Martia

„Le bacrea” anda save del duma o Isus andi parabola sicadi ando Matei 25:31-36 reprezentin codolen orta cai silen i speranța te train pi phuv hai train ando timpo le sfârșitosco, adică codola anda aver bacrea. Von ajutin pherde loialitatea codolen cai așile andal phrala le Cristososche, ando iechto rândo ajutin len te predichin hai te cheren discipoli pe sea i phuv. (Mat. 24:14; 28:19, 20) Ande fiesavo bărș, ande le curche de angla i Comemorarea, le aver bacrea ajutin le phralen le Cristososche hai len partea chichi mai but ca iech campania mondialo caște acharen le manușen interesime ca i Comemorarea. Sa cadea, von cheren sea so trebul, cadea ca i Comemorarea te daștil te avel încărdi ande fiesavi congregația pe sea i phuv. Codola anda aver bacrea sile bucurime te ajutin ande cadal momentea le phralen le Cristososche. Von jianen că o Isus dichel sea cadal eforturi sar cana avelas cărde anda leste. (Mat. 25:37-40) w22.01 22 ¶11, 12

Cana imitisaras le calități le Isusosche hai sar phiradea-pe vo averența, sar exemplo leschi mila caring iech leproso, leschi empatia caring iech jiuvli zurales nasfali hai leschi compasiunea caring codola casche mulea varecon, imitisaras vi le Iehovas. (Mar. 1:40, 41; 5:25-34; Ioan 11:33-35) Chichi sicavas mai but le calități le Iehovasche, cadichi mai pașă va avaia lestar. Cana uștaras pe le urme le Isusosche, ci mechas-ame țârdine catar i lumea nasul ande savi traisaras. Andi palutni riat anda leschi viața pi phuv, o Isus daisardea te phenel: „Me biruisardem i lumea”. (Ioan 16:33) Prin cadal cuvintea, vo camlea te phenel că vo ci lea-pe pala so cherenas, sar gândinas hai ce obiectivea sas le manușen ande pesco timpo. O Isus ci bâstărdea niciechdata sostar avilea pi phuv, hai cadaia sas te sfințosarel o anav le Iehovasco. Andi lumea ande savi traisaras, but buchia daștin te țârden-ame. Tha, dacă cadea sar o Isus șioas i voința le Iehovaschi po iechto than, vi amen va avela ‘te biruisaras’ i lumea. (1 Ioan 5:5) w21.04 3, 4 ¶7, 8

O apostolo Pavel prinjianelas i promisiunea le Isusoschi cai phenel că ‘oricon sicavel pachiamos ande leste va avela-les viața veșnico’. (Ioan 3:16; Rom. 6:23) O Pavel sas-lo, ciaces, iech anda codola cai sicade pachiamos andi răscumpărarea. Vo pachialas că o Iehova iertil anda sea o ilo chiar vi codolen cai cheren bare păcatea, tha căin-pe. (Ps. 86:5) Sa cadea, o Pavel pachiaia zurales andi iubirea le Devleschi cai sicadea-la prin i răscumpărarea. (Gal. 2:20) Te dichas le cuvintea încurajatorii catar o sfârșito cadale versetosco: „O Șiav le Devlesco . . . iubisardea-ma hai dea-pe pes anda mande”. O Pavel ci pachiaia că silo cadichi de nasul ca o Del te na iubil-les, vo ci gândisardea-pe cadea: „Hachiarav sostar o Iehova iubil mânre phralen, tha man ci daștil te iubil-ma”. O Pavel andea amintea le creștinenghe andai Roma: „Cana samas încă păcătoși, o Cristos mulea anda amende”. (Rom. 5:8) O Pavel jianglea chichi de zurali si i iubirea le Devleschi. O Pavel jianglea chichi de but răbdarea sicadea o Iehova caring i națiunea Israel. w21.04 22 ¶8-10

Cana încăres iech studio biblico, rode ocazii caște sicaves le calității le Iehovasche. Ajutisar codoles cai studiil te hachiarel că o Iehova silo iech Del fericime hai că silo pașa codola cai iubin-les. (1 Tim. 1:11; Evr. 11:6) Phen lesche sostar le sfaturi le Iehovasche sicaven că vo iubil-les hai sicav lesche că si ande lesco miștimos dacă cherel so sichiol. (Is. 48:17, 18) Cana arăsăl te iubil le Iehovas, codo cai studiil va camela te cherel paruimata. Caște progresil ji co bolimos, iech manuș cai studiil i Biblia trebul te mechel-pe chichiva buchiandar. Cadea sar o tărno barvalo, chichiva anda codola cai studiin trebun te mechen penghe buchia materialo. But anda lende, daștil-pe, că trebun te mechen le amalen cai ci iubin le Iehovas. Averenghe, lenghi familia așel lenghe contra hai ci mai camen te aven ande iech than lența, anda codoia că ci placian-le le Martori le Iehovasche. O Isus promitisardea că codola cai urmin-les ci va cherena cadal sacrificii de ivea. Von va avena binecuvântime le Iehovastar cai va dela-le iech familia spiritualo iubitorii. (Mar. 10:29, 30) w21.06 4 ¶8, 9

O apostolo Pavel phendea că i lucrarea prin savi sicavas le manușen si sar i buchi cai cherel-pe ca iech phuv hai sicadea că trebul te cheras mai but sar te șioas numai le semințea. Vo phendea caring le corinteni: „Me șiutem andi phuv, o Apolo chinghiardea . . . Tumen san i phuv ande savi șiutea semințea o Del”. (1 Corinteni 3:6-9.) Sar manușa cai cheras buchi ‘ca i phuv le Devleschi’, ci arăsăl numai te șioas andi phuv le semințea le ciacimasche, trebul vi te chinghiaras-le hai te dichas mai butivar sar barion. Sa cadea, jianas că o Iehova si codo cai cherel te bariol. Si iech bari pachiv te phenas hai te sicavas o ciacimos. Cadai buchi cherel-ame ciaces fericime. O apostolo Pavel, cai ajutisardea bute manușen anda Tesalonic te cărdion discipoli, phendea so sas ande lesco ilo cadea: „Savi si i speranța, i bucuria sau i coroana saveaia va avela te das-ame bare angla amaro Rai o Isus ando timpo lesca prezențaco? Oare na chiar tumența? Ciaces, tumen san amari gloria hai bucuria”. (1 Tes. 2:19, 20; Fap. 17:1-4) w21.07 3 ¶5; 7 ¶17

O Iehova țârdea peste fiesaves anda amende. (Ioan 6:44) Te gândisaras-ame sar cărdea vo cadai buchi. Ando timpo so dichlea pherdo atenția le miliardea manușenghe ile anda cadai lumea, vo dichlea vareso cuci tute, iech ilo sincero, ande savo daștilas te bariol i iubirea anda leste. (1 Cron. 28:9) O Iehova prinjianel-tu, hachiarel-tu hai iubil-tu. So șucar ideea! O Iehova iubil-tu zurales but, tha iubil vi che phralen hai pheian. Caște sicavel cadai buchi, o Isus phendea anda o Iehova că silo sar iech păstoro. So cherel o păstoro dacă iech anda lesche 100 bacrea hasarel-pe? Vo ‘va mechela le 99 po plain hai va jiala te rodel codola hasardi’. Cana arachel-la vo ci silo holiarico pe late, tha bucuril-pe. Catar hachiaras că fiesavi bacri sili importanto anda o Iehova. O Isus phendea: „Mânro Dad, cai silo ando cerii, ci camel te hasardiol ci barem iech anda cadal țânorre”. (Mat. 18:12-14) w21.06 20 ¶1, 2

Cana gândisaras amen ca i bari iubirea le Iehovaschi, bariaras amari iubirea anda leste hai amaro amalimos leia zuriarel-pe. (Rom. 8:38, 39) Camas vi mai but te las amen pala o exemplo le Isusosco. (1 Pet. 2:21) Andel ghiesa de angla i Comemorarea, ortosaras amari atenția caring le relatări biblico cai cheren referirea ca o palutno curco le Isusosco pi phuv, ca lesco merimos hai jiuvindimos. Pala codoia, i cuvântarea andai riat cana si i Comemorarea anel amenghe amintea anda i iubirea le Isusoschi anda amende. (Ef. 5:2; 1 Ioan 3:16) Cana citisaras anda o exemplo cai sicavel că o Isus camlea te del peschi viața anda amende hai meditosaras leste, sam zuriarde ‘te phiras cadea sar phirdea vo’. (1 Ioan 2:6) Sam vi mai hotărâme te așias andi iubirea le Devleschi. (Iuda 20, 21) Cana cheras sea so daisaras caște ascultisaras lestar, te sfințosaras lesco anav hai te bucurisaras lesco ilo, așias ande leschi iubirea. (Prov. 27:11; Mat. 6:9; 1 Ioan 5:3) Amari prezența ca i Comemorarea cherel amen te avas vi mai hotărâme ca prin o modo ande savo traisaras fiesavo ghies anda amari viața, te phenas: „Iehova, camav te așiav ande chi iubirea anda sea o timpo!”. w22.01 23 ¶17; 25 ¶18, 19

O Iehova mechlea-ame te alosaras corcore so te cheras. Cadea, daisaras te alosaras sar te traisaras amari viața. Amaro Del iubitorii bucuril-pe cana alosaras te slujisaras lesche. (Ps. 84:11; Prov. 27:11) Daisaras te folosisaras amari libertatea te alosaras caște las lașe decizii ande mai but situații. O Isus alosardea te șiol po iechto than averengo miștimos, na pesco. Iech data, cana o Isus hai lesche apostoli sas-le zurales chine, von găle caring iech than țârdino caște odihnin-pe. Tha von ci daisarde te cheren cadai buchi. But manușa avile angla lende hai camle te aven sicade le Isusostar. Cu sea cadala, cana dichlea-le o Isus ci holiardea-pe. Les sas-les mila codole manușendar hai „începosardea te sicavel-le but buchia”. (Mar. 6:30-34) Cana das anda amaro timpo hai anda amaro zuralimos caște ajutisaras averen, cheras cadea sar cărdea o Isus hai anas gloria amare Dadesche cerisco. (Mat. 5:14-16) w21.08 3 ¶7, 8

Le Iehovas placial-les te avas diferime. Cadaia dichiol-pe anda leschi șucar creația. Vo cărdea diferime lulughia, animalea hai manușa. Fiesavo anda amende silo unico. Cadea că, o Iehova ci comparil-ame niciechdata averența. Vo dichel amaro ilo, o manuș cai sam de andral. (1 Sam. 16:7) Vo jianel vi so daisaras te cheras mișto, save si amare covlimata hai cai barileam. Anda codoia, vo ci manghel amendar te cheras mai but sar daisaras. Si zurales importanto te dichas-ame cadea sar dichel-ame o Iehova. Cana cheras cadaia „va avela-ame iech goghi sastevesti” hai ci va avela te pachias nici prea but nici prea țâra anda amende. (Rom. 12:3) Si ciaces, daisaras te sichioas anda o exemplo ieche phralesco cai silo lașio andi predicarea. (Evr. 13:7) Cadea, daisaras te avas mai lașe ande cadai buchi. (Filip. 3:17) Tha, si iech diferența mașcar o fapto te sichioas anda o exemplo varecasco hai te comparisaras-ame averența. w21.07 20 ¶1, 2

Caște zuriaras amaro pachiamos ande iech Creatorii, trebul te sichioas mai but buchia andal animalea, andal lulughia hai andal cerhaia. (Ps. 19:1) Chichi va avela te studiis sea mai but i creația, cadichi mai but va avela te arăsăs te pachias că o Iehova si o Creatorii. Cana studiis i creația, rode atento caște diches so sicavel-tu voi anda amaro Creatorii. (Rom. 1:20) Sar exemplo, cadea sar jianas, o cham del-ame tachimos hai lumina cai trebul amenghe anda i viața pi phuv. Tha, unele radiații cai del-le, sar avenas le raze ultraviolete, daștin te cheren amenghe nasul. Tha, amen le manușa sam ferime catar cadal radiații. Sar? La phuvea, cai si amaro chăr, sila iech scuto cai bușiol strato de ozon, cai feril-ame catar cadal radiații. Cana cadal raze ultravioleto cărdion mai zurale, vi i cantitatea de ozon andai atmosfera bariol. Ci si logico te pachias că cado proceso existil anda codoia că si amen iech Creatorii iubitorii hai goghiaver? w21.08 17 ¶9, 10

Pala soste iech manuș bolel-pe, trebul te sicavas mai dur iubirea hai respecto caring leste. (1 Ioan 4:20, 21) Sar exemplo, cana ci hachiaras sostar iech phral cărdea iech anumime buchi, ci va avela te gândisaras-ame că cărdea-la anda nasulimos, tha va avela te sicavas lesche pachiv hai va avela te pachias că silo mai baro amendar. (Rom. 12:10; Filip. 2:3) Mai but, trebul te sicavas îndurarea hai lașimos caring sea le manușa. Dacă camas te avas mașcar codola cai va phenena le Iehovasche „Dade” anda sea o timpo, trebul te cheras so phenel amenghe lesco Cuvânto ande amari viața. Sar exemplo, o Isus sicadea-ame te avas îndurători hai lașe sea le manușența, chiar vi amare dușmanența. (Luca 6:32-36) Tha, poiechdata daștil te avel amenghe pharo te cheras cadaia. Caște daisaras te cheras cadai buchi, trebul te sichioas te gândisaras hai te phiravas-ame cadea sar o Isus. Cana cheras sea so daisaras caște ascultisaras le Iehovastar hai las-ame pala o exemplo le Isusosco, sicavas amare Dadesche cerisco că camas te cheras partea anda leschi familia anda sea o timpo. w21.08 6 ¶14, 15

Te sichioas te șioas amaro pachiamos ando Iehova. O Iehova phenel că va șiorela binecuvântări pe amende dacă pachias-ame ande leste hai cheras sea so daisaras caște slujisaras lesche. Andi Biblia arachas but exemplea manușenghe cai cărde bare eforturi ando servicio le Iehovasco. Butivar, von trebuisarde te cheren o iechto paso angla so te primin bare binecuvântări le Iehovastar. Sar exemplo, o Iehova binecuvântisardea le Avraamos numai pala so cadava mechlea pesco chăr „chiar cana ci jianelas cai jial”. (Evr. 11:8) O Iacov primisardea iech bari binecuvântarea numai pala so mardea-pe ieche îngeroia. (Gen. 32:24-30) I națiunea Israel daisardea te nachel o Iordano caște jial ando Them Promiso numai pala so le rașaia șiute penghe pânre ando pai cai thabdelas sigo. (Ios. 3:14-16) Sa cadea, daisaras te sichioas andal exemplea le Martorenghe le Iehovasche de aghies cai șion pengo pachiamos ando Iehova caște slujin lesche vi mai but. w21.08 29, 30 ¶12-14

Tumen phrala hai pheia mai phure, jianen andal buchia prin save nachlean sar cărde-pe le buchia mai anglal, tha dichen vi o fapto că aghies le buchia paruven-pe hai că trebun cărde ande aver modo. Vi tumen, cai san mai phure hai boldean tumen na de but timpo, daștin te ajutin averen ande but feluri. Codola mai tărne va avena zurales bucurime te așunen le buchia prin save nachlean hai le lecții cai sichilean-le. Dacă va dena vi averen anda tumaro baro prinjanimos cai chidinean-les andel bărșa cai nachle, o Iehova va dela tumen bare miștimata. (Luca 6:38) Ando timpo so tumen, cuci phralale mai phure pașion codolendar mai tărne, le duien va avela tumen miștimata. (Rom. 1:12) Fiesaves anda tumende si tumen vareso cuci cai le coaveres nai-les. Codolen mai phure silen goghiaverimos hai experiența cai chidine-le andel bărșa cai nachle hai codolen mai tărne silen zuralimos. Cana codola tărne hai codola phure cheren buchi ande iech than sar amala, von așaren amare Dades cerisco iubitorii hai sile iech binecuvântarea anda sea i congregația. w21.09 8 ¶3; 13 ¶17, 18

Sostar poticnisarde-pe cadichi de but evrei ando modo sar mulea o Isus? O merimos le Isusosco pe iech stâlpo de tortură cărdea-le te dichen-les sar ieche manușes nasul, iech păcătoso, hai cărdea-le te na pachian că vo si o Mesia. (Deut. 21:22, 23) Le evrei cai poticnisarde-pe ando Isus ci camle te pachian că vo ci sas-lo doșalo, că i doș cai sas lesche andini sas neciaci hai că phirade-pe leia nasul. O proceso le Isusosco ci sas legalo. I mai bari Curtea le iudeienghi chidea-pe sigo ande iech than, hai ci respectisardea le legi ande soste priveal le procesea. (Luca 22:54; Ioan 18:24) Ando than te aven corecto hai te așunen le doșa hai le dovezi andine contra le Isusosche, le judecători rodine chiar von „iech mărturia hohamni contra leschi . . . caște mudaren-les”. (Mat. 26:59; Mar. 14:55-64) Mai but, pala soste o Isus sas-lo uștiado andal mule, cadal judecători neciace pochinde le soldațen romani cai păzinas o mormânto „bute rupune lovența” caște phenen iech hohaimos anda sostar sas o mormânto nango. (Mat. 28:11-15) w21.05 11 ¶12, 13

O Iehova daștilas te cherel oricana te na mai avel cadai situația andai lumea. Tha, anda amende i răbdarea le Iehovaschi si iech binecuvântarea. Sea le șiave le Adamosche hai la Evache năștin-pe imperfecți. Cu sea cadala, o Iehova iubil-len hai lel sama pe lende, hai vo promitisardea că va șiola șăro cadale sistemosche nasul. (1 Ioan 4:19) Les siles iech timpo cana va cherela ca le manușa te na mai aven duchade. Ci trebulas ca i iubirea le Iehovaschi te cherel-ame te suportisaras pașa leste chichi timpo trebul? O Iehova silo o mai baro exemplo cai suportil o nasulimos. O Isus lea-pe pala pesche Dadesco exemplo ande sar suportisardea o nasulimos . Cana sas pi phuv, o Isus suportisardea le prasaimata, o lajiav hai iech merimos pharo pe iech stâlpo de tortură. (Evr. 12:2, 3) So cărdea le Isusos te nachel părdal cadai situația phari, sas o exemplo le Iehovasco. O exemplo mechlo le Devlestar daștil te zuriarel vi amen. w21.07 12, 13 ¶15-17

Simțosaras sar amaro Dad cerisco sicavel amenghe îndurarea ande fiesavo ghies. (Ps. 103:10-14) Vi o Isus sicadea îndurarea cana iertisardea pesche discipolen imperfecți cai cherenas greșeli. Vo chiar dea peschi viața ca amare păcatea te aven iertime. (1 Ioan 2:1, 2) Cana ‘iertisaras anda sea o ilo’ codolen anda amari familia spiritualo, i iubirea mașcar amende cărdiol vi mai zurali. (Ef. 4:32) Poiechdata si amenghe zurales pharo te iertisaras, anda codoia, trebul te cheras eforturi caște avas iertători. Iecha pheia ajutisardea-la o articolo „Te iertisaras-ame iech averes anda sea o ilo”. Voi phenel: „Cado articolo sicavelas că cana camas te iertisaras averen ci însemnol că pachias că so cărde von si mișto sau că ci duchade-ame. Te iertisaras însemnol te na încăras holi ande amaro ilo hai cadea, încăras amari pacea”. Cana iertisaras anda sea o ilo amare phralen hai pheian, sicavas că iubisaras-le hai las-ame pala o exemplo amare Dadesco, Iehova. w21.09 23, 24 ¶15, 16

O Isus iubisardea o ciacimos, adică o ciacimos anda o Iehova hai anda Lesche scopuri. Vo traisardea cu sea pala cado ciacimos hai sicadea-les vi averenghe. (Ioan 18:37) Vi le continuatori le Isusosche iubisarde zurales but o ciacimos. (Ioan 4:23) O apostolo Petru chiar numisardea o creștinismo „o drom le ciacimasco”. (2 Pet. 2:2) Anda codoia că sas-len iech iubirea zurali anda o ciacimos, le iechto creștini ci camle te așunen le idei hai le tradiții religioso neciace, sar avelas le buchia cai pachianas-le le manușa hai cai ci sas-le pala o ciacimos. (Col. 2:8) Sa cadea, le creștini ciace de aghies ‘phiren mai dur ando ciacimos’ hai lengo phiraimos hai le buchia ande save pachian sile bazome po Cuvânto le Iehovasco. (3 Ioan 3, 4) Le slujitori le Devlesche de aghies ci pachian că silen o hachiarimos perfecto sau completo le ciacimasco. Poiechdata, von cărde greșeli ando hachiarimos sau organizatorico. Tha cana von hachiarde mai mișto iech buchi, cărde sigo le paruimata cai trebunas. w21.10 21, 22 ¶11, 12

Cadea sar ando puraimos le ziduri cai înconjurinas o foro ferinas codolen cai beșenas code, sa cadea le fapte cai cherel-le o Iehova anda iubirea, înconjurin-ame hai ferin amen angla le buchia nasul cai daștinas te șion amaro pachiamos co zumaimos. Sa cadea, anda codoia că siles iubirea loialo, o Iehova țârdea-ame peste. (Ier. 31:3) O psalmisto David folosisardea aver comparația caște phenel o modo ande savo o Iehova feril pesche poporos: „O Del si mânro garaimos siguro, o Del cai sicavel iubirea loialo caring mande!”. Sa cadea o David mai phendea anda o Iehova: „Vo si mânri iubirea loialo hai mânro zuralimos, mânro garaimos siguro hai Codo cai eliberil man, mânro scuto hai Codo caste arachlem iech than te garavav man”. (Ps. 59:17; 144:2) Sostar phendea o David că i iubirea loialo le Iehovaschi si sar iech garaimos hai iech than zuralo? Ande orisavo than andai lumea traisaras, chichi timpo slujisaras le Iehovasche vo feril amen ca amaro amalimos leia te na rimol-pe. w21.11 6 ¶14, 15

Ando timpo so o Isus hai lesche discipoli sas-le pi marea, avilea iech zurales baro brâșând. (Mat. 8:23-26) O Isus folosisardea cadai ocazia caște ajutil le discipolen te den penghi sama că trebulas-len mai but pachiamos. Ando timpo so i marea vazdelas le paia mai opre, hai cadala arăsănas andi barca, o Isus sovelas liniștime. Pherde dar, le discipoli uștiade-les hai mangle-les te salvil-len. Tha o Isus ortosardea-len pherdo lașimos: „Sostar daran cadea de zurales, manușa cai si tumen țâra pachiamos?”. Avilea vi pe tute „iech baro brâșând”? San duchado că si iech dezastro naturalo? Sau san duchado anda iech brâșând figurativo, sar exemplo, iech pharo nasfalimos, cai peravel tut hai cherel-tu te simțosares că ci mai jianes caring te jias? Cu sea cadala, na mech ca i îngrijiorarea te așavel tut te na mai șios chio pachiamos ando Iehova. Mang-tu anda sea o ilo le Devlesche. Zuriar chio pachiamos hai gândisar-tu ca le situații ande save o Iehova ajutisardea tut. (Ps. 77:11, 12) Av siguro că vo ci va mechela tut niciechdata – nici aghies hai nici ando viitorii. w21.11 22 ¶7, 10

Varecon daștilas te phenel că încărel cadai porunca chichi timpo ci lelas vareso so ci sas lesco.Tha te ciores ci însemnol numai cadaia. Sar exemplo, dacă iech manuș cai bichinelas, folosilas iech balanța sau unități de măsură inexacto caște athavel codolen cai chinenas lestar, sas sar cana ciorelas lendar. O Levitico 19:13 șiol ando phanglimos o fapto te ciores hai le practici bi pachivale cai cherenas-le le manușa cai bichinenas, hai phenel: „Te na les vareso catar chio pașardo prin athaimos”. Cadea că, o fapto te aves bi pachivalo andel afaceri si șiuto ande iech than le manușența cai cioren. I ohto-to anda Le deș porunci sicavelas i legea anda o fapto te na cioras. Tha, le detalii anda o Levitico ajutin-ame te hachiaras sar daisaras te phiras pala cadai legea. Dacă meditosaras ca o modo ande savo dichel o Iehova o fapto te phiravas-ame bi pachivales hai te cioras, va avela vi amen but miștimata. Cadea că daisaras te pușias-ame: „Cadea sar phenel-pe ando Levitico 19:11-13, si aspectea cai trebulas te lașiarav-le? Trebulas te cherav paruimata ando modo sar phiravav-ma andel afaceri sau andel obiceiuri catar i buchi?”. w21.12 9, 10 ¶6-8

Cana manghes-tu, phen le Iehovasche ce greșeli cărdean ande codo ghies hai mang-les te iertil-tu. Si ciaces, dacă cărdean iech baro păcato, si tut nevoia catar o ajutorii le phurengo. Von va ascultina-tu hai va dena-tu sfaturi pherde iubirea anda o Cuvânto le Devlesco. Von va manghena-pe tusa hai va manghena le Iehovas te iertil-tu pi baza la jertfachi le Isusoschi ‘caște aves sastiardo’ spiritualo. (Iac. 5:14-16) Sa cadea, va avela ande chio miștimos te meditosares ca i răscumpărarea. Daștil-pe că vi tu san duchado hai si tuche pharo te meditosares ca i bari duch prin savi nachlea o Isus. Tha, chichi va avela te meditosares mai but ca leschi jertfa, cadichi mai but va avela te iubisares le Isusos hai lesche Dades. Ande fiesavo bărș amen bariaras amari aprecierea anda i răscumpărarea cana jias ca i Comemorarea le merimaschi le Isusoschi hai acharas vi averen te aven ande iech than amența. O Iehova dea-ame o șucar privilegio te sicavas averen anda lesco Șiavo. w21.04 18, 19 ¶13-16

Te gândisaras-ame so cărdea o Isus cana but manușa avile leste po plain. Sea i riat cai nachlea, o Isus manglea-pe le Iehovasche hai sas-lo chino. Tha, cana dichlea le bute manușen cai sas ciore hai nasfale, cărdilea lesche mila lendar hai sas-lo duchado anda lende, cadea că camlea te ajutil-le hai sastiardea-le. Mai but, vo vi zuriardea le manușen, hai încărdea i mai șucar predica cai sas phendi vroiechdata: i Predica pa o plain. (Luca 6:12-20) O Isus dea anda pesco timpo anda aver chiar cana camlea te avel corcoro. Te gândisaras-ame chichi de duchado sas o Isus cana așundea că lesco amal, o Ioan Botezătorii, sas-lo mudardo. I Biblia phenel: „Cana așundea cadaia [că o Ioan mulea], o Isus tiliardea othar pi barca ande iech than mai țârdino, caște avel corcoro”. (Mat. 14:10-13) Tha le but manușa arăsle ande codo than țârdino angla leste. (Mar. 6:31-33) Cana o Isus dichlea lenghe phagărde ile hai chichi de perade sas-le cadal manușa, vo camlea te ajutil-le sigo hai zuriardea-le. (Luca 9:10, 11) w22.02 21 ¶4, 6

So trebulas te cheras dacă das amari sama că deam duma jiungales ieche phraleia? Te mangas-ame anda sea o ilo le Iehovasche. Daisaras te mangas lestar te binecuvântil amare eforturi caște avel-ame pale pacea amare phraleia. Sa cadea, si importanto te rodas so si ande amaro ilo. Daisaras te pușias-ame: „Camav te mechav de iech partea o phuchiarimos, te mangav manghe pherdo umilința iertarea hai te cherav pacea? Sar va simțosarena-pe o Iehova hai o Isus cana va avela te cherav o iechto paso hai te cherav pacea mânre phraleia sau mânra pheia?”. Le răspunsuri cadale pușimatande daștin te cheren-ame te ascultisaras catar o Isus hai te cheras o iechto paso pherde umilința te das duma amare phraleia caște avel-ame pale pacea leia. Cana cheras o iechto paso caște rezolvisaras o nehachiarimos ieche phraleia, trebul te avel-ame iech atitudinea umilo. (Ef. 4:2, 3) Trebul te das duma leia caște duriaras le sentimentea nasul anda lesco ilo. Te na bâstras că o fapto te avel-ame pale pacea amare phraleia si mai importanto sar te phenas con si o doșalo. (1 Cor. 6:7) w21.12 25, 26 ¶13-16

O Isus sas zurales duchado anda codoia că jianelas că but anda codola cai traisarde ande lesche ghiesa ci avenas te primin mișto o mesajo anda o Regato. Cadea că, o Ierusalimo avelas te avel perado, hai codola cai așenas andi viața avenas te aven îngărde sar captivi. (Luca 21:20-24) Cadea sar phendea de mai anglal o Isus, but andal evrei ci acceptisarde-les. So cheren le manușa anda chio teritorio cana așunen o mesajo anda o Regato? Dacă na bute jenen anda lende silen iech atitudinea lași, so daștis te sichios anda o evenimento ande savo o Isus ruia anda lesche pașarde? Le Iehovas duchal-les anda le manușa. Le asfa le Isusosche den amenghe duma anda i grija cai si le Iehovas caring le manușa. Vo „ci camel ca vroiech te avel distrugime, tha camel ca savore te arăsăn ca i căința”. (2 Pet. 3:9) Vi aghies, daisaras te sicavas iubirea caring amare pașarde dacă cheras sea o timpo sea so daisaras caște arăsas ca lengo ilo prin o mesajo anda i vestea lași. (Mat. 22:39) w22.01 16 ¶10-12

Dacă va avela te meditosares ca so cărdea o Iehova anda pesco poporo tha vi anda tute personalo, chio pachiamos va cărdiola mai zuralo. Tha cu sea cadala, o mai importanto miștimos si că chi iubirea anda o Iehova va bariola. I iubirea, mai but sar orisavi calitatea, va cherela tut te ascultis le Iehovastar, te cheres sacrificii caște aves cuci ande lesche iacha hai te na meches tut ande orisavo pharimos san. (Mat. 22:37-39; 1 Cor. 13:4, 7; 1 Ioan 5:3) Chanci ci si mai cuci sar iech amalimos chidino le Iehovaia, cai bazol-pe pi iubirea! (Ps. 63:1-7) Cadea că, hachiardeam că o manglimos, o studio personalo hai i meditarea cheren partea anda amari închinarea cai anas-la le Iehovasche. Cadea sar o Isus, rode ocazii ande save te des anda chio timpo andi liniștea le Iehovasche. Mech de iech partea orisavi buchi cai țârdel chi atenția. Mang le Iehovas te ajutil tut te daștis te cheres chi goghi atento ca le activități spiritualo. Dacă folosisares chichi mai mișto chio timpo, o Iehova va binecuvântila che eforturi hai va dela tut viața veșnico. (Mar. 4:24) w22.01 30, 31 ¶18, 20

Amare gânduri dichion-pe ande so cheras. Anda codoia, o Isus phendea te duriaras amendar le gânduri cai îngăren-ame te cheras bare păcatea. (Mat. 5:21, 22, 28, 29). Cadea că, si zurales importanto te duriaras amendar sigo orisavo gândo melalo caște daisaras te avas cuci andel iacha amare Dadesche cerisco. O Isus phendea: „Oriso înclel anda o mui avel anda o ilo”. (Mat. 15:18) Si claro, o modo sar das duma sicavel con sam ciaces. Cadea că, si zurales importanto te dichas so si ande amaro ilo hai te pușias-ame: „Som me iech manuș cai camel te phenel sea o timpo o ciacimos hai ci hohavav chiar cana cadaia anel manghe pharimata? Sicavav pachiv andi căsătoria hai lav sama te na cherav gule iacha aver varecasche? Lav sama te na dav duma melales? Dav duma șucar cana varecon holiarel-ma?”. Dacă des chi zor te na mai hohaves, te na prasas averen sau te na des duma melales, ci va mai avela tuche cadea de pharo te des tele pa tute i purani personalitatea. w22.03 5 ¶12-14

Codola cai manghen sfaturi, barion spiritualo mai but sar codola cai ajucăren ca aver te jian te den-le sfaturi. Anda codoia, amen sam codola cai trebul te jias hai te mangas sfaturi. Cana daisaras te mangas sfaturi amare phralendar? Te dichas chichiva exemplea: 1) Iech phei daștil te acharel iecha avera pheia cai sila mai but experiența te jial laia ca iech studio biblico hai pala codoia te manghel latar sfato caște daștil te sicavel mai mișto. 2) Iech phei cai nai-li căsătorime camel te chinel pesche hureaimos hai manghel iecha pheiatar mai phuri hai zurali spiritualo te phenel lache ciaces so pachial anda o hureaimos cai alosardea-les pesche. 3) Iech phral cai va încărela peschi dintuni cuvântarea publico manghel ieche phrales cai jianel te încărel mișto teme, te așunel leschi cuvântarea hai te phenel lesche so te cherel mai mișto. Si șucar ca vi le phrala cai încăren cuvântări de mai but bărșa te manghen sfaturi catar le phrala cai silen mai but experiența hai te len-pe pala lende. (Prov. 19:20) w22.02 13 ¶15-17

O Iehova iubil-ame hai lel sama pe amende, cadea sar iubisardea le Isusos hai lea sama pe leste cana sas-lo pi phuv. (Ioan 5:20) Vo lea sama pe pesco Șiavo po plano spiritualo, emoționalo hai fizico. Mai but, o Iehova sicadea bi te încărel-pe parpale că iubil-les hai că silo cuci ande lesche iacha. (Mat. 3:16, 17) Anda codoia că jianelas că lesco Dad cerisco iubitorii sas-lo sea o timpo pașa leste, o Isus ci simțosardea-pe niciechdata corcoro. Cadea sar o Isus, vi amen dichleam ande but feluri i iubirea le Iehovaschi caring amende. O Iehova țârdea amen peste hai dea-ame iech șucar familia spiritualo iubitorii, phralența hai pheianța cai ajutin-ame te avas fericime hai cai zuriaren-ame cana sam perade. (Ioan 6:44) Vo del-ame sea o timpo haben spiritualo savestar si amen nevoia caște avel-ame iech pachiamos zuralo. Mai but, ajutil-ame te aven-ame le buchia materialo cai trebun-ame ande fiesavo ghies. (Mat. 6:31, 32) Ando timpo so gândisaras-ame ca i iubirea le Iehovaschi caring amende, pașioas vi mai but lestar. w21.09 22 ¶8, 9

Sar sas chi viața angla so te studiis i Biblia? Daștil-pe că chichiva anda amende nici na mai camen te anen penghe amintea cadai buchi. Cadai lumea cărdea buchi ca amari goghi hai phiraimos, cadea că vi amen cărdeam so cherenas le mai but manușa de pașa amende. Anda codoia, ‘ci sas amen speranța hai samas bi Devlesco andi lumea’. (Ef. 2:12) Tha cana astardean te studiis i Biblia, dean chi sama că si tut iech dad ando cerii cai iubil-tu, că daștis te aves cuci ande lesche iacha hai te aves mașcar leschi familia cai anel lesche închinarea. Mai but, hachiardean că trebulas te cheres bare paruimata ande chi viața, ande chi goghi hai ande chio phiraimos. Trebuisardea te sichios te cheres so phenen le bare norme le Iehovasche. (Ef. 5:3-5) O Iehova manghel amendar ‘te das tele pa amende i purani personalitatea’ hai le buchia nasul cai cărdeam-le angla so te bolas-ame. w22.03 2 ¶1-3

Cadea sar le manușa cai sile acharde ca iech abiav, sile bucurime te jian, sa cadea codola anda aver bacrea sile bucurime te jian ca i Comemorarea sar manușa cai dichen. Cadea sar codola machle, vi codola anda aver bacrea meditosaren ca lenghi speranța. Von abia ajucăren i cuvântarea anda i Comemorarea anda codoia că voi del duma mai but anda so va cherena o Isus Cristos hai le 144 000 regi anda le manușa loialo ando timpo le Raimasco anda Iech Mia Bărșa. Tela i conducerea le Isus Cristososchi, cadal regi va ajutina te cherel-pe i phuv iech paradiso hai va anena ca i perfecțiunea le manușen ascultători. Chichi de șucar si anda codola anda aver bacrea cana jian ca i Comemorarea te imaginisaren penghe sar pheren-pe chichiva profeții sar codola anda Isaia 35:5, 6; 65:21-23 hai Revelația 21:3, 4! Cana imaginisaren penghe că train andi lumea nevi pașa codola cai si lenghe cuci, von zuriaren penghi speranța hai hotărârea te slujin le Iehovasche sea o timpo! (Mat. 24:13; Gal. 6:9) w22.01 21 ¶5-7

So si i răscumpărarea? Andel Scripturi grecisco creștino, i răscumpărarea referil-pe co prețo pochindo le Isusostar caște lel parpale so sas hasardo le Adamostar. (1 Cor. 15:22) Sostar trebul amenghe i răscumpărarea? Anda codoia că i Legea, cai sicavel o ortomos le Iehovasco, manghelas te avel dini iech viața anda viața. (Ex. 21:23, 24) O Adam hasardea i viața perfecto. Anda codoia caște cherel-pe cadea sar manghel o ortomos le Devlesco, o Isus trebuisardea te del peschi viața sar manuș perfecto. (Rom. 5:17) Cadea, vo cărdilea „Dad Eterno” anda sea codola cai sicaven pachiamos andi răscumpărarea. (Is. 9:6; Rom. 3:23, 24) Anda i iubirea anda lesco Dad cerisco hai anda amende, o Isus acceptisardea te del peschi viața sar răscumpărarea. (Ioan 14:31; 15:13) Anda codoia că sas-les cadai iubirea, vo sas-lo hotărâme te așel loialo ji co merimos hai te cherel i voința lesche Dadeschi. Cadea că, o scopo de mai anglal le Iehovasco ande soste priveal le manușa hai i phuv avelas te pherel-pe. w21.04 14 ¶2, 3