches sar des duma hai sar phiraves-tu. (Iac. 1:22-25) Vi o Iehova silo sea o timpo gata te del-tu lesco vast caște ajutil-tu. Vo jianel so si ande chio ilo hai vo si codo cai daștil te ajutil-tu o mai mișto. (Prov. 14:10; 15:11) Cadea că, cher tuche o obiceio te manghes-tu le Iehovasche hai te studiis lesco Cuvânto ande fiesavo ghies. Pachia anda ilo că le norme le Iehovasche sile le mai lașe. Sea so manghel o Iehova amendar te cheras si ande amaro miștimos. Codola cai len-pe pala lesche norme silen respecto anda pende, silen iech scopo andi viața hai sile ciaces fericime. (Ps. 19:8-11) w22.03 4 ¶8-10

Anas închinarea le Iehovasche cana vazdas hai las sama pe le thana cai anas închinarea. I Biblia sicavel că, i buchi cai sas cărdi caște vazdel-pe o tabernacolo hai te cherel-pe lesco mobilierii sas ‘buchi sfânto’. (Ex. 36:1, 4) Vi aghies, o Iehova dichel i buchi cai cherel-pe caște vazden-pe le săli le Regatosche hai aver clădiri la organizațiache, sar iech buchi cai cherel partea anda amari închinarea. Chichiva phrala hai pheia den penghi zor te len partea chichi mai but ca cadai buchi. Na-i cadea că trebulas te dichas cuci i but buchi cai cheren-la amare phrala. Si ciaces, cadala ci mechen de iech partea i lucrarea de predicare, chichiva anda lende camen chiar te aven pionieri. Le phure de congregație sicaven că den iech vast ca i buchi cai cherel-pe caște vazden-pe le clădiri, dacă ci încăren-pe parpale te numin pionieri regulari cadale phralen hai pheian, cai cheren phares buchi, cana pheren sea le condiții. Tha, chiar cana ci daisaras te cheras buchi andel construcții, savore daisaras te cheras ujimos hai te las sama pe le thana cai anel-pe închinarea. w22.03 22 ¶11, 12