Augusto

Daștil-pe, că vo dea duma andal soldați romani cai marde carfina ande lesche vasta hai pânre. O Isus ci încărdea holi ande pesco ilo anda codola cai cărde-les te suferisarel. (1 Pet. 2:23) Tha vo manglea le Iehovas te iertil codolen, cai cărde te avel mudardo. Cadea sar o Isus, vi amen trebul te camas te iertisaras averen. (Col. 3:13) Unii, vi amare neamuria, daștin te aven contra amenghe anda codoia că ci hachiaren ande soste pachias amen sau sar traisaras amari viața. Von daștin te phenen hohaimata anda amende, te cheren-ame lajiavestar angla aver, te șinen amare publicații sau chiar te daraven-ame că va cherena amenghe nasul. Ando than te încăras holi ande amaro ilo caring lende, daisaras te mangas le Iehovas te pâtrel lenghe iacha caște dichen i lumina le ciacimaschi. (Mat. 5:44, 45) Poiechdata, daștil te avel amenghe pharo te iertisaras-le vi mai but cana phirade-pe zurales nasul amența. Dacă mechas ca amaro ilo te pherel-pe holeaia, cheras amenghe vi mai nasul. (Ps. 37:8) Cana iertisaras, alosaras te na cheras than la holiache ande amaro ilo, chiar cana nachleam prin zurales phare buchia. (Ef. 4:31, 32) w21.04 8 ¶3, 4

Simțosardean vi tu i duch cai phaghel chio ilo cana dichlean varecas anda chi familia cai mechlea le Iehovas? Te gândisaras-ame chichi de duchado sas o Iehova cana chichiva anda lesche șiave îngeri mechle-les! (Iuda 6) Te imaginisaras amenghe chichi de duchado sas-lo vo cana le israeliți, lesco poporo alosardo, vazdea-pe contra lesche butivar. (Psalmo 78:41) Av siguro că amaro Dad cerisco silo duchado vi cana varecon cuci amenghe mechel-les. Vo jianel mișto prin so naches. Pherdo compasiunea, o Iehova va zuriarela-tu hai va ajutila-tu. Butivar, cana o șiav sau i șei ieche slujitorenghe le Iehovasche mechel o ciacimos, cadala pachian că daisardeas te cheren mai but caște na întâmplol-pe cadai buchi cai andea lenghe cadea de but duch. Iech phral phenel: „Doșardem man, sas-ma sune jiungale hai poiechdata rovlemas zurales. Simțosarde-ma perado”. Iech phei cai nachlea prin iech situația sar cadaia, pherdi duch pușelas-pe: „Cai greșisardem? Simțosardem că ci daisardem te șioav o ciacimos ande mânre șiavesco ilo”. w21.09 26 ¶1, 2, 4

Unii pachian că le Martori le Iehovasche ci daștin te sicaven averen anda i Biblia, anda codoia că ci sas-le ca bare școli religioso. Tha caște jianen dacă si cadea, von trebulas mai anglal te roden dovezi. Cadea cărdea vi o evanghelisto Luca. Vo rodea „pherdo atenția sea-l buchia de mai anglal”, cadea încât codola cai citin lesco lil te pachian că sea so așunde anda o Isus si ‘demno pachiamasco’. (Luca 1:1-4) Le iudei anda o purano foro Bereea sas-le sa cadea sar o Luca. Cana așunde i vestea lași anda o Isus, von rodine ande le Scripturi ebraico caște dichen că so sas lenghe phendo sas ciaces. (Faptele 17:11) Vi amen trebul te dichas le dovezi. Trebul te dichas so sicaven-ame le slujitori le Devlesche hai te dichas so phenen le Scripturi. Sa cadea, si importanto te studiisaras i istoria le poporosco le Iehovasco andal timpuri moderno. Dacă rodas mișto ci va avela te avas coriarde catar le prejudecăți sau ci va avela te las-ame pala so phenen le manușa. w21.05 3 ¶7, 8

Avel tuche andi goghi varecon andai congregația caring caste daștis te pâtres buhles chio ilo hai te sicaves lesche ospitalitatea? Si anumime ghiesa cana amare phralen silen mai bari nevoia te beșas ande iech than lența. Cana si le sărbători, anda unii si pharo te beșen codolența anda lenghi familia cai ci slujin le Iehovasche. Aver sile zurales duchade ande fiesavo bărș ando ghies cana mulea lenghe varecon drago. Cana beșas ande iech than le phralența cai nachen prin cadal pharimata sicavas că ‘las sama ciaces lendar’. (Filip. 2:20) Si but buchia cai cheren ieche creștinos te simțol-pe poiechdata corcoro. Tha, ci trebul te bâstras că o Iehova jianel mișto so si ande amaro ilo. Vo del-ame o ajutorii cai trebul amenghe butivar prin amare phrala. (Mat. 12:48-50) Sa cadea, vi amen sam recunoscători anda leschi grijia hai iubirea, cana cheras sea so daisaras caște ajutisaras amare phralen. Chiar cana simțosaras-ame poiechdata perade, amen ci sam corcore niciechdata. O Iehova silo sea o timpo pașa amende! w21.06 13 ¶18-20

Le Isusos sas-les iech atitudinea lași caring i lucrarea de predicare hai predichisardea mai dur, chiar cana but manușa ci acceptisarde lesco mesajo. Vo jianglea că le manușa trebun te așunen i vestea lași anda o Regato hai camlea te ajutil chichi mai bute manușen te prinjianen o ciacimos. Sa cadea, vo jianglea că unii manușa cai mai anglal ci camle te așunen lesco mesajo ji la urmă avelas te acceptin-les. Cadaia întâmplosardea-pe vi ande leschi familia. Ande lesco servicio de trin hai dipaș bărș, niciech anda lesche phrala ci pachiaie ande leste. (Ioan 7:5) Tha, pala soste o Isus sas-lo jiuvindime, von cărdile creștini. (Fap. 1:14) Mașcar codola casche predichisaras, amen ci jianas con va acceptila, ji la urmă, o ciacimos. Unii manușen silen nevoia mai bute timpostar caște sichion o ciacimos. Chiar vi codola cai mai anglal ci ascultisarde amaro mesajo daștin te dichen amaro lașio phiraimos hai amari lași atitudinea hai cadea te arăsăn vi von te slujin le Devlesche. w21.05 18 ¶17, 18

Cana sas-lo pi phuv, o Isus dea pesche continuatoren iech lucrarea cai încărel anda dui buchia. I iechto buchi cai phendea lenghe te cheren-la sas te predichin i vestea lași anda o Regato hai sicadea lenghe sar trebul te cheren cadaia. (Luca 8:1) Sar exemplo, o Isus phendea pesche discipolenghe so te cheren cana le manușa ascultin o mesajo anda o Regato, hai so te cheren cana le manușa ci camen te ascultin-les. (Luca 9:2-5) Mai but, vo phendea lenghe de mai anglal ji cai va arăsăla lenghi lucrarea de predicare, cana phendea lenghe că lesche continuatori va avela te șion mărturia ‘sea le națiunenghe’. (Mat. 24:14; Fap. 1:8) Indiferento că le manușa avelas te așunen sau nici o mesajo, le discipoli trebuisarde te den duma anda o Regato le Devlesco hai anda le binecuvântări cai avelas te anel-le. I duito buchi cai phendea-la o Isus pesche continuatorenghe te cheren-la sas te sicaven le manușen te respectin sea lesche porunci. O Isus sicadea că i lucrarea de predicare hai o fapto te sicavas averen, avelas te cherel-pe vi ande amare ghiesa „ji co phandaimos le sistemosco”. (Mat. 28:18-20) Hai cana phendea le Ioanosche o mesajo le lilesco Revelația, o Isus sicadea claro că sea lesche discipoli trebun te sicaven averen anda o Iehova. (Rev. 22:17) w21.07 2, 3 ¶3, 4

Andi lumea de aghies but manușa camen te aven mai lașe sar aver. Sar exemplo, iech manuș de afaceri cherel oriso chiar cana duchavel averen, caște avel-les mai but succeso. Iech sportivo del dab ieche avere sportivos andai coaver echipa numai caște câștighil. Iech tărno cai camel te jial ca iech bari universitatea, athavel ca o exameno de admitere. Sar creștini, amen jianas că cadal buchia ci sile lașe hai cheren partea anda „le buchia le masesche”. (Gal. 5:19-21) Tha, daștil-pe ca vi unii închinători le Iehovasche te camen te aven mai lașe sar aver andi congregația, chiar bi te den penghi seama? Si importanto te șioas amenghe cado pușimos anda codoia că o fapto te camas te avas mai lașe sar aver, daștil te cherel te na mai avel unitatea mașcar le phrala. Avelas mișto vi te dichas chichiva exemplea le slujitorenghe le Iehovasche anda puraimata cai ci mechle-pe astarde catar o fapto te aven mai lașe sar aver. w21.07 14 ¶1, 2

I iubirea loialo cherel-ame te ajutisaras codolen cai sile andel pharimata. Anda iubirea loialo, le phrala hai le pheia camen te aven pașa lenghe phrala cai nachen prin pharimata sau cai sile perade. Von iubin penghe phralen hai camen sigo te cheren sea so trebul caște ajutin-len. (Prov. 12:25, n.s.; 24:10) Cadea, von ascultin catar so phendea o apostolo Pavel: „Te den duma șucar codolența perade, te ajutin codolen covle hai te sicaven răbdarea caring savore”. (1 Tes. 5:14) Butivar, o mai lașio modo caște ajutisaras ieche phrales perado si te ascultisaras-les hai te phenas lesche că iubisaras-les. O Iehova dichel atento cana sicavas intereso hai lașimos caring lesche cuci bacrea. (Ps. 41:1) Cadea sar phenel-pe andel Proverbe 19:17: „Con sicavel mila caring codo cai si cioro, împrumutil le Iehovas hai Vo va pochinela-les parpale anda so cărdea”. w21.11 10 ¶11, 12

So daisaras te cheras caște avas pregătime anda le timpuri cai ajucăren amen? Trebul te sichioas te avas mulțumime le buchianța cai si amen hai i mai bari bucuria te arachas-la ande amaro amalimos le Iehovaia. Chichi prinjianas mai mișto amare Devles, cadichi va avela te pachias vi mai zurales că va ferila amen cana o Gog anda Magog va atachila amen. Anda cadal cuvintea anda o texto de aghies, hachiaras sostar daisardea o David te bazol-pe po ajutorii le Iehovasco. Vo pachiaia-pe butivar po ajutorii pesche Devlesco, cai ci mechlea-les niciechdata bi te ajutil-les. Cana sas tărno, o David luptisardea contra o Goliat hai phendea cadale manușesche tromano cai daravelas savoren: „Chiar aghies o Iehova va dela tut ande mânro vast”. (1 Sam. 17:46) Pala codoia, cana slujilas le regesche Saul, cado camlea mai butivar te mudarel-les. Tha „O Iehova sas le Davidoia”. (1 Sam. 18:12) O David jianelas că daștilas te pachial-pe ando Iehova vi cana nachelas prin zumaimata. w22.01 6 ¶14, 15

Ande sea so cherel, o Iehova, pherdo răbdarea, lel pesche o timpo cai trebul-les caște cherel peschi buchi. Vo cherel cadaia vi caring i gloria lesche anaveschi hai vi ande averengo miștimos. Sar exemplo, o Iehova pregătisardea țâra po țâra i phuv anda le manușa. Cana del duma anda sar cărdea o Iehova i phuv, i Biblia phenel că vo „phendea chichi de bari te avel” hai că șiutea lache „postamentea” hai laco „bar unghiularo”. (Iov 38:5, 6) Vo cărdea pesche timpo vi caște dichel le buchia cai cărdea-le. (Gen. 1:10, 12) Daisaras te imaginisaras amenghe i bucuria cai sas ando cerii cana sea le buchia cai cărdea-le o Iehova astarenas forma? Cana le îngeri dichle so cărdea o Iehova, von începosarde ‘te așaren-les’. So sichioas catar? O Iehova cărdea i creația ande mai but mii bărșa. Cu sea cadala, pala soste dichlea sea so cărdea pherdo grija, vo daisardea te phenel că „sea sas zurales lașio”. (Gen. 1:31) w21.08 9 ¶6, 7

Andi ilustrarea le Isusoschi, iech manuș cai trebulas te tiliarel dur achardea pesche sclaven hai dea len talanți caște bichinen hai te chinen lența. O manuș jianelas so daștil te cherel fiesavo sclavo. Anda codoia ieche sclavos dea-les panji talanți, le coaveres dui hai o trinto sclavo primisardea iech talanto. Le dintune dui sclavi folosisarde mișto le talanți hai cărde mai but love lenghe raiesche. Tha, o trinto sclavo ci cărdea chanci le lovența cai sas lesche dine hai sas dino avri anda i buchi lesche raieschi. Cadea sar o iechto sclavo, o duito hachiardea că so dea-les lesco rai te cherel sas zurales importanto hai cărdea phares buchi caște slujil lesche. Cadea că vo cărdea dui-var mai but anda le talanți. Leschi lași buchi hai o fapto că dea sea peschi zor andea lesche iech baro pochinimos. Lesco rai sas zurales bucurime hai chiar dea-les te cherel mai but buchia. w21.08 21 ¶7; 22 ¶9, 10

Ande cadal palutne ghiesa o Iehova sicavel but răbdarea anda codoia că ci camel ca vroiech manuș te merel. (2 Pet. 3:9) Vo del fiesave manușes timpo te căil-pe. Tha, vo ci va avela răbdatorii anda sea o timpo. Codola cai ci camen te așen pașa o Regato le Devlesco, va avena ande sa codoi situația ande savi sas o faraono andal ghiesa le Moisesche. O Iehova phendea le faraonosche: „Ji acana daisardemas te vazdav mânro vast caște bișalav iech plaga cai te distrugil tut hai che poporos hai aveias choslo pa i phuv. Tha, ita sostar mechlem-tu andi viața: caște sicavav tuche mânro zuralimos hai mânro anav te avel phendo pe sea i phuv”. (Ex. 9:15, 16) Ji la urmă, sea le națiuni va trebuna te jianen că o Iehova si o corcoro ciacio Del. (Ezec. 38:23) O izdraimos anda savo del-pe duma ando texto de aghies va însemnola distrugerea veșnico anda codola cai sile sar o faraono hai ci camen te hachiaren că le Iehovas siles o drepto te guvernil. w21.09 18, 19 ¶17, 18

San duchadi anda codoia că varecon cai si tuche cuci sas-lo șiudino avri andai congregația? So daștis te cheres dacă chichiva phrala andai congregația phenen buchia cai cheren-tu te simțosares-tu vi mai nasul? Si ciaces, na savore va phiravena-pe cadea de șucar sar ajucăras-ame. (Iac. 3:2) Savore sam imperfecți, anda codoia, daștis te ajucăres-tu ca unii te na jianen so te phenen sau bi te camen, te phenen buchia cai duchaven-tu. Ande cadal situații, si mișto te anas amenghe amintea o sfato le Pavelosco: „Continuin te suportin tumen iech averes hai te iertin tumen anda sea o ilo iech averes, vi cana varecas siles iech motivo te rovarel-pe”. (Col. 3:13) Te avas vi mai dur pașa codola loialo andai familia. Len silen nevoia acana mai but sar oricana te simțosaren tumari iubirea hai te zuriaren-le. (Evr. 10:24, 25) Poiechdata, codola andai familia codoleschi cai sas-lo șiudino avri andai congregația, simțosarde că le phrala andai congregația nachenas pașa lende hai ci denas duma lența sar cana vi von sas-le șiudine avri. Te na mechas te întâmplosarel-pe cadai buchi! Le tărnen cai lenghe dada mechle o ciacimos, silen vi mai but nevoia caște aven așarde hai zuriarde. w21.09 29 ¶13, 14; 30 ¶16

Cana iech phuro hai iech tărno den duma iech avereia, le duien silen miștimata. (Rom. 1:12) Le tărne va bariarena penghi aprecierea anda o modo sar o Iehova lel sama pe lesche slujitori loialo hai le phure va simțosarena-pe iubime. Codola mai phure va bucurina-pe te phenen tumenghe sar primisarde bare miștimata le Iehovastar. O șucarimos fiesavesco nachel iech data le bărșența, tha codola cai sile loialo le Iehovasche cărdion vi mai șucar ande lesche iacha ande fiesavo bărș cai nachel. (1 Tes. 1:2, 3) Sostar si ciaces cadai buchi? Anda codoia că, andel bărșa cai nachle, von mechle ca o spirito le Devlesco te cherel buchi ande lenghi viața hai te ajutin-le te bariaren șucar calități. Cana va avela te prinjianas mai mișto amare cuci phralen hai pheian mai phure, va avela te das-len pachiv hai te sichioas lendar, cadea va avela te dichas-le vi mai but sar niște cuci bara! I congregația sili vi mai zurali na numai cana le tărne sicaven pachiv codolenghe mai phure, tha vi cana codola mai phure dichen cuci codolen mai tărne. w21.09 7 ¶15-18

Trebul te avas sea o timpo atenți te na phiravas-ame aspro, amare phralența, tha te avas ‘barvale andi îndurarea’, cadea sar amaro Del. (Ef. 2:4) I îndurarea na-i numai iech sentimento. Anda i îndurarea sas phendo că si „mila cai sili sicadi prin le buchia cai cheras-le”. Savore trebul te las sama pe le necesități codolenghe anda amari familia, anda amari congregația hai anda o than cai beșas. Si but buchia prin save daisaras te sicavas îndurarea. Trebul varecon zuriardo? Daisaras te îngăras varecasche haben sau te cheras aver buchi cai sicavel lașimos? Daisaras te beșas ande iech than hai te zuriaras ieche creștinos cai avel parpale andi congregația? Das amari zor te das duma averența anda o mesajo pherdo speranța la Bibliaco? (Iov 29:12, 13; Rom. 10:14, 15; Iac. 1:27) Dacă das amari sama so trebul averen, va avela te arachas but ocazii te sicavas îndurarea. Chichi de but bucuril-pe amaro Dad cerisco, cai silo „barvalo andi îndurarea”, cana las-ame pala lesco exemplo! w21.10 13 ¶20-22

Ando Psalmo 23 o David phenel chichiva cuci buchia cai ci hasaren-pe: miștimata spiritualo cai siles anda codoia că acceptosardea le Iehovas sar lesco Păstorii. O Iehova îngărel-les „pe le droma le ortomasche” hai si pașa leste pherdo loialitatea vi andel timpuri liniștime hai vi andel timpuri phare. Vo hachiarel că, chiar cana silo ‘pe le phuvea pherde ciar’ le Iehovasche, cadaia ci însemnol că ci va avela-les pharimata. Poiechdata, va avela perado, sar cana jialas tele ‘ande iech valea cai si iech bari ucial’, hai va avela astardo catar le dușmani. Tha, anda codoia că o Iehova, lesco Păstorii lel sama pe leste, ‘ci va darala catar nici iech nasulimos’. Ande so felo ‘ci lipsolas chanci’ le Davidosche? Vo primisardea sea so trebulas lesche po plano spiritualo. Leschi fericirea ci încărelas catar le buchia materialo. O David sas mulțumime le buchianța cai delas-le lesche o Iehova. I mai cuci buchi anda leste sas că o Iehova dea-les but miștimata hai că lelas sama pe leste. Anda le cuvintea le Davidosche hachiaras chichi de importanto si te dichas corecto le buchia materialo. w22.01 3, 4 ¶5-7

Ando timpo so nachlo, but manușa ci camle te așunen o mesajo cai phende-les le slujitori le Iehovasche. Sar exemplo, „o Noe sas iech predicatorii le ciacimasco” anda mii bărșa. (2 Pet. 2:5) Si ciaces, vo ajucărdea-pe ca le manușa te ascultin-les, tha o Iehova ci cărdea-les te pachial că avelas te întâmplol-pe cadai buchi. Mai but, cana phendea le Noesche so buchia trebul te cherel caște daștil te vazdel i arca, o Del phendea: „Te jias andre andi arca ande iech than che șiavența, chia rromniaia hai le rromnianța che șiavenghe”. (Gen. 6:18) Sa cadea, cana o Iehova phendea lesche chichi de bari te cherel i arca, o Noe dea peschi sama că na but manușa va avena te ascultin lesco mesajo anda codoia că ci avelas than anda lende andi arca. (Gen. 6:15) Pala codoia, cadea sar jianas, nici măcar iech manuș anda codoi lumea nasul ci sas-lo salvime. (Gen. 7:7) Phendea o Iehova că i buchi cai cărdea-la o Noe ci sas-li lași chancesche? Nicisar. Andel iacha le Devlesche i buchi cai cărdea-la o Noe sas șucar anda codoia că vo respectisardea fidelo so manglea lestar o Iehova te cherel. (Gen. 6:22) w21.10 26 ¶10, 11

Chichi de duchadi sas i Rut cana așundea cadaia! Voi dea sea peschi zor caște ajutil la Naomia, rovlea laia, zuriardea-la hai sas pașa late but ghiesa ji cana arăsle co Betleemo. Cu sea cadala, i Naomi phendea: „O Iehova cărdea te risarav-ma nanghe vasteia”. Vi cana i Rut sas pașa late, le cuvintea cai phendea-le i Naomi sicavenas sar cana ci sas cuci anda late o ajutoro cai dea-les lache lachi bori. I Rut sas-li zurales duchadi! Cu sea cadala voi așilea pașa i Naomi. (Rut 1:3-18) Iech phral perado sau iech phei peradi daștilas te duchavel-ame prin so phenel vi cana deam sea amari zor te ajutisaras-les. Cu sea cadala, te cheras sea so daisaras caște na dichas lesco phiraimos sar iech buchi nasul. Amen camas te așias pașa codola cai nachen prin situații phare hai te mangas le Iehovas te ajutil-ame te anas lenghe mângâierea ande iech felo sau aver. (Prov. 17:17) Co începuto iech phral sau iech phei daștilas te na camel amaro ajutorii, tha i iubirea loialo va cherela amen vi mai dur te avas pașa lende. (Gal. 6:2) w21.11 11 ¶17-19

Andi Biblia le cuvintea „sfânto” hai „sfințenia” cheren referirea mai but ca o ujimos moralo hai religioso sau ca i sacralitatea. Cadal cuvintea daștin te sicaven vi i ideea te avas șiute de iech partea anda i buchi anda o Iehova. Adică sam dichle sfinți dacă încăras-ame uje po plano moralo, închinisaras-ame le Iehovasche ande iech modo cadea sar camel vo hai dacă si amen iech amalimos chidino amare Dadeia cerisco. Chiar vi o gândo că daisaras te avel-ame iech amalimos chidino amare Dadeia sfânto cherel-ame te așias bi cuvintea, mai but, atunci cana hachiaras so phenel i Biblia anda i sfințenia le Iehovaschi. O Iehova si puro hai ujo ande sea so cherel. Jianas cadaia anda so phende le serafimi, adică le îngeri cai sile pașă catar o trono le Iehovasco. Chichiva anda lende phende: „Sfânto, sfânto, sfânto silo o Iehova le armatengo!”. (Is. 6:3) Si ciaces, caște avel-len iech amalimos chidino lenghe Devleia sfânto, chiar vi le îngeri trebun te aven sfinți. Hai von silen sfinți. w21.12 3 ¶4, 5

Le mai but tărne, gândin-pe ca lengo viitorii hai trebul te len iech decizia importanto. Pe iech partea le profesori hai codola andai familia cai ci slujin le Iehovasche daisarenas te phenen lenghe te jian ca i facultatea caște arăsăn bare manușa andi lumea. Cadai buchi daștilas te lel lendar but timpo. Pe aver partea, le dada hai le amala andai congregația, daștil-pe că phenen lenghe te dedichin penghi viața andai buchi andini le Iehovasche. Cadea că, so daștil te ajutil ieche tărnes cai iubil le Iehovas te lel i mai lași decizia? Iech buchi cai anel lesche miștimata si te citil le versetea anda Efeseni 5:15-17 hai te meditil ca so si scriime code. Pala so citisarel le versetea iech tărno daștilas te pușel-pe: „Savi si «i voința le Iehovaschi»? So decizia camelas vo te lav? Sar si o mai goghiaver alosarimos cai ajutil man te folosisarav chichi mai mișto mânro timpo?”. Te na bâstras că „le ghiesa sile nasul”, hai cado sistemo conducime catar o Satan pașiol catar o sfârșito. w22.01 27 ¶5

Cana arăslea o Iacov iech continuatorii le Isusosco? Pala so sas-lo jiuvindime o Isus „sicadea-pe le Iacovosche, hai pala codoia sea le apostolenghe”. (1 Cor. 15:7) Pala cadai întrunirea le Isusoaia o Iacov cărdilea iech discipolo. Pala codoia, vo sas ande iech camera de opral anda o Ierusalimo ande iech than le apostolența hai ajucărenas o spirito sfânto promiso. (Fap. 1:13, 14) Pala iech timpo, le Iacovos sas-les o privilegio te cherel partea anda o corpo de guvernarea anda o iechto secolo. (Fap. 15:6, 13-22; Gal. 2:9) Angla o bărș 62 a.e., vo sas inspirime te scriil le creștinenghe machle anda codol ghiesa iech lil. Voi daștil te ajutil savoren anda amende, indiferento că si amen speranța cerisco sau te traisaras pi phuv. (Iac. 1:1) Cadea sar phenel o Josephus, iech istorico anda o iechto secolo, o Iacov sas șiuto te avel mudardo catar o baro rașai iudeo o Anania codo Tărno. O Iacov așilea loialo le Iehovasche ji cana phandadea peschi cursa pi phuv. w22.01 9 ¶3, 5

I iechto buchi cai sichioas-la anda o texto de aghies si, că ci trebul te ajucăras-ame ca o Iehova te feril-ame catar le zumaimata le pachiamasche. O Isus sas-lo zumado ji co merimos. Vi amen trebul te avas gata te sicavas că sam fideli ji co merimos, dacă va trebula. (Mat. 16:24, 25) Tha jianas siguro că o Iehova ci va mechela te avas zumade mai but sar daisaras te suportisaras. (1 Cor. 10:13) I duito buchi, cai daisaras te sichioas-la si că, cadea sar o Isus, vi amen va avela te suferisaras bi te avas doșale. (1 Pet. 2:19, 20) Le manușa așen amenghe contra na anda codoia că cărdeam vareso nasul, tha anda codoia că încăras-ame dur la lumeatar hai șioas mărturia anda o ciacimos. (Ioan 17:14; 1 Pet. 4:15, 16) O Isus hachiardea sostar mechlea o Iehova ca vo te suferil. Tha, na cadea sar o Isus, unii slujitori fideli pușen-pe sostar mechlea o Iehova te nachen prin anumime zumaimata. (Hab. 1:3) Amaro Del îndurătorii hai răbdătorii jianel că cadal slujitori nai-le bi pachiamasco, tha len silen nevoia catar i mângâierea cai numai vo daștil te del-la lenghe. (2 Cor. 1:3, 4) w21.04 11 ¶9, 10

Ca o Iehova te primil amari închinarea voi trebul te avel pala lesco scopo hai te avel anda iech ilo pherdo iubirea hai pachiv. Iech buchi importanto andi închinarea cai anas-la le Iehovasche si o manglimos. I Biblia phenel că amare manglimata sile sar i tămâia mișto pregătime, cai sas dini co tabernacolo hai pala codoia co templo. I tămâia thabardi chandelas șucar angla o Iehova. Sa cadea, o Iehova „arachel peschi plăcerea” ande amare manglimata cărde anda sea o ilo, chiar cana ci phenas bare cuvintea. (Prov. 15:8; Deut. 33:10) O ilo le Devlesco bariol cana așunel sar șioras amaro ilo andel manglimata hai sicavas amari iubirea hai recunoștința caring leste. O Iehova camel te das duma leia bi te încăras-ame parpale anda so daravel-ame hai anda le buchia cai camas te cheras-le. Cadea sar i tămâia sas mișto pregătime, sa cadea vi amen trebul te pregătisaras-ame mișto angla so te pâtras amaro ilo angla o Iehova. Cadea, amare manglimata va avena sar i mai lași tămâia anda amaro Dad cerisco. w22.03 20 ¶2; 21 ¶7

Na-i amari buchi te phenas casche va sicavela o Iehova îndurarea hai casche nici co Armaghedono. (Mat. 25:34, 41, 46) Va avela-ame pachiamos ande so va cherela o Iehova sau va avela te mechas-ame perade? Si ciaces, că dacă camas te pachias-ame cu sea ando Iehova andel ghiesa cai va avena, trebul te zuriaras amaro pachiamos ande leste acana. Te gândisaras-ame sar va avela andi lumea nevi. I religia neciaci ci va mai avela hai nici o sistemo comercialo hai hașvalo ande iech than le zuralimatanța politico, cai șiute bare pharimata pe le manușa hai andine lenghe bare ducha. O nasfalimos, o phurimos hai o merimos codolengo cai si amenghe cuci ci va mai cherena partea anda amari viața. O Satan hai le demoni va avena phandade anda iech mia bărșa. Hai sea le buchia nasul cai cărde-le ci va mai avena. (Rev. 20:2, 3) Amare ile va avena pherde bucuria că sas-ame pachiamos că o modo ande savo o Iehova cherel le buchia si o mai lașio! w22.02 6 ¶16, 17

O Isus sas codo cai rodelas sigo te cherel pacea hai zuriardea vi averen te den duma caște na mai aven holiarde iech pe aver. Vo sicadea că o Iehova camel i închinarea ieche manușeschi numai cana rodel te cherel pacea pesche phraleia. (Mat. 5:9, 23, 24) O Isus ajutisardea butivar le apostolen te cheren pacea cana cadala hanas-pe caște jianen con si o mai baro. (Luca 9:46-48; 22:24-27) Te rodas i pacea însemnol mai but sar te na rodas te has-ame. Însemnol te das amari zor te cheras pacea hai te zuriaras vi averen te rezolvin penghe nehachiarimata. (Filip. 4:2, 3; Iac. 3:17, 18) Daștis te șios tuche le pușimata: „So camav te mechav mandar caște cherav pacea averența? Cana iech phral sau iech phei duchavel-ma, încărav holi ande mânro ilo? Ajucărav ca ocoaver te avel mande caște cheras pacea sau jiav me leste mai anglal, chiar cana pachiav că na me som doșalo?”. w22.03 10, 11 ¶10, 11

Bute timpoia mai anglal, i Biblia phendea că o poporo le Devlesco „va camela anda ilo” te slujil le Iehovasche tela i îndrumarea lesche Șiaveschi. (Ps. 110:3) Dichiol-pe mișto că cadai profeția pherel-pe aghies. Ande fiesavo bărș, le slujitori le Iehovasche zeloso, cheren andi lucrarea de predicare milioanea ore. Von ci cheren cadaia caște aven pochinde, tha anda codoia că von camen anda ilo te cheren cadai buchi. Sa cadea, von cheren penghe timpo te ajutin penghe phralen te aven-le so trebul-le, te zuriaren-le, te aven pașa lende hai te ajutin-le te bariaren penghi iubirea anda o Iehova. Le phure hai le slujitori auxiliari den but ore anda pengo timpo caște pregătin teme andal întruniri hai te jian ca le phrala caște zuriaren-le. Sostar cheren sea le slujitori le Iehovasche cadai buchi? Anda codoia că iubin le Iehovas hai lenghe pașardes. (Mat. 22:37-39) O Isus șiutea o miștimos averengo po iechto than. Vi amen camas te das amari zor te cheras sa cadea sar o Isus. (Rom. 15:1-3) Codola cai len-pe pala lesco exemplo va avela-le but miștimata. w22.02 20 ¶1, 2

Ando Israelo, iech them cai cherelas-pe buchi ca i phuv, codola cai cherenas buchi trebunas te aven pochinde co sfârșito fiesave ghiesesco buchiaco. O fapto te încărel-pe o pochinimos ieche manușesco însemnolas te așiaven le love cai vo folosilas-le caște chinel haben anda codo ghies anda leschi familia. O Iehova phendea: „Silo andi nevoia hai leschi viața încărel catar codo pochinimos”. (Deut. 24:14, 15; Mat. 20:8) Aghies, but manușa cai cheren buchi sile pochinde iechdata sau duivar po șion, na ande fiesavo ghies. Cu sea cadala, o principio anda Levitico 19:13 silo valabilo vi aghies. Chichiva anda codola cai șion le manușen te cheren lenghe buchi țârden i morci pa lende hai pochinen-le but mai țâra de sar trebulas. Von jianen că cadale manușen ci silen so te cheren hai că trebul te cheren buchi vi mai dur pe țâra love. Adică, cadal manușa cai acharen averen te cheren lenghe buchi ‘încăren lengo pochinimos’. Cu sea cadala, iech creștino trebul te avel pachivalo pesche manușența cai cheren lesche buchi. w21.12 10 ¶9, 10

Pala sea i duch prin savi nachlea o Isus, vo cărdilea zurales trușalo. Les sas-les nevoia ajutorostar caște na mai avel trușalo. O Isus ci dichlea sar iech covlimos o fapto te del duma anda lesche necesități. Vi amen trebulas te dichas cadea le buchia. Unii anda amende ci camen te manghen o ajutorii averengo. Tha, dacă vroiechdata simțosaras că ci daisaras te nachas părdal corcore, te na avel amenghe lajiav te mangas o ajutorii averengo. Sar exemplo, dacă sam phure sau nasfale, daisaras te phenas ieche amalesche te îngărel-ame te chinas hamos sau co doctorii la mașinaia. Dacă sam perade hai si amen nevoia varecastar te ascultil-ame sau te zuriarel-ame „ieche lașe cuvântoia”, te mangas o ajutorii ieche phuresco de congregație sau ieche amalesco maturo. (Prov. 12:25) Te na bâstras că amare phrala iubin-ame hai camen te ajutin-ame ando „ghies le pharimasco”. (Prov. 17:17) Tha von ci daștin te citin amare gânduri. Daștil-pe te na jianen că si amen nevoia ajutorostar dacă ci phenas lenghe. w21.04 11, 12 ¶11, 12

Butenghe anda amende daștil te avel pharo cana avel iech paruimos ande amari viața. Sar exemplo, chichiva phrala hai pheia cai slujisarde but bărșa sar misionari, slujitori ca le construcții, co Betelo sau ande aver felo, primisarde iech aver repartiția. Aver, anda codoia că sile mai phure, trebuisarde te mechen iech privilegio cai sas lenghe zurales cuci. Cana nachas prin paruimata sar cadala, si normalo te avas perade. Caște avel amenghe mai ușoro cana avel iech paruimos ande amari viața, trebul te dichas le buchia cadea sar dichel-le o Iehova. Aghies, vo cherel bare buchia, hai amen si amen i bari pachiv că vo alosardea te cherel buchi ande iech than amența. (1 Cor. 3:9) I iubirea le Iehovaschi caring amende ci va paruvela-pe niciechdata. Cadea că, dacă amen sam codola cai nachas prin iech paruimos cai silo cărdo andi organizația, te na gândisaras-ame sea o timpo sostar sas cărdo cado paruimos. Ando than te rovas pala „le ghiesa cai nachle”, te mangas le Iehovas te ajutil-ame te dichas le miștimata cai anel-le cado paruimos. (Ecl. 7:10) Trebul te dichas le lașe buchia ande orisavi situația sam. Cadaia va ajutila-ame te avas bucurime hai te slujisaras loialo le Iehovasche chiar cana nachas prin iech paruimos. w22.03 17 ¶11, 12

Caring caste sicavel o Iehova iubirea? I Biblia sicavel că daisaras te iubisaras but buchia mașcar save „i mol hai o uleio”, „o ortomos”, „o prinjianimos” hai „o goghiaverimos”. (Prov. 12:1; 21:17; 29:3) Cu sea cadala i expresia „iubirea loialo” ci si folosime niciechdata ca le buchia. Voi sili sicadi numai caring le manușa. Cadea că o Iehova ci sicavel cadai calitatea caring oricon, tha numai caring codola cai silen iech amalimos chidino leia. Amaro Del si loialo pesche amalența. Les siles iech scopo zurales șucar amența hai ci va încărela-pe parpale niciechdata te iubil-ame. O Iehova sicavel iubirea caring sea le manușa. O Isus phendea caring o Nicodim: „Cadea de but iubisardea o Del la lumea, că dea pesche șiaves unico-năștime, ca oricon sicavel pachiamos ande leste te na avel distrugime tha te avel-les viața veșnico”. (Ioan 3:1, 16; Mat. 5:44, 45) w21.11 2 ¶3; 3 ¶6, 7

Ande cado sistemo, i viața si phari hai ando viitorii daștin te ajucăren-ame zumaimata vi mai bare. (Mat. 24:21) Ajucăras o ghies cana sea cadala ci va mai avena hai va avena chosle anda sea o timpo! (Is. 65:16, 17) Anda codoia, trebul te das vi mai but amari zor caște na mechas-ame. Sostar? O Isus phendea: „Prin tumari perseverența va salvina tumari viața”. (Luca 21:19) Cana dichas averenghi perseverența, ajutil vi amen te perseverisaras. O mai baro exemplo cai suportil o nasulimos si o Iehova Del. Cadai buchi ci trebulas te miril-ame. Le pharimata de aghies sicaven că i lumea sili tela o zuralimos le Satanosco. Le Iehovas siles iech timpo cana va chosela-le, chiar cana siles o zuralimos te cherel oricana cadai buchi. (Rom. 9:22) Tha, ji atunci, siles răbdarea hai suportil o nasulimos. w21.07 8 ¶2-4