Septembria

Ando timpo le Isusosco, anda unii iudei ci sas destul numai lesche sicaimata. Von camle mai but. Cana ci camlea te sicavel lenghe o semno cai mangle-les von poticnisarde-pe. (Mat. 16:4) So phenen le Scripturi? O profeto Isaia phendea anda o Mesia: „Ci va dela cingar, ci va vazdela pesco glaso hai ci va cherela te așunel-pe leschi vocea po drom”. (Is. 42:1, 2) O Isus cărdea pesco servicio pi phuv bi te del-pe baro hai bi te țârdel i atenția caring peste. Vo ci vazdea bare templea hai ci phiradea hureaimos specialo religioso. Mai but, vo ci manglea averendar te phenen lesche titluri importanto religioso. Ande lesco proceso, chiar cana leschi viața sas ando pericolo, vo ci camlea te cherel iech miracolo caște dichel-les o Irod. (Luca 23:8-11) Si ciaces, o Isus cărdea miracolea, cu sea cadala, lesco obiectivo principalo sas te predichil i vestea lași. „Anda codoia avilem”, phendea vo pesche discipolenghe. (Mar. 1:38) w21.05 4 ¶9, 10

Amari buchi si te rodas codolen cai silen „o ilo lașio anda i viața veșnico”. (Fap. 13:48) Ca von te arăsăn discipoli, amen trebul te ajutisaras-le: 1) te hachiaren, 2) te pachian hai 3) te cheren so sichion andai Biblia. (Col. 2:6, 7; 1 Tes. 2:13) Savore andai congregația daștin te ajutin-le cana sicaven lenghe iubirea hai cana primisaren-le anda sea o ilo ca le întruniri. (Ioan 13:35) Mai but, codo cai încărel o studio trebul te del anda pesco timpo hai te cherel eforturi caște ajutil codoles cai studiil te mechel le buchia cai sile „zurales șiute ando ilo”, ande save pachialas hai cai cherelas-le. (2 Cor. 10:4, 5) Poiechdata, daștil te nachel mai but timpo ji cana ajutisaras ieche manușes te cherel le paruimata cai trebun caște bolel-pe. Tha, si ciaces, meritil te cheras cadal eforturi! w21.07 3 ¶6

Pachias zurales că le Martoren le Iehovasche silen o ciacimos hai că o modo sar anen von închinarea silo aprobime le Iehovastar? O apostolo Pavel pachiaia zurales că sas-les o ciacimos. Cado pachiamos ci bazolas-pe pe sentimentea. (1 Tes. 1:5) Vo rodea te zuriarel pesco pachiamos anda o Cuvânto le Devlesco hai pachialas zurales că „sea i Scriptura sili inspirime le Devlestar”. (2 Tim. 3:16) So arăslea te pachial vo pala le cercetări cai cărdea-le? Andel Scripturi, o Pavel arachlea dovezi cai sicavenas ciaces că o Isus sas o promiso Mesia, dovezi cai le conducători religioși iudei jianenas-le tha nachle părdal lende. Pherde ipocrizia, von phenenas că cheren i voința le Devleschi, tha lengo phiraimos ci sicavelas cadai buchi. (Tit 1:16) Na cadea sar von, o Pavel ci alosardea te pachial numai chichiva sicaimata anda o Cuvânto le Devlesco hai te na camel te așunel le coaver. Vo sas gata te sicavel hai te aplichil „sea i voința le Devleschi”. (Fap. 20:27) w21.10 18 ¶1, 2

Chiar cana amen ‘șioas andi phuv’ hai ‘chinghiaras’ andi lucrarea de predicare, ci trebul te bâstras că o Del si codo cai binecuvântil amari buchi. (1 Cor. 3:6, 7) Anda o Iehova fiesavo manuș silo cuci. Vo del-ame o privilegio te cheras buchi ande iech than lesche Șiaveia caște chidas le manușen anda sea-l națiuni angla te avel o sfârșito cadale sistemosco. (Hag. 2:7) Amari lucrarea de predicare si sar iech operațiunea de salvare. Amen sam sar le jene anda iech echipa de salvare bișialde te încalaven avri le manușen cai sile astarde ande iech mina. Chiar cana daștil-pe că numai chichiva mineri va avena arachle andi viața, i buchi fiesave jeneschi sili cuci. Sa cadea si vi andi lucrarea de predicare. Ci jianas sode manușa va avena salvime anda o sistemo le Satanosco. Tha o Iehova daștil te folosisarel orisaves anda amende caște ajutisaras-le. O Andreas, cai beșel andi Bolivia, phenel: „Pachiav că iech manuș arăsăl te prinjianel o ciacimos hai te bolel-pe numai anda codoia că sea i congregația cherel buchi ande iech than sar iech echipa”. Cadea că, te avel-ame mai dur iech atitudinea lași caring i lucrarea de predicare. Dacă cheras cadea, o Iehova va binecuvântila-ame hai va avela te arachas but bucuria ande amaro servicio creștino. w21.05 19 ¶19, 20

Sea so camel iech vânătoro si te astarel hai te mudarel ieche animalos. Caște cherel cadaia vo folosisarel mai but athaimata, cadea sar sicavel vi i Biblia. (Iov 18:8-10) Tha sar daștil iech vânătoro te țârdel ieche animalos ande pesco athaimos? Vo dichel sar phiravel-pe o animalo: cai jial, so placial-les hai ca so athaimos ci ajucărelas-pe. O Satan silo sar cado vânătoro. Vo dichel sar phiravas-ame, cai jias hai so placial-ame. Pala codoia șiol amenghe iech athaimos hai camel te peras ande leste bi te ajucăras-ame. Cu sea cadala, i Biblia phenel că dacă peras ande iech athaimos le Satanosco daisaras te încleas anda leste. Mai but, sicavel-ame de mai anglal sar te ne peras ande lesche athaimata. Dui anda le mai lașe athaimata le Satanosche si o baricanimos hai o hașvalimos. De mii bărșa o Satan folosil-pe mișto cadale buchiandar nasul. Vo si sar iech vânătoro ciricleango, cai țârdel le ciriclean ande iech athaimos sau astarel-le ande iech plasa. (Ps. 91:3) Cu sea cadala, daisaras te ne peras andal athaimata le Satanosche anda codoia că o Iehova sicadea amenghe so cherel vo caște astarel le manușen. (2 Cor. 2:11) w21.06 14 ¶1, 2

Amare phrala hai pheia mai phure sile zurales cuci. O Cuvânto le Devlesco phenel că o bal parno si sar iech coroana. (Prov. 20:29) Tha, daisaras te nachas ușoro pașa cadal cuci bara hai te na dichas-le. Le tărnen cai hachiaren chichi de cuci sile codola mai phure, va avela-len but mai bare miștimata sar le barvalimata anda cadai lumea. Le phrala hai le pheia mai phure sile zurales cuci andel iacha le Iehovasche. Vo prinjianel-le ciaces, dichel so si ande lengo ilo hai jianel so șucar calități silen. Vo silo bucurime cana codola mai phure folosisaren pengo goghiaverimos cai silen, pala iech viața ande lesco servicio, caște ajutin codolen tărne. (Iov 12:12; Prov. 1:1-4) O ilo le Iehovasco bariol vi cana dichel că von ci mechen-pe. (Mal. 3:16) Chiar cana ande lenghi viața sas-len vi pharimata, lengo pachiamos ando Iehova așilea zuralo. Lenghi speranța ando viitorii si vi mai zurali sar sas cana prinjiande o ciacimos. O Iehova iubil-le anda codoia că den duma mai dur anda lesco anav „chiar cana phurile”. (Ps. 92:12-15) w21.09 2 ¶2, 3

Poiechdata, si mișto te dichas so si ande amaro ilo. Daisaras te șioas amenghe le pușimata cai aven: „Simțosarav că si man valoarea numai cana gândisarav-ma că som mai lașio sar aver? Sea so cherav andi congregația si anda codoia că camav te avav o mai lașio sau măcar mai lașio sar aver phral sau phei? Sau camav numai te dav sea so si man mai lașio le Iehovasche?”. I Biblia phenel amenghe te na comparisaras-ame averența. Sostar? O iechto motivo si că dacă pachias că sam mai lașe sar amare phrala, daisaras te arăsas te das-ame bare. Iech aver motivo si că dacă pachias că amare phrala sile mai lașe sar amen, arăsas te avas perade. (Rom. 12:3) Ci trebul te bâstras că o Iehova țârdea-ame peste na anda codoia că sam șucar, că jianas te das duma mișto sau că le manușen placial-le amendar, tha anda codoia că camas te iubisaras-les hai te ascultisaras lesche Șiavestar. (Ioan 6:44; 1 Cor. 1:26-31) w21.07 14, 15 ¶3, 4

Caște daisaras te neviaras amari goghi, trebul te mangas-ame, te studiisaras o Cuvânto le Devlesco hai te meditosaras. Cher mai dur cadal buchia hai mech-tu po zuralimos cai primis-les catar o Iehova. Lesco spirito sfânto va ajutila-tu te sichios te na mai comparis-tu averența. Mai but, o Iehova va ajutila-tu te diches dacă i invidia sau o baricanimos cărde penghe than ande chio ilo hai dacă si cadea, te țârdes-le avri sigo. (2 Cron. 6:29, 30). O Iehova prinjianel amaro ilo. Mai but, vo jianel vi ce bare eforturi cheras caște așias contra o spirito cadala lumeaco hai contra amare imperfecțiuni. Cana o Iehova dichel chichi de but camas te așias contra cadale buchianghe nasul, leschi iubirea anda amende bariol vi mai but. Caște ajutil-ame te hachiaras so simțosarel vo caring amende, o Iehova phendea că lesche sentimentea sile sar iecha deiache caring laco șiavorro. (Is. 49:15) Chichi de but zuriarel-ame te jianas că le Iehovas siles sa cadal sentimentea caring amende, cana dichel chichi de but eforturi cheras caște slujisaras lesche anda sea o ilo! w21.07 24, 25 ¶17-19

Daștis te bariares chi bucuria cana cheres orisavi buchi cai si tuche dini ando servicio le Iehovasco. ‘Cher sea so daștis’ andi lucrarea de predicare hai de sea chi zor andel buchia cai cheres-le andi congregația. (Fap. 18:5; Evr. 10:24, 25) Pregătisar-tu mișto anda le întruniri la congregațiache hai de răspunsuri cai zuriaren le coaveren. Dich sar iech buchi zurales importanto fiesavi tema cai si tuche dini andi întrunirea anda o mașcar le curchesco. Dacă si tuche dini iech buchi andi congregația, av punctualo hai demno pachiamasco. Ci trebul te pachias că iech buchi cai situche dini ci si cadea de importanto hai că ci meritil te des chio timpo anda late. Tha, de sea chi zor te aves vi mai lașio ande so cheres. (Prov. 22:29) Chichi va avela te cheres mai but buchia ando servicio le Iehovasco, cadichi va avela te barios mai but spiritualo hai va aveia vi mai bucurime. (Gal. 6:4) Sa cadea, va avela tuche mai ușoro te bucuris-tu codolența cai primin iech privilegio cai cames-les vi tu. (Rom. 12:15; Gal. 5:26) w21.08 22 ¶11

Trebul te na avas baricane hai te mechas amen sicade. Chichiva nasfalimata daștin te cheren ca le artere le ilesche te chiden-pe, hai te na mai mechen ca o ilo te marel cadea sar trebul. Sa cadea, o baricanimos daștil te cherel amaro ilo figurativo sar iech bar hai te cherel-les te na camel te așunel i îndrumarea le Iehovaschi. Le farisei phandade cadichi de but pengo ilo, că ci camle te acceptin le dovezi claro cai sas lenghe sicade prin o spirito le Devlesco. (Ioan 12:37-40) Anda codoia că phirade-pe ande iech modo cadea de nasul hasarde i posibilitatea te train veșnico. (Mat. 23:13, 33) Cadea că, hachiaras chichi de importanto si ca vi mai dur te mechas ca o Cuvânto le Devlesco hai lesco spirito te paruven amaro phiraimos hai te influențin amari goghi hai le decizii cai las-le. Na cadea sar le conducători religioși, o Iacov sas-lo umilo hai mechlea-pe sicado catar o Iehova. Cadai calitatea ajutisardea-les te arăsăl vi iech lașio sicaitorii. w22.01 10 ¶7

Cana ‘mangas-ame sea o timpo’, daisaras te avas siguri că amaro Dad cerisco ascultil-ame. (Col. 4:2) Chiar cana o răspunso ca iech manglimos ci avel cadea de sigo, o Iehova promitil că va dela amenghe răspunso „co momento potrivime”. (Evr. 4:16) Anda codoia ci trebul te doșiaras niciechdata le Iehovas dacă o răspunso ca amare manglimata ci avel cadea de sigo sar camas amen. Sar exemplo, but slujitori le Iehovasche manghen-pe de bărșa ca o Regato le Devlesco te anel o sfârșito cadala lumeaco. Chiar o Isus phendea amenghe te mangas-ame anda cadaia. (Mat. 6:10) Ce dilimos avelas ca iech manuș te hasarel pesco pachiamos numai anda codoia că o Del ci andea o sfârșito atunci cana ajucărenas-pe unii manușa. (Hab. 2:3; Mat. 24:44) Cana ajucăras mai dur le Iehovas hai mangas-ame pherde pachiamos, sicavas că sam goghiaver. O sfârșito va avela exacto co momento potrivime anda codoia că o Iehova alosardea deja o ghies hai i ora cana va avela. Codo ghies va avela o mai lașio timpo te avel o sfârșito anda sea-l manușa. (Mat. 24:36; 2 Pet. 3:15) w21.08 10 ¶10-11

Codola mai phure cai sile umili den penghi sama că, anda codoia că phurile, ci mai daștin te cheren sa cadea de but sar cherenas iech data. Te gândisaras-ame co exemplo le supraveghetorengo de circumscripție. Cana arăsăn ca 70 bărșa si lenghe dini iech nevi repartiția. Cadaia daștil te avel iech zumaimos anda lende anda codoia că slujisarde pherde bucuria penghe phralenghe. Tha, von hachiaren că trebun vasta mai tărne caște cheren mai dur i buchi. Von sile sar le leviți anda o Israelo purano, cai cana arăsănas ca 50 bărșa sas lenghe phendo te mechen pengo servicio co tabernacolo. Lenghi bucuria ci sas phangli catar iech baro privilegio. Mai but, von dine sea penghi zor andal privilegii cai daștinas te avel-len mai dur, hai cărde sea so daisarde caște ajutin codolen mai tărne. (Num. 8:25, 26) Aghies, codola cai sas-le supraveghetori de circumscripție, chiar cana ci mai slujin ande mai but congregații, von sile iech ciaci binecuvântarea anda i congregația ande savi sile. w21.09 8, 9 ¶3, 4

Ando Luca 15:11-32, arachas i parabola anda o șiav hasardo. Iech tărno vazdea-pe contra lesco dad, tiliardea de chăral hai gălea „ande iech them duriardo”, cai îngărdea iech viața rimome. Cana sas-les pharimata, gândisardea-pe mișto ca lesco phiraimos. Dea peschi sama chichi de mișto jialas lesche ando chăr lesche dadesco. Cadea sar phendea chiar vi o Isus, o tărno „avilea goghiate”. Lea i hotărârea te jial parpale chăre hai te manghel iertarea pesche dadestar. O momento cana dea peschi sama chichi de but pelea sas zurales importanto. Tha, trebulas te cherel vi aver vareso. O șiav hasardo sicadea că fal-les nasul anda ilo anda so cărdea. Cadai parabola na-i numai iech șucar paramici. Ande late arachen-pe principii lașe andal phure de congregație cai camen te dichen dacă iech phral sau iech phei sicavel căința pala iech baro păcato. w21.10 5 ¶14, 15

So ci va avela izdrano sau distrugime? O apostolo Pavel scriisardea: „Anda codoia că va avela te primisaras iech Regato cai ci daștil te avel izdrano, te avel amen mai dur o lașimos nemeritime prin savo daisaras te anas iech servicio sfânto le Devlesche caște avel cuci ande lesche iacha, pherde dar sfânto hai venerația!”. (Evr. 12:28) Pala cado palutno baro izdraimos, numai o Regato le Devlesco va așela ande pânrănde. (Ps. 110:5, 6; Dan. 2:44) Ci mai așilea but timpo! Cadea că, le manușa trebun te alosaren: Va așena mai dur pașa cado sistemo, hai va avena distrugime, sau va cherena paruimata caște train penghi viața cadea sar camel o Del, hai cadea, te daștin te train veșnico? (Evr. 12:25) Prin i lucrarea de predicare, ajutisaras le manușen te alosaren de caschi partea camen te așen. Mai but, camas te încăras ande amari goghi le cuvintea cai phendea-le amaro Rai Isus: „Cadai vestea lași anda o Regato va avela predichime pe sea i phuv sar mărturia anda sea le națiuni. Hai atunci va avela o sfârșito”. (Mat. 24:14) w21.09 19 ¶19, 20

Cuci phure folosisaren tumen catar orisavi ocazia caște zuriaren codolen andai familia codoleschi excluso! Si tumen iech bari responsabilitatea te zuriaren cadale phralen loialo. (1 Tes. 5:14) Caște zuriaren-le, cheren tumen o iechto paso hai den duma lența angla hai pala le întruniri. Jian lende chăre hai manghen tumen ande iech than lența. Jian lența andi predicarea sau acharen-le te cheren i închinarea andi familia. Le păstori spirituali trebun te len sama pe le bacrea duchade le Iehovasche hai te sicaven lenghe compasiunea hai iubirea. (1 Tes. 2:7, 8) O Iehova „ci camel ca vroiech anda tumende te avel distrugime tha camel ca savore te arăsen ca i căința”. (2 Pet. 3:9) I viața codoleschi cai cărdea iech baro păcato sili vi mai dur cuci andel iacha le Devlesche. Te gândisaras-ame că o Iehova pochindea iech prețo zurales baro anda le manușa păcătoși: i viața pesche Șiaveschi but iubime. O Iehova camel pherdo iubirea te ajutisarel codolen cai mechle-les te aven parpale leste. Vo speril că von alosaren te cheren cadaia, cadea sar dichiol-pe andi ilustrarea le Isusoschi anda o șiav hasardo. (Luca 15:11-32) w21.09 30, 31 ¶17-19

Daștil-pe că anda codoia că ci si tut iech sastimos cadea de lașio sau san mai phuro ci daștis te les partea ca i predicarea hai ca o sicaimos chichi cameias. Vi cadea, daștis te araches bucuria ande so daștis te cheres cana les partea ca o secerișo spiritualo. Te dichas so întâmplosardea-pe iech data andi viața le regeschi David. Vo hai lesche manușa line parpale penghe familii hai penghe buchia cai ciordele le amaleciți lendar. Dui șăla anda lenghe manușa cai sas-le prea chine caște mai maren-pe așile te len sama pe lenghe bagajea. Pala so mardea le amalecițen, o David phendea ca le buchia cai line-le lendar te aven dine savore murșenghe anda leschi armata. (1 Sam. 30:21-25) Cado principio aplichil-pe vi atunci cana ajutisaras le manușen te arăsăn discipoli. Chiar cana ci daștis te les partea ca i lucrarea chichi de but cames, vi tu daștis te simțosares bucuria cana les partea ande iech măsura ca o bariarimos spiritualo ieche manușesche cai alosarel te bolel-pe.O Iehova dichel amari phari buchi hai că cheras cadaia anda codoia că iubisaras-les, hai vo pochinel-ame parpale. Sa cadea, sicavel-ame te arachas bucuria cana cheras amaro rolo ando baro secerișo spiritualo. (Ioan 14:12) Te pachias zurales că va avela-ame i aprobarea le Iehovaschi chichi timpo ci mechas-ame! w21.10 28 ¶15-17

Ando timpo so phuriuvas, daștil-pe te avel amenghe dar că ci mai daisaras te cheras sa cadea de but anda o Iehova sar cărdeam atunci cana samas mai tărne. Si ciaces că daștil te avel amen mai țâra zuralimos sar mai anglal, tha daisaras te folosisaras amaro goghiaverimos hai i experiența cai chideam-le, caște ajutisaras codolen mai tărne te folosisaren pengo zuralimos caște cheren mai but buchia andi organizația le Iehovaschi. Codola mai phure trebun te sicaven umilința dacă camen te ajutin codolen mai tărne. Iech manuș cai silo umilo dichel le coaveren că sile mai bare lestar. (Filip. 2:3, 4) Codola mai phure cai sicaven cadai calitatea, hachiaren că butivar si mai but moduri biblico ande save daștin te aven cărde mișto le buchia. Cadea că, von ci ajucăren-pe ca savore te cheren le buchia cadea sar cărde-le von mai anglal. (Ecl. 7:10) Chiar cana silen mai but experiența cai daștil te ajutil codolen mai tărne, von den penghi sama că „i scena cadala lumeachi si ando paruimos” hai că trebul te sichion sar te cheren le buchia ande neve situații. (1 Cor. 7:31) w21.09 8 ¶1, 3

O Iehova ci manghelas niciechdata catar pesche închinători te cheren vareso so si jiungalo. Vo si sfânto ande sea-l buchia. Caște ajutil le israelițen te încheren andi goghi cado ciacimos, o Iehova poruncisardea ca pe i plăcuța anda sumnacai pa o turbano le bare rașaiesco te aven scriime le cuvintea: „I sfințenia si le Iehovaschi”. (Ex. 28:36-38) Sea codola cai citinas cadal cuvintea anenas pesche amintea că o Iehova si ciaces sfânto. Tha, so daisaras te phenas anda le israeliți cai ci daștinas te pașion catar o baro rașai hai te dichen i plăcuța pa lesco turbano? Hasarenas von i ocazia caște așunen cado mesajo? Na. Sea le israeliți – murșa, jiuvlea hai șiave – așunenas cadal cuvintea cana citilas-pe i legea. (Deut. 31:9-12) Dacă vi amen avileamas code, vi amen avileas te așunas le cuvintea: „Me som o Iehova, tumaro Del, . . . hai tumen te aven sfinți, anda codoia că me som sfânto”. „Te aven sfinți anda mande, că me, o Iehova, som sfânto.” (Lev. 11:44, 45; 20:7, 26) w21.12 3 ¶6, 7

Chichiva motivea anda save daisaras te avas îngrijiorime si codola anda o haben, o hureaimos sau o than cai beșas. Sar exemplo, codola cai train ande iech them cai le manușa sile ciore hai si pharo te arachen penghe iech buchi daștilas te avel lenghe pharo te len sama pe penghe familii. Ande aver cazuri, le jene anda chichiva familii arăsle te na mai avel len love anda codoia că o manuș cai anelas love andi familia mulea. Si goghiaver te paruvas le sentimentea andai îngrijorarea codolența anda pachiamos. Te na bâstras că o Iehova, amaro Dad iubitorii, promitisardea că va lela sama pe le buchia materialo cai va trebuna-ame, dacă șioas po iechto than le buchia spiritualo. (Mat. 6:32, 33) Ando timpo cai nachlea, o Iehova pherdea sea o timpo cadai promisiunea bi te încărel-pe parpale. (Deut. 8:4, 15, 16; Ps. 37:25) Dacă o Iehova lel sama pe le ciriclea hai le lulughia, ci si amen niciech motivo te daras că ci va avela amen haben sau hureaimos. (Mat. 6:26-30; Filip. 4:6, 7) Cadea sar le dada len sama materialo pe penghe șiave pherde iubirea, sa cadea i iubirea cherel amare Dades cerisco te lel sama materialo pe pesche slujitorii. w21.12 16, 17 ¶4, 5; 18 ¶8

Sanas vroiechdata duchado varecastar, daștil-pe catar iech phral sau phei? Te gândisaras-ame co Iosif, cai sas duchado pe neciacimaste catar lesche phrala.Vo slujisardea mai dur loialo le Iehovasche hai o Iehova sicadea lesche iech baro lașimos anda leschi răbdarea hai perseverența. Ando timpo, o Iosif daisardea te mechel palal cadai phari buchi prin savi nachlea, cai duchadea-les hai dichlea ce bare miștimata dea-les o Iehova. (Gen. 45:5) Cadea sar o Iosif, daisaras te na mai avas cadea de duchade cana pașioas le Iehovastar hai mechas le buchia ande lesche vasta. (Ps. 7:17; 73:28) Dacă san duchado anda iech neciacimos sau anda aver motivea, na bâstăr că „o Iehova si pașa codola cai lengo ilo silo duchado”. (Ps. 34:18) Vo iubil-tu anda codoia că sicaves răbdarea hai șiudes chio pharimos pe leste. (Ps. 55:22) Vo si o Judecătoro sea la phuveaco hai chanci ci si garado angla lesche iacha. (1 Pet. 3:12) Dacă si tut iech pharimos cai ci daștis te naches părdal leste, ajucăres le Iehovas? w21.08 11 ¶14; 12 ¶16

Si goghiaver te traisaras amari viața cadea sar placial le Iehovas. Cadea că, trebul te alosaras le buchia mai importanto. Poiechdata, caște folosisaras chichi mai mișto amaro timpo, trebul te alosaras mașcar dui activități cai ci sile greșime. Cadai ideea dichiol-pe claro anda i mișto prinjiandi relatarea, anda i vizita cai cărdea-la o Isus ca i Maria hai i Marta. I Marta, iech jiuvli ospitaliero, sas cadea de bucurime te avel o Isus late te hal, că cărdea but haben. Ande codo timpo, lachi phei, i Maria șiutea-pe tele ca le pânre le Isusosche hai ascultisardea lesche sicaimata. Siguro, i Marta camlea te cherel iech buchi lași, ci cărdea chanci greșime, cu sea cadala i Maria „alosardea i mai lași partea”. (Luca 10:38-42, n.s.) Ando timpo, i Maria, daștil-pe că bâstărdea so halea ande codoi ocazia, tha siguro, ci bâstărdea niciechdata so sichilea catar o Isus. Cadea sar i Maria dichlea cuci o harno timpo cai sas-la te beșel pașa o Isus, sa cadea amen dichas cuci o timpo cana beșas pașa o Iehova. w22.01 27 ¶5, 6

Chiar cana o Ahab sicadea umilința angla o Iehova, so cărdea vo pala codoia ci sicadea ciaci căința. Vo ci cărdea chanci caște duriarel i închinarea neciaci anda Israel hai nici ci rodea te zuriarel le poporos te anel închinarea le Iehovasche. Pala so o Ahab mulea, o Iehova sicadea sar dichelas vo cadale manușes. O Iehu, o profeto le Devlesco, phendea anda leste că silo iech manuș „nasul”. (2 Cron. 19:1, 2) So hachiaras cathar? Dacă o Ahab avileas te căil-pe ciaces, siguro o profeto ci avileas te phenel anda leste că si iech manuș nasul cai urâl le Iehovas. Cadea că, si claro că chiar cana le Ahabos falea-les nasul ande iech țâni măsura anda le buchia cai cărdea-le, vo ci căisardea-pe niciechdata anda sea o ilo. So sichioas catar o Ahab? Cana o Ilie phendea că vo hai leschi familia va avena mudarde, o Ahab sicadea umilința. Cado sas iech lașio începuto. Tha, lesco phiraimos de pala codoia sicadea că vo ci căisardea-pe anda sea o ilo. Cadea că, i căința însemnol mai but sar te phenas că fal-ame nasul anda so cărdeam. w21.10 3 ¶4, 5, 7, 8

O Isaia sas profeto, hai pala so fal-pe, vi lesca rromniache sas dine te cherel buchia profetico, anda codoia că phenel-pe lache ‘profetesa’. (Is. 8:1-4) Tha, cadea sar jianas, lenghi viața sas te cheren penghi buchi anda o Iehova. Codola căsătorime de aghies daștin te len-pe pala o exemplo cai mechlea-les o Isaia hai leschi rromni hai te cheren sea so daștin andi buchi anda o Iehova. Cadala daștin te zuriaren pengo pachiamos ando Iehova cana dichen ande iech than le profeții biblico hai o modo zurales șucar ande savo cadala pheren-pe sea o timpo. (Tit 1:2) Sa cadea, si importanto te meditosaren ca o modo ande savo daștin te len partea caște pheren-pe chichiva profeții, sar avelas i profeția le Isusoschi anda i predicarea la vesteachi lași pe sea i phuv angla te avel o sfârșito. Chichi le dui va pachiana mai zurales că le pofeții biblico pheren-pe, cadichi va camena mai but te cheren sea so daștin ande penghi buchi anda o Iehova. w21.11 16 ¶9, 10

O Isus cărdea pesche griji anda peschi dei, cai daștil-pe, că sas phivli. Anda codoia, că o Isus iubisardea pesca deia hai camlea laco miștimos, vo dea-la andi grija le Ioanoschi, anda codoia că jianglea că vo avelas te ajutil-la te perseveril ando servicio andino le Iehovasche. De atunci, o Ioan sas-lo anda i Maria sar iech șiavo hai vo lea seama pe late sar pesca deiatar. Chichi de but iubirea sicadea o Isus caring cadai cuci jiuvli, cai lea seama pe leste iubireaia cana cărdilea hai cai acana, angla so te merel sili pașa leste! So sichioas anda so phendea o Isus? O phanglimos mașcar amende hai amare phrala daștil te avel mai zuralo sar o phanglimos cai si amen codolența anda amari familia. Amare neamuria daștin te așen amenghe contra sau chiar te mechen-ame, tha, cadea sar promitisardea o Isus, dacă așias pașă le Iehovastar hai catar leschi organizația, va avela te primisaras „100-var mai but” sar so hasardeam. But jene daștin te aven anda amende șiave, șeia, deia sau dada iubitori. (Mar. 10:29, 30) So simțosares cana jianes că cheres partea anda iech familia spiritualo unime prin pachiamos hai iubirea, iubirea anda o Iehova hai anda le phrala? (Col. 3:14; 1 Pet. 2:17) w21.04 9-11 ¶7, 8

I iubirea loialo cherel-ame te cheras mai but sar ajucărel-pe amendar. Cadea, sar ando puraimos, but phrala hai pheia alosaren te sicaven iubirea loialo caring penghe phrala chiar vi caring codola cai ci dichle-le niciechdata. Sar exemplo, cana si iech dezastro naturalo, camen vi von te cheren vareso. Dacă varecon andai congregația nachel prin pharimata le lovența, von camen sigo te cheren vareso. Cadea sar le creștini anda o iechto secolo anda i Macedonia, von ci cheren numai so ajucărel-pe lendar. Von den sea penghi zor, hai den ‘chiar mai but sar daisaren’ caște ajutin penghe phralen cai silen nevoia ajutorostar. (2 Cor. 8:3) Le phure de congregație dichen le eforturi cai cheren-le le phrala caște ajutin penghe phralen hai sicaven penghi recunoștința caring cadala. Cana așaren-le anda ilo co momento potrivime, von den le phralen hai le pheian o zuralimos cai trebul-len caște jian mai dur. (Is. 32:1, 2) w21.11 11 ¶14; 12 ¶21

Poiechdata savoren anda amende si amen nevoia catar le sfaturi. Si cana, amen sam codola cai mangas sfato ieche manușestar cai si mai pașă amendar. Aver data, iech phral cai camel amaro miștimos daștilas te lel-ame de iech rig hai te phenel amenghe că sam pașă te cheras „iech paso greșime”, cai pala codoia daștil te fal amenghe nasul că cărdeam-les. (Gal. 6:1) Ande aver situații, o sfato daștil te avel dino pala so cărdeam iech bari greșeala. Orisar si amenghe dino iech sfato, trebul te așunas-les. Cana cheras cadea, si amen but miștimata hai chiar daștil te salvil amari viața! (Prov. 6:23) O texto de aghies zuriarel-ame ‘te așunas so phenen le goghiaver’. Niciech manuș ci jianel sea le buchia. Sea o timpo va avela varecon cai siles prinjianimos mai baro sau jianel te cherel le buchia mai mișto sar amen. (Prov. 12:15) Cadea că, cana așunas iech sfato hai las-ame pala leste, sicavas umilința. Mai but, hachiaras chichi de but daisaras te cheras hai că trebul amenghe ajutorii caște arăsas ca amare obiectivea. O Iehova dea goghiaverimos le regesche Solomon te scriil: „Le planuri . . . pheren-pe cana si but sfătuitori”. (Prov. 15:22) w22.02 8 ¶1, 2

I ciaci căința si mai but sar te phenas că fal-ame nasul anda o păcato cai cărdeam-les. Amen trebul te cheras paruimata ande amari goghi hai ande amaro ilo. Codo cai păcătuil trebul te mechel pesco phiraimos nasul, te avel parpale co Iehova hai te cherel so phenel lesche vo. (Ezec. 33:14-16) I mai importanto buchi anda codo cai păcătuisardea si te avel-les pale iech lași relația le Iehovaia. So trebulas te cheras cana jianas că iech anda amare pașarde amala cărdea iech baro păcato? Cheras numai nasul amare amalesche dacă camas te pachiaras lesco păcato. Chiar cana das amari zor te cheras cadaia, si de ivea, anda codoia că o Iehova dichel sea. (Prov. 5:21, 22) Sicavas că sam ciace amala cana phenas lesche că le phure camen te ajutin-les. Dacă ci camel te jial vo lende, amen trebul te das duma lența, hai cadea sicavas că camas ciaces te ajutisaras-les. w21.10 7 ¶19-21

Na numai le phure de congregație, tha savore anda amende trebul te sicavas că camas te cheras mai but anda aver, cadea sar o Isus. I Biblia phenel anda o Isus că „lea chipo sclavosco”. (Filip. 2:7) Iech lașio sclavo, sau slujitoro, delas peschi zor te cherel mișto peschi buchi hai rodelas te avel cuci andel iacha lesche stăpânosche. Anda codoia că sam sclavi le Iehovasche hai slujisaras amare phralenghe, camas te cheras mai but anda o Iehova hai anda amare phrala. Daștis te pușes-tu: „Chichi de but camav te dav anda mânro timpo caște ajutisarav averen? Sighiarav te dav mânro ajutorii cana cherel-pe ujimos ca iech than cai încărdea-pe o congreso sau cana cherel-pe buchi ca i sala le Regatoschi?”. Daștil-pe că, hachiares că trebul te cheres chichiva paruimata, tha ci si tut o zuralimos cai trebul-tu. So daștis te cheres? Mang-tu butivar hai anda sea o ilo le Iehovasche. Phen sea so si pe chio ilo hai mang-les te del-tu „i dorința, hai vi i zor caște cheres so trebul”. (Filip. 2:13) w22.02 23 ¶9-11

O Isus phiradea-pe lașimaia, ci astardea-pe sigo holiatar hai ci ajucărelas prea but averendar, chiar vi ande situații mai phare. (Mat. 11:29-30) Sar exemplo, cana iech jiuvli feniciano avilea co Isus caște sastiarel laca șeia, mai anglal vo ci camlea te cherel cadai buchi. Tha, cana dichlea chichi de baro sas laco pachiamos, vo sicadea lache lașimos hai sastiardea laca șeia. (Mat. 15:22-28) Chiar cana phiradea-pe lașimaia, o Isus ci încărdea-pe parpale te del vi sfaturi codolenghe cai iubilas-le. Cana o Petru camlea te peravel-les te na cherel i voința le Devleschi, o Isus ortosardea-les angla le coaver discipoli. (Mar. 8:32, 33) O Isus ci camlea te cherel lajiavestar le Petros, tha te sicavel-les vareso hai te ajutil vi le coavere discipolen că trebulas te jianen savo sas lengo than. Si ciaces că, le Petrosche ci pelea lesche mișto că o Isus ortosardea-les, tha sas ande lesco miștimos. Phiravas-ame lașimaia codolența cai iubisaras-le cana poiechdata das-le sfaturi. Cana trebul te cheras cadaia, si importanto te das o sfato anda o Cuvânto le Devlesco, cadea sar o Isus. w22.03 11 ¶12, 13

Anas închinarea le Iehovasche cana așaras-les. (Ps. 34:1) Cana das duma anda le șucar calități le Iehovasche hai anda le bare buchia cai cărdea-le, așaras-les. Iech ilo recunoscătorii cherel-ame te das duma șucar anda o Iehova. Dacă cheras amenghe timpo te gândisaras-ame ca o lașimos le Iehovasco, adică ca sea so cărdea vo anda amende, va avela amen sea o timpo anda so te așaras-les. Prin i lucrarea de predicare daisaras te anas le Devlesche „iech jertfa anda așarimos, adică o rodo amare uștengo”. Cadea sar pregătisaras-ame mișto angla so te das duma le Iehovaia ando manglimos, sa cadea trebul te gândisaras-ame de mai anglal ca so va avela te phenas codolenghe cai arachas-le andi lucrarea de predicare. Cadea, ‘amari jertfa anda așarimos’ va avela i mai lași hai va avela te das duma anda ilo cana predichisaras averenghe o ciacimos. w22.03 21 ¶8