Mai

Anda codoia că iubil-ame hai camel te arăsas te prinjianas lesche Șiaves, o Iehova șiutea andel Scripturi le ștar evanghelii cai den duma anda i viața hai o servicio pa i phuv le Isusosco. Ande lende daisaras te dichas so phendea hai so cărdea vo, hai vi sar simțosardea-pe. Cadal ștar lila ajutin-ame ‘te dichas atento’ o exemplo le Isusosco. Mai but, ande lende arachas, te phenas cadea, le urme mechle catar le pânre le Isusosche. Cana studiisaras le evanghelii, arăsas te prinjianas sea mai mișto le Șiaves le Devlesco hai cadea daisaras te uștaras chichi mai mișto pe lesche urme. Caște hachiaras mișto le evanghelii, trebul te cheras mai but sar numai te citisaras-le. Trebul te cheras amenghe timpo te studiisaras-le pherde atenția hai te meditosaras lende. (Dich vi Iosua 1:8, i nota de subsol.) Cher ca le relatări andal evanghelii te astaren viața. Folosisar chi imaginația caște șios-tu ando than le manușengo anda save citisares, te așunes hai te diches so dichen von hai te simțosares so simțosaren von. Caște daștis te cheres cadaia rode mai but andel publicații dine catar i organizația le Iehovaschi. w21.04 5 ¶11-13

Șăla bărșența angla te avel o Isus pi phuv, o Iehova phendea ande lesco Cuvânto că o Mesia avelas te avel bichindo anda 30 love rupescă. (Zah. 11:12, 13) Codo cai avelas te bichinel-les avelas te avel iech anda le mai pașarde amala le Isusosche. (Ps. 41:9) O profeto Zaharia mai scriisardea: „De dab le păstoros, hai i turma va nașela”. (Zah. 13:7) Ando than te poticnin-pe anda cadal buchia, codola sinceri trebuisardeas te aven zuriarde cana dichle sar pheren-pe cadal profeții andi persoana le Isusoschi. Dichas cadai situația vi aghies? Da. Ande amare ghiesa chichiva mișto prinjiande Martori mechle o ciacimos, cărdile apostați, hai pala codoia camle te țârden vi averen de lenghi partea. Von phenen buchia nasul, ciacimata pe dipaș hai hohaimata jiungale andal Martori le Iehovasche prin o televizorii hai vi prin o interneto. Tha codola sinceri ci mechen-pe athade anda codoia că jianen că i Biblia phendea de mai anglal că va avela cadai situația. (Mat. 24:24; 2 Pet. 2:18-22) w21.05 11 ¶12; 12, 13 ¶18, 19

I Biblia sicavel claro că o prinjianimos exacto bariol cadea sar nachel o timpo. (Col. 1:9, 10) O Iehova sicavel pesco ciacimos țâra po țâra hai amen trebul te ajucăras pherde răbdarea ca i lumina spiritualo te cărdiol mai strălucitorii. (Prov. 4:18) Cana o Corpo de Guvernare del peschi sama că iech anumime ciacimos trebul hachiardo ande iech modo diferime, cado ci încărel-pe parpale te cherel le paruimata cai trebun. But religii cadea phende creștino cheren chichiva paruimata caște aven cuci anda le manușa cai pachian-pe ande lende hai te încăren o paso cadala lumeaia. Na sar von, le paruimata cai cherel-le i organizația le Devleschi sile cărde te ajutin-ame te pașioas le Devlestar hai te las-ame chichi mai but pala o exemplo mechlo le Isusostar ande soste priveal i închinarea. (Iac. 4:4) Amen ci cheras paruimata anda codoia că le manușa andai lumea parude o modo sar hachiaren le buchia sau pala le ajucărimata le manușenghe, tha anda codoia că hachiaras mai mișto i Biblia. Amen iubisaras o ciacimos! (1 Tes. 2:3, 4) w21.10 22 ¶12

So daștis te cheres dacă simțos-tu corcoro? Gândisar-tu sar ajutil-tu o Iehova. (Ps. 55:22) Cadaia va cherela-tu te diches că ci san corcoro. Gândisar-tu sar ajutil o Iehova le phralen cai simțosaren-pe corcore. (1 Pet. 5:9, 10) O Hiroshi, iech phral cai but bărșa sas-lo o corcoro Martoro anda peschi familia, phenel: „Codola cai lenghe familii nai-le ando ciacimos, cadea sar me, sile zuriarde te jianen că fiesavo slujitoro le Iehovasco del sea peschi zor caște slujil lesche chichi mai mișto”. Sa cadea, cher tuche iech lașio programo andal activități spiritualo. Mașcar cadala si o manglimos. Phen le Iehovasche sea so si ande chio ilo. Si zurales importanto te citis o Cuvânto le Devlesco ande fiesavo ghies hai te meditosares ca le relatări cai sicaven i iubirea le Iehovaschi caring tute. Unii phrala încăren andi goghi versetea cai zuriaren-le sar avelas o Psalmo 27:10 hai Isaia 41:10. Aver dichle că cana așunen le înregistrări audio anda le materialea, ajutin-le te na simțon-pe cadea de corcore cana pregătin-pe anda le întruniri sau cana citisaren anda i Biblia. w21.06 9, 10 ¶5-8

Hasardean ando merimos varecas cuci? Daștis te zuriares chio pachiamos ando jiuvindimos cana citisares relatări biblico anda manușa cai sas-le andine pale viațate. Sas excludime iech jeno anda chi familia? Studiisar materialea cai zuriaren chio pachiamos că o modo ande savo ortosarel o Iehova si sea o timpo o mai lașio. Dich orisavo zumaimos pharo prin savo naches sar iech ocazia ande savi daștis te zuriares chio pachiamos. Phen le Iehovasche sea so si ande chio ilo. Na beș corcoro ande iech than, tha beș pașa che phrala hai pheia. (Prov. 18:1) Cher buchia cai den tut zuralimos te jias mai dur, chiar cana trebul te cheres cadaia asfența. (Ps. 126:5, 6) Încăr che lașe obiceiuri spiritualo hai le partea ca le întruniri, ca i predicarea hai citisar andai Biblia. Încăr jiuvindo andi goghi o viitorii zurales șucar cai pregătil-les amenghe o Iehova. Cana diches lesco ajutorii, chio pachiamos ande leste zuriarel-pe sea mai but. w21.11 23 ¶11; 24 ¶17

Ande ce aver felo si le discipoli le Isusosche cadea sar niște „țânorre”? Le manușa dichen importanto codolen barvale, codolen prinjiande hai codolen cai silen but autoritatea. Comparime cadalența, le manușa dichen tele le discipolen le Isusosche, pachian că ci sile importanto hai că sile sar niște „țânorre”. (1 Cor. 1:26-29) Tha o Iehova ci dichel-le cadea. Sostar dea duma o Isus anda „cadal țânorre”? Lesche discipoli pușle-les: „Con si o mai baro ando Regato cerisco?”. (Mat. 18:1) But iudei anda codo timpo, pachianas că i poziția hai o rango sas-le zurales importanto. Iech erudito phendea: „I mai importanto buchi ande lenghi viața sas te avel lenghe dini pachiv, te aven mișto dichle, te aven prinjiande hai te avel-le o respecto averengo”. w21.06 20 ¶2; 21 ¶6, 8, 9

O Pavel cărdea mișto peschi buchi sar phuro. Sar exemplo, vo ci încărdea-pe parpale te del sfaturi le phralenghe anda Tesalonic, cana trebuisadea te cherel cadai buchi. Cu sea cadala, andel lila cai scriisardea-le caring le tesaloniceni, o Pavel așardea-le mai anglal anda i lași buchi cai cherenas-la anda ilo, hai vi anda codoia că denas penghi zor te jian angle. Sa cadea, vo dichlea so viața phari îngărenas hai că von ci mechenas-pe andel zumaimata. (1 Tes. 1:3; 2 Tes. 1:4) Vo chiar phendea lenghe că sas-le iech exemplo anda le coaver creștini. (1 Tes. 1:8, 9) Chichi de zuriarde sas lenghe ile cana așunde sar așardea-le o Pavel. Catar dichiol-pe că o Pavel iubilas ciaces pesche phralen. Anda codoia, vo daisardea te del sfaturi lașe ande le dui lila cai scriisardea-le caring le creștini anda Tesalonic. (1 Tes. 4:1, 3-5, 11; 2 Tes. 3:11, 12) w22.02 15 ¶6

O Satan folosil-pe catar le conducători la religiache neciaci caște sicavel i ideea că o Iehova silo nasul hai că cherel-pe doșalo anda i duch pa i phuv. Unii chiar phenen că cana merel iech șiavorro, o Del lel-les peste anda codoia că siles nevoia catar iech îngero. Ce cuvintea jiungale! Tha, amen jianas savo si o ciacimos. Cana si amen iech nasfalimos pharo sau cana merel amenghe varecon drago, amen ci doșaras le Devles. Amen si amen pachiamos că vo va ortola le buchia hai phenas savorenghe chichi de lașio si amaro Del, o Iehova. Cadea, vo daștil te del iech răspunso claro codolesche cai prasal-les. (Prov. 27:11) O Iehova si iech Del pherdo mila. Vo silo zurales holiardo cana dichel că i persecuția, le nasfalimata sau amare imperfecțiuni duchaven-ame. (Ps. 22:23, 24) O Iehova hachiarel amari duch hai camel te așiavel-la. Vo chiar va cherela cadaia ando viitorii. (Dich vi o Exodo 3:7, 8; Is. 63:9.) w21.07 9, 10 ¶9, 10

Na pa but timpo, le manușa ascultători va bucurina-pe catar i mai bari pachiv anda sea-l: codoia te iubin le Iehovas hai te închinin-pe lesche veșnico! O Isus va chosela sea-l buchia nasul cai andea-le o fapto că o Adam hai i Eva risarde o dumo le Devlesche hai alosarde te tiliaren anda leschi familia. O Iehova va jiuvindila milioanea manușen cai va daștina te bucurin-pe catar iech sastimos perfecto hai catar iech viața veșnico pe iech phuv cărdi paradiso. (Luca 23:42, 43) Ando timpo so le slujitori le Iehovasche cai cheren partea anda leschi familia pa i phuv va arăsăna ca i perfecțiunea, fiesavo manuș va sicavela ‘i gloria hai o șucarimos’ anda save dea duma o David ande pesco manglimos. Dacă cheres partea anda ‘i bari mulțimea’, si tut iech șucar speranța. (Rev. 7:9) O Iehova iubil tut hai camel te aves ande leschi familia. Anda codoia, cher sea so daștis caște aves lesche plăcuto hai încăr ande fiesavo ghies ande chi goghi hai ande chio ilo lesche promisiuni. Av recunoscătorii anda o baro privilegio că daștis te anes închinarea che Dadesche cerisco hai te așiares-les anda sea o timpo! w21.08 7 ¶18, 19

O profeto Ieremia predichisardea but bărșa, chiar cana le manușa ci camle te așunen-les hai așile lesche contra. Vo peradea-pe cadichi de but anda codola cai prasanas-les, că camlea te na mai predichil. (Ier. 20:8, 9) Cu sea cadala, vo ci mechlea-pe. So ajutisardea-les te nachel părdal le sentimentea nasul hai te arachel bucuria ande peschi buchi? Vo sas-lo concentrime ca dui privilegii cai sas-les. Ando iechto than, o mesajo cai predichilas-les delas le manușen „iech viitorii hai iech speranța”. (Ier. 29:11) Ando duito than, ‘o anav le Iehovasco sas achardo pa o Ieremia’. (Ier. 15:16) Vi amen phenas le manușenghe iech mesajo cai cherel udud ande iech lumea cali hai phiravas o anav le Iehovasco sar Martori lesche. Cana încăras andi goghi cadal buchia, daisaras te avas bucurime, chiar cana le manușa camen te ascultin sau nici amaro mesajo. Cadea că, na av perado hai na mech-tu dacă o progreso codolesco casa studiis i Biblia ci silo cadea de baro sar ajucărdean-tu. Trebul te ajucăras pherde răbdarea ca codo cai studiil te arăsăl discipolo. (Iac. 5:7, 8) w21.10 27 ¶12, 13

Ci contil de chichi timpo slujisaras le Iehovasche, trebul te încăras zuralo amaro pachiamos ande leste. Sostar? Anda codoia că dacă ci las sama, amaro pachiamos daștil te covliol. Te na bâstras, o pachiamos bazol-pe pe dovezi cai sicaven le ciacimata cai ci dichion-pe. So ci dichas daisaras te bâstras sigo. O Pavel phendea că o fapto te na avel-ame pachiamos si sar „o păcato cai țârdel-ame cadea de ușoro”. Sar daisaras te na peras ande cado athaimos? (2 Tes. 1:3) I iechto buchi cai daisaras te cheras-la si te mangas butivar le Iehovas te del-ame pesco spirito sfânto. Sostar? Anda codoia că o pachiamos si iech aspecto anda o rodo le spiritosco sfânto. (Gal. 5:22, 23) Bi te avel-ame cado ajutorii, ci daisaras te încăras zuralo amaro pachiamos ando Creatorii. Dacă va avela te mangas le Iehovastar sea o timpo spirito sfânto, vo va dela-les amenghe. (Luca 11:13) Daisaras chiar te mangas le Iehovas ‘te del-ame mai but pachiamos’. (Luca 17:5) Aver buchi cai daisaras te cheras-la si te citisaras o Cuvânto le Devlesco ande fiesavo ghies. (Ps. 1:2, 3) w21.08 18, 19 ¶16-18

Codola mai phure daștin te ajutin but andi organizația le Iehovaschi. Chiar cana ci mai silen o zuralimos cai sas-len mai anglal, len silen iech experiența barvali, cai chidine-la andel but bărșa cai nachle. O Iehova daștil te folosil-le mai dur ande mai but feluri. Andi Biblia arachas lașe exemplea manușenghe cai cărde buchi ando servicio le Iehovasco, vi cana sas-le mai phure. Sar exemplo, le Moises sas-les cam 80 bărșa cana începosardea te slujil sar profeto le Iehovasco hai sas-lo alosardo te conducil i națiunea Israel. O Iehova folosisardea mai dur vi le Danielos, caște îngărel mai dur lesco Cuvânto chiar cana sas-les mai but sar 90 bărșa. Sa cadea, vi le apostolos Ioan daștil-pe că sas-les mai but sar 90 bărșa cana sas-lo inspirime te scriil o lil Revelația. Le Simeonos, cai sas-lo „orta hai daralas le Devlestar,” o Iehova prinjianelas-les hai dea-les o privilegio te dichel le șiavorres Isus, hai vi te phenel i profeția anda leste hai anda leschi dei. (Luca 2:22, 25-35) w21.09 3, 4 ¶5-7

Le dada trebun te len sama te na comparin penghe șiaves avere șiavența hai te na ajucăren lestar mai but sar so daștil te cherel. Le comparații hai le ajucărimata prea bare, daștin te peraven le șiaves. (Ef. 6:4) Iech phei po anav Sachiko phenel: „Mânri dei manghelas mandar te na cherav nici iech greșeala ca le examenea, tha cadaia sas imposibilo. Nachle but bărșa de cana ci mai som ca i școala, tha vi acana pușiav-ma poiechdata dacă o Iehova silo mulțumime mandar, chiar cana cherav sea so daștiv”. O rege David phendea că vo ci rodea „buchia prea bare” sau prea phare anda leste. I umilința hai i modestia ajutisarde-les ‘te covliarel hai te liniștil pesco sufleto’. (Ps. 131:2) So daștin te sichion le dada anda so phendea o David? Le dada umili hai modești ci va ajucărena prea but nici pendar, tha nici penghe șiavendar. Le dada daștin te cheren le șiaves te simțosarel-pe cuci dacă încăren conto catar le buchia cai daștil te cherel-le mișto hai codolendar cai ci cherel-le cadea de mișto, cana ajutin-les te șiol pesche obiectivea. w21.07 21 ¶5, 6

O Iehova dea fiesaves i libertatea te alosarel. Cadea daisaras te alosaras te ascultisaras sau nici lestar. Chichiva tărne ci sas-le bariarde cadea de mișto, cu sea cadala von alosarde te slujin le Devlesche hai te așen lesche loiali. Aver cai lenghe dada dine sea penghi zor te sicaven-le te avel-len iubirea ando ilo anda o Iehova, pala iech timpo alosarde te mechen le Iehovas. Fiesavo trebul corcoro te alosarel dacă va avela te slujil le Devlesche. (Ios. 24:15) Cadea că, cuci dada cai san zurales duchade, te na pachian că cadai nasul buchi întâmplosardea-pe anda tumari doș! Ande chichiva situații, iech andal dada si codo cai mechel o ciacimos hai chiar vi pesca familia. (Ps. 27:10) Cadaia daștil te peravel but le șiavoren, anda save codo andal dada sas sar iech modelo anda lende. Cuci tărne, dacă iech anda tumare dada mechlea le Iehovas, te jianen că amaro ilo si duchado anda tumende! Daștin te aven siguri că o Iehova prinjianel tumari duch. Vo iubil tumen hai dichel cuci tumari loialitatea. Sa cadea, na bâstren că na tumen san doșale andal decizii cai len-le tumare dada. w21.09 27 ¶5-7

Cana iech slujitorii le Iehovasco silo excluso, vo silo sar iech bacri cai sili nasfali hai cai daștil te șiol andi pericolo i turma. Tha lesco nasfalimos si spiritualo. (Iac. 5:14) Sa cadea sar si iech nasfalimos fizico, vi cado nasfalimos daștil te lel-pe. Anda codoia, poiechdata, o manuș nasfalo trebul îngărdo dur catar i congregația. O ortomos sicavel i iubirea le Iehovaschi caring lesche slujitori loialo anda leschi turma. Mai but, cadaia daștil te covliarel o ilo codolesco cai păcătuisardea hai daștil te cherel-les te căil-pe. Chichi timpo silo excluso, vo daștil te jial ca le întruniri creștino, cai silo hrănime hai zuriardo spiritualo. Sa cadea, vo daștil te primil publicații hai te dichel o JW Broadcasting^®. Cana le phure dichen lesco progreso, von daștin poiechdata te den-les sfaturi hai te phenen lesche so trebul te cherel caște avel pale sastevesto spiritualo. Cadea vo va daștila te avel pale iech Martoro le Iehovasco. w21.10 10 ¶9, 11

Aghies, amen las-ame pala o exemplo mechlo catar le creștini anda o iechto secolo vi ande aver buchia. Sar exemplo, o modo sar si cărdi amari organizația ameal codolaia cărdi catar le apostoli ando iechto secolo. Vi aghies si supraveghetori itineranți, phure de congregație hai slujitori auxiliari. (Filip. 1:1; Tit 1:5) Cadea sar cadal creștini, amen respectisaras le legi le Iehovasche ande soste priveal i sexualitatea hai i căsătoria, i sfințenia le rateschi hai i excluderea codolenghi cai ci căin-pe. (Fap. 15:28, 29; 1 Cor. 5:11-13; 6:9, 10; Evr. 13:4) I Biblia phenel claro că „iech corcoro pachiamos”, sau religia, sili aprobime le Devlestar. (Ef. 4:4-6) So privilegio zurales baro si amen te cheras partea anda o poporo le Devlesco hai te prinjianas o ciacimos anda o Iehova hai anda lesche scopuri! Cadea că, te zuriaras vi mai dur amaro pachiamos că si amen o ciacimos hai te încăras zurales leste! w21.10 23 ¶15-17

O rege Iosafat nachlea prin iech buchi zurales phari. Iech bari armata, cărdi anda amoniți, moabiți hai murșa anda le plaina anda o Seiro, phende că va cherena nasul lescha familiache hai lesche poporosche. (2 Cron. 20:1, 2) So cărdea o Iosafat? Vo manglea le Iehovas te ajutil-les hai te del-les zuralimos. O manglimos pherdo umilința cai cărdea-les o Iosafat sicado ande 2 Cronici 20:5-12, sicavel o baro pachiamos cai sas-les ande lesco Dad cerisco. O Iehova dea răspunso ca le manglimata cai cărdea-le o Iosafat prin iech levito po anav Iahaziel cai phendea lesche le cuvintea anda o texto de aghies. O Iosafat sicadea că șiutea sea pesco pachiamos ando Del, hai cărdea exacto cadea sar sas lesche phendo. Andi iechto linia anda marimos, vo ci șiutea soldați zurale, tha manușa cai jianenas te ghilaban hai ci sas-len arme. Hai o Iehova cărdea so phendea lesche; Vo mudardea i armata dușmano. (2 Cron. 20:18-23) w21.11 15, 16 ¶6, 7

Daisaras te pachias zurales că o Iehova va dela-ame lesco vast cana nachas prin zumaimata hai va avela pașa amende caște încăras zuralo amaro pachiamos. (2 Cor. 4:7-9) Daisaras te pachias zurales că po drom la viațaco i iubirea loialo le Iehovaschi va avela sea o timpo pașa amende anda codoia că cadea sar phendea o psalmisto, „i iach le Iehovaschi dichel caring codola cai daran lestar, caring codola cai ajucăren leschi iubirea loialo”. (Psalmo 33:18-22) Angla te avas slujitori le Iehovasche sas amen i iubirea savi o Iehova sicavel-la sea le manușenghe, tha acana, sar lesche închinători, bucurisaras-ame vi catar leschi iubirea loialo. Anda codoia că le Iehovas siles cadai calitatea, vo lel-ame ande peschi angali hai feril amen. Vo va avela te încărel-ame sea o timpo pașă lestar hai va avela te încărel peschi promisiunea anda amende. Vo camel te avas lesche amala anda sea o timpo! (Ps. 46:1, 2, 7) Cadea că, prin orisave zumaimata va avela te nachas, o Iehova va dela-ame lesco zuralimos cai trebul-ame caște așias lesche loiali. w21.11 7 ¶17, 18

Le mai but anda amende prinjianas ieche manușes cai încărdea holi ando ilo caring iech colego catar i buchi, catar i școala sau caring iech jeno andai familia, daștil-pe vi chiar but bărșa. Le deș phrala neciace le Iosifosche încărde holi ando ilo caring leste, hai pala codoia, lenghi holi îngărdea ca fapte. (Gen. 37:2-8, 25-28) Tha o Iosif phiradea-pe lența ande aver modo. Cana arăslea te avel-les autoritatea, daisardeas te risarel lenghe parpale o nasulimos, tha, vo sicadea lenghe îndurarea. O Iosif ci încărdea holi ande pesco ilo, tha cărdea cadea sar phenel-pe ando sfato scriime pala codoia ando Levitico 19:18. (Gen. 50:19-21) Anda le creștini cai camen te aven plăcuți le Devlesche, o Iosif si iech exemplo anda codoia că alosardea te iertil ando than te încărel holi ando ilo hai te risarel parpale o nasulimos. O Isus phendea te iertisaras codolen cai păcătuin contra amenghe. Sa cadea, o apostolo Pavel sfătuisardea pesche phralen: „Mânre cuci phrala, na răzbunin tumen corcore”. (Rom. 12:19) w21.12 11 ¶13, 14

Andi riat târzio, ande 14 nisan 33 a.e., o Isus gălea andi bar Ghetsimani hai manglea-pe anda sea o ilo le Iehovasche. (Luca 22:39-44) Ande codo timpo pharo, o Isus „cărdea implorări . . . hai dea cingar asfența”. (Evr. 5:7) Anda so manglea-pe o Isus andi riat angla te merel? Te primil zuralimos caște așel loialo le Iehovasche hai te cherel leschi voința. O Iehova așundea pesche Șiavesco manglimos phendo anda iech ilo duchado hai bișaldea iech îngero te zuriarel-les. O Isus simțosarelas că pe lesche dume sas iech phari responsabilitatea: te așel loialo hai te ujiarel o anav lesche Dadesco. O Iehova ascultisardea le manglimata le Isusosche cărde anda sea o ilo. Sostar? Anda codoia că i mai importanto buchi anda o Isus sas codoia te așel loialo pesche Dadesche hai te ujiarel lesco anav. Dacă vi anda amende si importanto sa cadai buchi, o Iehova vo va dela răspunso ca amare manglimata anda o ajutorii. (Ps. 145:18, 19) w22.01 18 ¶15-17

Aghies but manușa poticnin-pe anda codoia că amen ci șioas amen andi politica. Von ajucăren-pe ca vi amen te jias co voto cana si alegeri. Cu sea cadala, amen jianas că dacă alosaras amenghe iech conducătoro umano, amen das de iech partea le Iehovas. (1 Sam. 8:4-7) Sa cadea, unii manușa pachian că trebulas te vazdas școli hai spitalea hai te cheras mai but buchia caște ajutisaras averen. Von poticnin-pe anda codoia că dichen că das sea amari zor andi lucrarea de predicare ando than te rezolvisaras le pharimata cai si le manușen aghies. So daisaras te cheras caște na poticnisaras-ame? (Mat. 7:21-23) Amari mai importanto buchi trebul te avel i lucrarea cai dea-la amenghe o Isus. (Mat. 28:19, 20) Ci trebul te mechas-ame niciechdata țârdine catar le buchia politico hai socialo anda cadai lumea. Amen iubisaras le manușen hai camas lengo miștimos. Tha, jianas că o mai lașio modo te ajutisaras le manușen si te sicavas-le anda o Regato le Devlesco hai te ajutisaras-le te cărdion amala le Iehovaia. w21.05 7 ¶19, 20

Chiar cana phenen că slujin le Devlesche, but conducători le națiunenghe ci camen te mechen pengo zuralimos hai autoritatea. Cadea sar le conducători anda o timpo le Isusosco, le conducători de aghies șion-pe contra codolesche cai silo machlo le Iehovastar hai persecutin lesche continuatoren loialo. (Fap. 4:25-28) So răspunso del-len o Iehova? Ando Psalmo 2:10-12 phenel-pe: „Hai acana, tumen regi, sicaven goghiaverimos! Mechen tumen ortosarde, judecători la phuviache! Slujisaren le Iehovasche pherde dar hai bucurin tumen astarde izdraimastar! Anen pachiv le Șiavesche, ca o Del te na holiavel-pe hai te aven șiudine tele pa o drom, că Leschi holi astarel-pe sigo. Fericime sile sea codola cai arachen pengo garaimos ande Leste!”. O Iehova sicavel lașimos codolenghe cai așen lesche contra hai del len timpo caște daștin te paruven pengo phiraimos hai te alosaren te aven tela o Regato. Tha o timpo nachel sigo. (Is. 61:2) Le manușa trebun te sighiaren mai but sar oricana te prinjianen o ciacimos hai te alosaren te slujin le Iehovasche. w21.09 15, 16 ¶8, 9

O Pavel phenel amenghe te avas mulțumime orisavea buchiaia materialo. (Filip. 4:12) Niciech buchi materialo cai daștil te avel-ame ci si mai cuci sar o amalimos cai si amen amare Devleia. (Hab. 3:17, 18) Te dichas so phendea o Moise le israelițenghe pala 40 bărșa cai beșle ando pustio: „O Iehova, tumaro Del, binecuvântisardea tumen ande sea so cărdean. . . . Ande cadal 40 bărșa, o Iehova, tumaro Del, sas-lo tumența hai ci lipsosardea tumenghe chanci”. (Deut. 2:7) Ande cadai perioada, o Iehova dea le israelițenghe sar haben mana. O hureaimos cai phirade-les sas sa codo saveia găle avri anda o Egipto hai ci rimosardea-pe. (Deut. 8:3, 4) O Iehova va dichela pherdo bucuria caring amende dacă sichioas te avas mulțumime, te dichas cuci vi chiar le țâne buchia cai primisaras-le hai te hachiaras că sile daruri lestar. w22.01 5 ¶10, 11

Tumen, rromale, si tumen i responsabilitatea te len sama pe le jene anda tumari familia. Cadea că, cheren sea so daștin te ferin-le hai te ajutin-len. Cana nachen prin pharimata, daștinas te pachian că daștin te nachen corcore părdal cadala. Tha așen contra o fapto te bazon tumen pe tumaro zuralimos. Manghen o ajutorii le Iehovasco. Sa cadea, manghen tumen anda o ilo ande iech than tumare rromnianța. Roden i îndrumarea le Iehovaschi andi Biblia hai andel publicații bazome pi Biblia hai pala codoia cheren so sichilean. Daștil-pe că na savoren va placiana-le le decizii cai lean-le. Daștinas te phenen că le love hai le buchia materialo anen iech siguranța ciaci. Ande cadal situații, anen tumenghe amintea o exemplo cai mechlea-les o Iosafat. (2 Cron. 20:1-30) Les sas-les pachiamos ando Iehova hai sicadea-les prin le buchia cai cărdea-le. O Del ci mechlea cadale slujitores loialo hai ci va mechela nici tut. (Ps. 37:28; Evr. 13:5) w21.11 15 ¶6; 16 ¶8

O Del cărdea amen pala pesco chipo, anda codoia camas anda sea o ilo ca le manușa te phiraven-pe șucar averența. (Gen. 1:26) Tha, anda codoia că sam imperfecți, daisaras te cheras iech judecata banghi chiar vi atunci cana pachias că jianas sea le buchia anda iech situația. Te gândisaras-ame, sar exemplo, chichi de perado sas o Iona cana o Iehova alosardea te sicavel îndurarea le manușenghe anda Ninive. (Iona 3:10–4:1) Tha so sas pala codoia? Mai but sar 120 000 niniviți sas-le hastrame! Ji la urmă, dichlea-pe claro că o Iona sas codo cai judechisardea neorta le buchia, na o Iehova. O Iehova ci trebul te phenel le manușenghe sostar alosarel te cherel anumime buchia. Si ciaces, o Iehova mechlea ca lesche slujitori anda puraimata te phenen so pachianas anda so alosardea vo te cherel sau avileas te cherel. (Gen. 18:25; Iona 4:2, 3) Poiechdata o Iehova phendea sostar alosardea te cherel vareso. (Iona 4:10, 11) Cu sea cadala, o Iehova ci trebul te pușel-ame angla hai pala so camel te cherel vareso. (Is. 40:13, 14; 55:9) w22.02 3, 4 ¶5, 6

Cana ‘dichas le coaveren că sile mai bare amendar’, phiravas-ame sar codo „o mai tărno”. (Filip. 2:3) Dacă va avela-ame cadai atitudinea, ci va avela te poticnisaras averen. Sea amare phrala hai pheia, ande iech anumime felo, sile mai bare amendar. Ci si pharo te hachiaras cadai buchi dacă dichas lenghe calități. Trebulas te șioas ande amaro ilo o sfato cai dea-les o apostolo Pavel le creștinenghe anda Corint: „So cherel-tu te aves diferime averestar? Ciaces, so buchi si tut cai ci primisardean-la? Cadea că, dacă primisardean-la, sostar așares-tu sar cana ci primisardean-la?”. (1 Cor. 4:7) Cadea că, ci trebulas te țârdas atenția caring amende sau te das-ame bare că sam mai lașe averendar. Sar exemplo, iech phral cai încărel șucar cuvântari sau iech phei cai jianel te începosarel but studii biblico trebulas te anen pachiv le Iehovasche anda so daștin te cheren. w21.06 21, 22 ¶9, 10

Si sea mai pharo bute Martorenghe le Iehovasche te arachen le manușen chăre. Unii vestitori beșen ande cartierea cai le blocuri sile supraveghime cu sisteme de securitate sau ande cartierea phandade cai ci daștil te jial andre oricon. Co udar, si iech agento de pază cai mechel andre numai le manușen cai sas-le invitime codolendar cai beșen code. Aver vestitori arachen țâra manușa chăre sau predichin ande thana cai beșen țâra manușa. Ande aver situații, von jian but drom ji cana arăsăn ca iech chăr hai, poiechdata, ci arachen chanicas chăre. Dacă si amen iech anda cadal pharimata te na mechas-ame. Te rodas le manușen ca ore diferime. Va avela te arachas mai bute manușen dacă predichisaras cana jianas că von trebulas te aven chăre. Iech data fiesavo manuș avel chăre. But phrala hai pheia dichle că si mișto te predichin pala-mismeri sau ratiaco anda codoia că arachen mai but manușa chăre. Sa cadea, le manușa sile mai liniștime atunci hai camen te den duma. w21.05 15 ¶5, 7

Dichas cadai situația vi aghies? Da. But manușa holiaren-pe cana le Martori le Iehovasche ci respectin, cadea sar von, le tradiții nebiblico, sar avelas le ghiesa de naștere hai o Crăciuno. Aver sile zurales holiarde cana le Martori le Iehovasche ci len partea ca le sărbători naționalo sau ci încăren le obiceiuri anda o prahimos cai sile contra o Cuvânto le Devlesco. Codola cai poticnin-pe anda cadal motivea, daștil-pe, că pachian zurales că anen iech închinarea le Devlesche cadea sar camel vo. Tha von ci daștin te aven plăcuto lesche dacă încăren mai but ca le tradiții anda cadai lumea sar ca le sicaimata claro andai Biblia. (Mar. 7:7-9) So daisaras te cheras caște na poticnisaras-ame? Trebul te avel-ame iech zurali iubirea anda le legi hai principii le Iehovasche. (Psalmo 119:97, 113, 163-165) Cana iubisaras le Iehovas ci va avela te acceptisaras niciech tradiția cai les ci placial-les. Mai but ci va avela te mechas ca niciech buchi te avel mai importanto sar amari iubirea anda o Iehova. w21.05 6 ¶15, 16

Sar daisaras te las amen pala le sfaturi cai dea-le amenghe o Pavel? Trebul te încăras amaro pachiamos zuralo prin o studio personalo ande fiesavo curco, prin but manglimata hai prin i lucrarea de predicare cai sas amenghe dini le Iehovastar. (2 Tim. 4:4, 5) Dacă sicavas pachiamos, ci va avela te daras cana așunas buchia nasul andal Martori le Iehovasche. (Is. 28:16) Mai but, amari iubirea anda o Iehova, anda lesco Cuvânto hai anda amare phrala va ajutina-ame te na poticnisaras-ame anda codola cai mechle o ciacimos. Ando iechto secolo, but manușa poticnisarde-pe hai ci pachiaie ando Isus. Tha but aver pachiaie ande leste. Mașcar cadala sas iech membro anda o Sanhedrino hai chiar „iech bari mulțimea rașaienghi”. (Fap. 6:7; Mat. 27:57-60; Mar. 15:43) Vi aghies milioanea manușa jian pala o Isus. Von ci poticnin-pe anda codoia că prinjianen hai iubin o ciacimos andal Scripturi. O Cuvânto le Devlesco phenel: „Codolen cai iubin chi legea silen but pacea; chanci ci daștil te cherel-le te poticnin-pe”. (Ps. 119:165) w21.05 13 ¶20, 21

O apostolo Pavel hachiardea că sea so cărdea ando servicio andino le Devlesche sas prin o zuralimos le lehovasco, na prin pesco zuralimos. Prin pesco spirito sfânto, o Iehova dea le Pavelos o zuralimos caște cherel mișto pesco servicio vi atunci cana sas-lo persecutime hai phandado sau cana nachlea prin aver situații phare. Vi o Timotei, iech colaboratoro mai tărno le Pavelosco, trebuisardea te pachial-pe ando zuralimos le Devlesco caște daștil te cherel pesco servicio. Vo sas pașa o Pavel ande lesche lungi călătorii misionaro. O Pavel bișaldea-les vi ande aver călătorii caște jial hai te zuriarel le congregații. (1 Cor. 4:17) Daștil-pe că o Timotei ci pachiaia că daștil te cherel i misiunea cai sas lesche dini, anda codoia o Pavel phendea lesche: „Chonic te na prasal-tu anda codoia că san tărno”. (1 Tim. 4:12) Mai but, ande cado timpo, le Timoteios sas-les iech „canro ando mas”, adică sas-lo ‘butivar nasfalo’. (1 Tim. 5:23) Tha o Timotei jianglea că, prin o spirito sfânto, o Iehova avelas te del-les o zuralimos cai trebulas-les caște predichil i vestea lași hai te slujil pesche phralenghe. (2 Tim. 1:7) w21.05 21 ¶6, 7

O principio anda Iacov 1:19 si zurales lașio anda codola cai den sfaturi. O Iacov scriisardea: „Orisavo manuș trebul te avel gata te așunel, te na sighiarel te del duma, te na holiarel-pe sigo”. Iech phuro daștilas te pachial că hachiarel prin so nachel iech phral, tha chiar cadea si? Andel Proverbe 18:13 phenel-pe: „Dacă varecon del duma angla so te așunel, si iech dilimos hai iech lajiav anda leste”. O mai mișto avelas ca o phuro te pușel catar codo jeno prin so nachel, cadea că, vo trebul mai anglal te așunel angla so te del duma. O phuro de congregație daștilas te pușel: „Prin so pharimata nachlean? Sar daisarav te ajutisaras-tu?”. Dacă le phure de congregație cheren penghe timpo te jianen prin so nachen lenghe phrala hai pheia, va jianena sar te zuriaren-le hai te aven pașa lende. Caște del-pe iech lașio sfato trebul mai but sar te citin-pe chichiva versetea sau te phenen-pe chichiva buchia cai daștin te aven cărde. Amare phrala hai pheia trebun te dichen că duchal-ame lendar, că hachiaras-le hai că camas te avas pașa lende caște zuriaras-le. w22.02 17 ¶14, 15