Octombria

O Cuvânto le Devlesco si i baza anda amare sicaimata hai ande so pachias amen. Cu sea cadala, but manușa poticnin-pe anda codoia că pachian că o modo sar anas închinarea silo prea simplo, hai so sicavas na-i so von camen te așunen. So daisaras te cheras caște na poticnisaras-ame? O apostolo Pavel phendea le creștinenghe anda Roma: „O pachiamos avel andal buchia așunde, hai codola așunde aven prin o cuvânto anda o Cristos”. (Rom. 10:17) Cadea că, amen zuriaras amaro pachiamos cana studiisaras le Scripturi, na cana las partea ca le sărbători religioso nebiblico, indiferento chichi de șucar daștin te aven cadala andal iacha. Trebul te avel-ame iech pachiamos zuralo, bazome pe iech prinjianimos exacto, anda codoia că „bi pachiamasco ci daisaras te avas plăcuți le Devlesche”. (Evr. 11:1, 6) Cadea că, ci trebul amenghe iech baro semno anda o cerii caște cherel-ame te pachias că arachleam o ciacimos. Dacă dichas atento le sicaimata andai Biblia si destul caște na avel amen niciech îndoiala. w21.05 4, 5 ¶11, 12

O apostolo Pavel nachlea prin but pharimata. Sar exemplo, vo sas-lo mardo, dino dab barența hai șiudino ando phandaimos. Ande cadal situații trebuisardea lesche but zuralimos. (2 Cor. 11:23-25) Poiechdata, ci sas lesche lajiav te phenel că silo perado. (Rom. 7:18, 19, 24) Le Pavelos sas-les vi iech „canro ando mas”, iech pharimos savestar camlea but te scăpil hai manglea le Iehovas zurales te duriarel-les lestar. (2 Cor. 12:7, 8) O Iehova zuriardea le Pavelos te daștil te cherel pesco servicio chiar cana sas-les but pharimata. Te gândisaras-ame so cărdea o Pavel ande pesco servicio. Sar exemplo, cana sas-lo șiuto tela phandaimos ando chăr andi Roma, vo apărisardea pherdo zelo i vestea lași angla le conducători iudei hai angla le bare oficiali. (Fap. 28:17; Filip. 4:21, 22) Sa cadea, vo predichisardea bute jenenghe anda i garda pretoriano, hai vi codolenghe cai avenas leste. (Fap. 28:30, 31; Filip. 1:13) Ande sea codo timpo, o Pavel scriisardea tela inspirația chichiva lila cai andine miștimata vi le creștinenghe anda puraimata tha vi codolenghe de aghies. w21.05 21 ¶4, 5

Puchiardo barimastar, o Ozia, o rege andai Iuda, ci ascultisardea averenghe sfaturi hai cărdea so ci sas lesche dino. O Ozia sas iech murș cai jianelas te cherel mișto but buchia. Vo sas-lo zuralo ande but războaia, vazdea but forurea hai bariardea but i agricultura. „O ciacio Del cărdea te jial lesche mișto.” (2 Cron. 26:3-7, 10) „Tha cana arăslea zuralo lesco ilo pherdilea-pe barimastar caring leschi distrugerea.” O Iehova phendea că numai le rașaien sas-len o drepto te anen tămâia ando templo. Tha o rege Ozia, puchiardo barimastar, gălea andre ando templo caște anel tămâia. Cadaia sas zurales nasul andel iacha le Iehovasche hai cărdea te avel-les lepra. (2 Cron. 26:16-21) Daisaras vi amen te peras ando athaimos le baricanimasco cadea sar o Ozia? Da, daisaras, dacă arăsas te gândisaras-ame prea but amende. Te na bâstras că le talentea cai si amen hai le privilegii cai primisaras-le andi congregația aven catar o Iehova. (1 Cor. 4:6, 7) Dacă sam baricane o Iehova ci va folosila-ame. w21.06 16 ¶7, 8

O Isus jianelas că lesche discipolen ci avelas te avel-le sea o timpo cadal șucar experiențea andi lucrarea. Tha, ci jianas chichi anda codola cai ascultisarde ande codo timpo le discipolen arăsle pala codoia creștini. I mai importanto buchi cai trebulas te cherel-le fericime ci sas le bare buchia cai daștinas te cheren-le andi predicarea, tha o fapto că o Iehova dichelas lenghe eforturi hai cadaia sas cuci anda leste. Dacă jias mai dur hai cheras amari buchi creștino va avela amen viața veșnico. Cana șioas andi phuv hai las sama sea o timpo pe le semințea le ciacimasche, ‘șioas andi phuv’ vi anda o spirito, hai mechas ca o spirito sfânto te cherel buchi cu sea ande amari viața. Chichi timpo „ci mechas-ame” hai ci peras că ‘sam chine’, o Iehova promitil amenghe viața veșnico, vi cana ajutisaras ieche manușes te bolel-pe sau nici. (Gal. 6:7-9) w21.10 26 ¶8, 9

Iechdata, o Isus hai lesche discipoli sas-le zurales chine pala iech ghies pherdo andi lucrarea de predicare. Cana jianas caring iech than te odihnin-pe, iech bari mulțimea manușenghi avilea angla lende. Cana dichlea-le, o Isus simțosardea mila caring lende hai începosardea te sicavel-le „but buchia”. O Isus șiutea-pe ande lengo than hai dichlea că sas-le duchade hai că trebulas lenghe iech speranța. Anda codoia, vo camlea te ajutil-le. Vi aghies, le manușa sile sa ande cadai situația. Chiar cana dichiolas-pe că sile fericime, von sile sar niște bacrea cai hasardile hai nai-le nici iech păstoro. O apostolo Pavel phendea anda cadal manușa că sile bi Devlesco hai nai-le nici iech speranța. (Ef. 2:12) Cana dichas ande ce situația spiritualo sile codola anda amaro teritorio, i iubirea hai i mila va cherela-ame te camas te ajutisaras-le. Hai o mai lașio modo te ajutisaras-le si te studiisaras i Biblia lența. w21.07 5 ¶8

Iech manuș baricano pachial că vo silo o mai lașio hai gândil-pe numai peste. Iech manuș cai silo invidioso, camel na numai so si avere manușesco, tha camel vi te lel lestar so siles. Cadea că, iech manuș cai silo invidioso pe varecaste si sar cana urâl-les. O baricanimos hai i invidia sile sar o melalimos cai daștil te arăsăl ando combustibilo anda iech aviono. Chiar cana o aviono daștil te vazdel-pe, o melalimos anda o combustibilo daștil te blochil le conducte anda i alimentarea hai o aviono daștilas te perel. Sa cadea, iech manuș cai silo baricano hai invidioso daștilas te slujil le Iehovasche iech timpo, tha, ji la urmă, vo va perela spiritualo. (Prov. 16:18) Ci va mai slujila le Iehovasche hai, cadea, va cherela nasul pesche tha vi averenghe. Daisaras te așias contra o baricanimos cana încăras andi goghi o sfato cai phendea-les o apostolo Pavel: „Na cheren chanci anda iech spirito cai cherel te han tumen sau te aven phuchiarde barimastar, tha pherde umilința dichen le coaveren că sile mai bare tumendar”. (Filip. 2:3) w21.07 15, 16 ¶6-8

Chichiva pachian că i religia ciaci trebul te daștil te del o răspunso ca orisavo pușimos, chiar vi ca le pușimata savende i Biblia ci del o răspunso. Si cado iech ajucărimos ciacio? Ando iechto secolo, o apostolo Pavel zuriardea pesche phralen ‘te roden mișto sea le buchia’, tha dea peschi sama că ci hachiarelas sea. (1 Tes. 5:21) O Pavel phendea: „Si amen iech prinjianimos pe dipaș”. Hai mai phendea: „Ci dichas cadea de mișto sar ande iech oglinda anda sastr”. (1 Cor. 13:9, 12) O Pavel ci hachiarelas sea, hai nici amen. Cu sea cadala, vo hachiardea ande bareste o scopo le Devlesco. Les arăsălas-les chichi jianelas caște daștil te pachial zurales că sas-les o ciacimos! Iech modo prin savo daisaras te zuriaras amaro pachiamos că arachleam o ciacimos si te las-ame pala o modelo cai mechlea-les o Isus ande soste priveal i închinarea hai o modo ande savo anen închininarea le Martori le Iehovasche de aghies. w21.10 18, 19 ¶2-4

Tumen cai san mai phure, indiferento că san ando servicio cu timp integral sau nici, daștin te cheren but buchia caște ajutin averen! Sar exemplo, daștin te sichion te arachen bucuria ande tumari nevi repartiția, te șion tumenghe neve obiectivea hai tumari goghi te așel ca le buchia cai daștin te cheren-la na codolende cai ci daștin. O Rege David camlea anda sea o ilo te vazdel iech chăr le Iehovasche. Tha, o Iehova phendea lesche că cado privilegio va avela dino le tărnesche Solomon. O David acceptisardea le Iehovaschi decizia hai dea anda sea o ilo pesco ajutorii caște avel cărdo cado proiecto. (1 Cron. 17:4; 22:5) O David ci pachiaia că vo avelas mai lașio caște vazdel o templo anda codoia că o Solomon sas-lo „tărno hai ci sas-les experiența”. (1 Cron. 29:1) O David jianglea că o succeso ande cado proiecto de construcție încărelas catar i binecuvântarea le Devleschi, na catar le bărșa sau i experiența codolenghi cai avelas te cheren-les. Cadea sar o David, codola mai phure de aghies cheren buchi mai dur ando servicio le Iehovasco chiar cana lenghi repartiția paruvel-pe. Mai but, von jianen că o Iehova va binecuvântila codolen mai tărne cai cheren i buchi cai von cherenas-la iech data. w21.09 9 ¶4; 10 ¶5, 8

Le obiectivea spiritualo ajutin-ame te jias pe iech lașio drom andi viața. Tha, si importanto te șioas amenghe obiectivea pala so daisaras te cheras ande amari situația, na pala averenghi. Cana ci cheras cadaia, va fala amenghe pharo că ci daisardeam te cheras so camleam hai arăsas te avas perade. (Luca 14:28) Sar slujitoro le Iehovasco, san zurales cuci hai unico ande leschi familia, cai si but feluri manușa. O Iehova ci țârdea-tu peste anda codoia că sanas mai lașio sar aver, tha anda codoia că dichlea că si tut iech ilo umilo hai că cames te aves sicado lestar. (Ps. 25:9) Av siguro că vo silo zurales bucurime te dichel că cheres sea so daștis caște slujis lesche. O fapto că ci meches-tu hai chi loialitatea, sicaven că si tut ‘iech ilo ujo hai lașio’. (Luca 8:15) Anda codoia, de le Iehovasche sea so si tut mai lașio. Cadea, va avela soia ‘te bucuris-tu anda so daștis tu’ te cheres. (Gal. 6:4) w21.07 24 ¶15; 25 ¶20

Butivar trebul te ajucăras pherde răbdarea te cherel-pe iech ortomos. Sar exmplo, cana le phure așunen că varecon anda i congregația cărdea iech baro păcato, von manghen-pe te roden „o goghiaverimos de opral” caște daștin te dichen i situația cadea sar dichel-la o Iehova. (Iac. 3:17) Von cheren sea so daștin caște ajutin codoles cai păcătuisardea te risarel-pe catar lesco drom greșime”. (Iac. 5:19, 20) Mai but, von den penghi zor caște ferin i congregația hai te anen mângâierea codolenghe cai sas-le duchade. (2 Cor. 1:3, 4) Hai cana si i duma anda iech baro păcato, le phure trebun mai anglal te jianen sea le buchia hai cadaia cherel-pe ando timpo. Pala codoia, manghen-pe, den sfaturi lașe andal Scripturi hai ortosaren „chichi trebul” codoles cai greșisardea. (Ier. 30:11) Von ci sighiaren te len decizii. Cana rezolvin i problema cadea sar sicavel o Iehova, sea i congregația va dichela că cadaia si ande savorengo miștimos. w21.08 10, 11 ¶12, 13

Anda codoia că po Ierusalimo avilea iech baro bochalimos, i Naomi, laco rrom hai lenghe dui șiave tiliarde ando Moab. Code o rrom la Naomiaco mulea. Lache dui șiave line penghe rromnia, tha vi cadala mule. (Rut 1:3-5) Anda codoia că nachlea prin cadal buchia nasul, i Naomi pelea ande iech bari duch. Le ileia phagărdo, voi pachiaia că o Iehova așelas lache contra hai voceaia zurali phendea: „O vast le Iehovasco risardea-pe contra manghe”. „Codo O Mai Zuralo cărdea mânri viața zurales cărchi.” Hai mai phendea: „O Iehova așilea manghe contra hai Codo O Mai Zuralo andea o pharimos pe mande”. (Rut 1:13, 20, 21) O Iehova hachiarel că „i asuprirea daștil te diliarel le goghiaveres”. (Ecl. 7:7) Vo phendea caring i Rut te sicavel iubirea loialo caring i Naomi. I Rut camlea anda sea o ilo te avel pașa peschi sasui hai ajutisardea-la pherdi lașimos te na mai avel cadea de peradi hai te avel pale zurali spiritualo. w21.11 9 ¶9, 10; 10 ¶13

Dacă cheras sea so daisaras ando servicio le Iehovasco acana, însemnol cadaia că ci trebulas te rodas te cheras mai but anda leste? Nici. Daisaras hai chiar trebul te șioas amenghe obiectivea spiritualo cai va cherena-ame te avas mai lașe andi predicarea hai va avela te ajutisaras mai but amare phralen hai pheian. Va avela te arăsas te cheras cadal obiectivea cana sam goghiaver hai sicavas modestia prin o fapto că șioas le coaveren mai opral de amende. (Prov. 11:2; Fap. 20:35) So obiectivea daștias te șios tuche? Mang le Iehovas te ajutil tut te diches dacă daștis te arăsăs lende. (Prov. 16:3) Daștias te gândis tut ca o pionierato auxiliaro sau regularo, o servicio co Betelo ori te les partea ca le proiectea de construcție. Sau daștias te sichios iech aver șib hai chiar te jias te predichis i vestea lași ande aver thana. w21.08 23 ¶14, 15

O Iehova ‘arachel peschi plăcerea andi iubirea loialo’. (Os. 6:6) Prin o profeto Mica, o Del phenel amenghe ‘te iubisaras i iubirea loialo’. (Mica 6:8, n.s.) Tha, mai anglal trebul te hachiaras so si i iubirea loialo. Andi Biblia – Traducerea la lumeachi nevi, i expresia „iubirea loialo” apăril cam 230-var. So si voi? Cadea sar phenel „o Glosaro de termeni biblici” anda cadai traducerea, i iubirea loialo si „i iubirea zurali cai si varecas caring iech aver manuș hai cai cherel-les te așel loialo pașa codo cas iubil. Cadai expresia sili folosime butivar anda i iubirea le Devleschi caring le manușa tha vi anda i iubirea mașcar le manușa”. O Iehova si o mai baro exemplo cai sicavel i iubirea loialo. O rege David phendea: „O Iehova, chi iubirea loialo arăsăl ji ca le ceruri . . . Chichi de cuci si chi iubirea loialo, o, Devla! Ca i ucial che phachenghi garaven-pe le șiave le manușenghe”. (Ps. 36:5, 7) Si vi anda amende sa cadea de cuci i iubirea loialo le Devleschi cadea sar sas anda o David? w21.11 2 ¶1, 2; 3 ¶4

Andai familia închinătorenghi le Iehovaschi cherel partea o Isus, cai si „o iechto năștime anda sea i creația”, hai but îngeri. (Col. 1:15; Ps. 103:20) Cana sas-lo pi phuv, o Isus sicadea că le manușa loialo daștin te dichen le Iehovas sar lengo Dad. Cana dea duma pesche discipolența, o Isus phendea anda o Iehova că si „mânro Dad hai tumaro Dad”. (Ioan 20:17) Vi amen, cana dedichisaras-ame le Iehovasche hai bolas-ame, începosaras te cheras partea anda iech familia iubitorii phralența hai pheianța. (Mar. 10:29, 30) O Iehova si iech Dad iubitorii. O Isus camel te dichas le Iehovas cadea sar dichel-les vo, iech Dad lașio hai iubitorii, savestar ci si amenghe pharo te pașioas, na sar iech stăpâno cai așel dur amendar. Vo începosardea o manglimos modelo prin le cuvintea: „Amaro dad”. (Mat. 6:9) O Isus daisardeas te sicavel-ame te phenas le Iehovasche „o Mai Zuralo”, „o Creatorii” sau „o Rege anda sea o timpo”, titluri biblico cai sicaven mișto sar si o Iehova. (Gen. 49:25; Is. 40:28; 1 Tim. 1:17) Cu sea cadala, o Isus sicadea-ame te phenas lesche „Dade” anda sea o ilo. w21.09 20 ¶1, 3

O rege Manase ci camlea te așunel so phendea lesche o Iehova prin lesche profeți. Ji la urmă, „o Iehova andea contra lesche le comandanți andai armata le regeschi anda Asiria. Cadala astarde le Manases cârligența, phangle-les ande dui obezi anda harcum hai îngărde-les ando Babilono”. (2 Cron. 33:10, 11) Ando phandaimos, ande iech them străino, fal-pe că o Manase gândisardea-pe mișto le buchiande cai cărdea-le. Vo „sicadea umilința angla o Del lesche phurengo”. Mai but, ‘vo manglea le Iehovas te dichel caring leste’. Vo „manglea-pe lesche”, hai ci cărdea numai iech corcoro manglimos. (2 Cron. 33:12, 13) Pala iech timpo, o Iehova dea răspunso ca le manglimata cai cărdea-le o Manase. Anda lesche manglimata, o Iehova daisardea te dichel că vo parudea-pe ciaces. O Iehova dichlea caring o Manase, așundea lesche manglimata hai dea-les parpale o trono, hai o Manase dea sea peschi zor caște sicavel că fal-les nasul anda sea o ilo. w21.10 4 ¶10, 11

I Priscila hai o Aquila, trebunas te mechen o foro ande savo beșle, te arachen penghe iech chăr hai te cheren ande aver than penghi buchi. Ando Corinto, o foro ande savo găle, o Aquila hai i Priscila cărde sea so daisarde andel buchia la congregațiache hai cărde buchi ande iech than le apostoloia Pavel caște zuriaren le phralen. Pala codoia, găle ande aver foruria ande save sas nevoia catar creștini caște îngăren mai dur i vestea lași. (Fap. 18:18-21; Rom. 16:3-5) Daisaras te phenas siguro, len sas-len iech familia barvali hai pherdi binecuvântări. Codola căsătorime de aghies daștin te len-pe pala o exemplo cai mechlea-les i Priscila hai laco rrom o Aquila, cana șion po iechto than le buchia spiritualo. O mai lașio momento ande savo le dui trebun te den duma anda le obiectivea savende camen te arăsăn ande lenghi viața sar familia, si i perioada cana le dui prinjianen-pe mai mișto. Cana iech rrom hai iech rromni len decizii ande iech than hai cheren sea so daștin te arăsăn te cheren sa codol obiectivea cai si len, len silen mai but ocazii caște dichen o vast le Iehovasco ande lenghi viața. (Ecl. 4:12) w21.11 17 ¶11, 12

Hachiaras că trebul te dichas zurales importanto i cerința le Devleschi te sicavas pachiv amare dadenghe. Te încăras andi goghi că i porunca anda o Levitico 19:3 si phendi pala i afirmația: „Aven sfinți, anda codoia că me, o Iehova, tumaro Del, som sfânto”. (Lev. 19:2) Acana că dichleam i porunca le Iehovaschi, codoia te anas pachiv amare dadenghe, daisaras te pușias-ame: „Chichi de but respectisarav cadai porunca?”. Simțosares că daștisardeanas te cheres mai but anda che dada? Dacă da, av hotărâme ca, de acana mai dur, te sicaves mai but atenția caring cadai porunca. O trecuto ci daștil te avel parudo, anda codoia, cher acana sea so daștis caște des mai but anda chio timpo hai te ajutis che daden. Sa cadea, daștis te ajutisares-len vi mai but materialo, spiritualo sau emoționalo. Cadea, va avela te respectisares i porunca anda o Levitico 19:3. w21.12 4, 5 ¶10-12

O rege David cărdea chichiva bare greșeli. Vo cărdea adultero la Bat-Șebaia hai chiar poruncisardea te avel mudardo laco rrom. (2 Sam. 11:2-4, 14, 15, 24) I buchi cai cărdea-la o David andea nasul cadichi pe leste, pe leschi familia hai vi pe lesche coaver rromnia. (2 Sam. 12:10, 11) Aver data, o David ci șiutea pesco pachiamos ando Iehova hai poruncisardea iech recensământo cai ci trebulas te avel cărdo anda i armata le Israeloschi. So întâmplosardea-pe pala codoia? Mule 70 000 israeliți anda ciuma. (2 Sam. 24:1-4, 10-15) Judechisardeanas le Davidos, hai gândisardeanas-tu că ci meritil i îndurarea le Iehovaschi? O Iehova ci dichlea cadea le buchia. Vo dichlea i fidelitatea cai sicadea-la ande peschi viața sar slujitorii, hai leschi căința anda ilo. Cadea că o Iehova iertisardea le Davidos anda cadal bare păcatea. O Iehova jianelas că o David iubilas-les zurales but hai că camelas te cherel so si orta. Ci san recunoscătorii că o Iehova rodel so si lașio ande tute? (1 Regi 9:4; 1 Cron. 29:10, 17) w21.12 19 ¶11-13

O Isus sicadea mila caring codola cai sas-le limitea fizico. Vo phendea le Ioanosche o Botezătorii o mesajo cai avel: „Acana le core dichen, le banghe phiren, le leproși sile ujiarde, le cașuche așunen hai le mule sile uștiade”. Sea codola cai dichle le miracolea le Isusosche „așarde . . . le Devles”. (Luca 7:20-22) Sar creștini camas te imitisaras i mila sicadi le Isusostar caring le manușa cai sas-le limitea fizico. Cadea că sam lașe, iubitori hai răbdătorii cadalența. Si ciaces, o Iehova ci dea-ame o zuralimos te cheras miracolea. Tha, si amen o privilegio te phenas codolenghe cai sile core fizico sau spiritualo i vestea lași anda iech paradiso ande savo le manușen va avela-len iech sastimos fizico hai spiritualo perfecto. (Luca 4:18) Cado mesajo cherel încă de acana bute manușen te den gloria le Devleschi. w21.12 9 ¶5

O Iacov delas duma andal Scripturi cana sicavelas averen. Vo folosisardea o Cuvânto le Devlesco caște ajutil codolen cai așunenas-les te hachiaren că o Iehova pochinel sea o timpo codolen cai si lesche loiali, cadea sar cărdea vi le Iovoia. O Iacov phendea cadai ideea ande iech modo logico hai folosisardea cuvintea simplo. Cadea că, vo ci ortosardea i atenția caring leste, tha caring o Iehova. O sicaimos: Te sicavas ande iech modo simplo hai te folosisaras o Cuvânto le Devlesco. Amaro obiectivo ci trebulas te avel codo te ortosaras i atenția caring amaro prinjianimos, tha caring o baro prinjianimos le Iehovasco hai pe leschi grija pherdi iubirea cai siles caring amende. (Rom. 11:33) Daisaras te arăsas te cheras cadaia dacă, atunci cana sicavas averen, bazosaras amen pe le Scripturi. Sar exemplo, ando than te phenas codolenghe casa studiisaras so avelas te cheras amen ande lengo than, trebulas te ajutisaras-len te hachiaren, prin le exemplea anda i Biblia, sar gândil o Iehova hai so sentimentea siles. Cadea că, lenghi mai importanto motivația va avela codoia te aven cuci andel iacha le Iehovasche, na amenghe. w22.01 11 ¶9, 10

O Iehova silo zurales interesime catar o modo ande savo phiravas-ame averența. Vo camel mai but sar te na cheras nasul amare pașardenghe. Anda iech creștino cai camel te avel plăcuto le Devlesche si esențialo te iubil pesche pașardes cadea sar iubil-pe pes. Te dichas sar sicadea o Isus chichi de importanto si i cerința anda o Levitico 19:18. Iechdata, iech fariseo pușlea-les: „Savi si i mai bari porunca anda i Legea?”. O Isus phendea lesche că „i mai bari hai i iechto porunca” sas codoia te iubis le Iehovas sea che ileia, sea che sufletoia, sea chia goghiaia. Pala codoia, o Isus phendea iech citato anda o Levitico 19:18, hai phendea: „I duito, sar late, si: «Te iubis che pașardes sar tut»”. (Mat. 22:35-40) Si but moduri ande save daisaras te sicavas iubirea caring le pașarde. Iech modo prin savo sicavas iubirea caring le pașarde si codo te aplichisaras o sfato anda o Levitico 19:18, cai phenel-pe: „Te na risares parpale o nasulimos hai te na încăres holi ando ilo”. w21.12 10, 11 ¶11-13

O Isus zinghiardea pesco vast hai salvisardea le apostolos Petru. Dichas că o Petru daisardea te jial po pai, cai sas phurdino catar i bari barval, chichi timpo lesco dichimos sas-lo po Isus. Tha, cana o Petru dichlea o baro brâșând, i dar hai i îndoiala astarde-les hai începosardea te jial tele ando pai. (Mat. 14:24-31) I experiența le Petroschi si lași vi anda amende. Cana dea-pe tele andai barca hai phirdea pi marea, o Petru ci gândisardea-pe că va avela țârdino catar o baro brâșând hai că va jiala tele ando pai. Vo sas-lo hotârăme te phirel po pai ji ca lesco Rai. Tha ci daisardea te încărel pesco dichimos ji co șfârșito pe cado obiectivo. Aghies, amen ci daisaras te phiras po pai, tha trebul te nachas părdal o testo le pachiamasco. Dacă ci mai încăras amaro dichimos po Iehova hai pe lesche promisiuni, amaro pachiamos va covliola hai va avela sar cana jias tele ando pai. Cana nachas prin le bare barvalea la viațache, trebul ca amaro dichimos te avel po Iehova hai te na bâstras că les siles o zuralimos te ajutil-ame. w21.12 17 ¶6, 7

O manglimos, o studio personalo hai i meditarea cheren partea anda i închinarea cai anas-la le Iehovasche. Cana mangas-ame das duma amare Dadeia cerisco, cai iubisarel amen zurales but. (Ps. 5:7) Cana studiisaras bariaras amaro „prinjianimos anda o Del”, cai si i Haing le goghiaverimaschi. (Prov. 2:1-5) Cana meditosaras, gândisaras amen ca le șucar calități le Iehovasche, hai vi ca lesco scopo zurales șucar anda sea leschi creația hai ca o than cai si amen ande cado scopo. Si aver modo mai lașio caște folosisaras amaro timpo? Cadea că, sar daisaras te folosisaras chichi mai mișto o harno timpo cai si amen te das-les le Iehovasche? Dacă daștis, alosar iech than liniștime. Sar exemplo, angla te începosarel peschi buchi pi phuv, o Isus beșlea 40 ghiesa ando pustio. (Luca 4:1, 2) Ande cado than liniștime o Isus manglea-pe le Iehovasche hai meditosardea ca i buchi cai vo dea-la lesche. Cadai perioada pregătisardea-les anda le zumaimata cai avile sigo pala codoia. w22.01 27, 28 ¶7, 8

Iech phuro de congregație sau iech aver phral zuralo spiritualo phenel amenghe că trebul te cheras buchi ca amaro phiraimos. Dacă varecon iubil-ame cadichi de but, te del amen iech sfato andai Biblia, trebulas te șioas-les ande amaro ilo hai te cheras so sas amenghe phendo. Si ciaces că, daștil te avel amenghe zurales pharo te las-ame pala iech sfato cai si amenghe dino aver varecastar. Chiar daștil te perel amenghe pharo cana așunas-les. Sostar? Anda codoia că, chiar cana jianas că sam imperfecți, daștil te avel amenghe pharo cana phenel-pe amenghe că cărdeam vareso nasul. (Ecl. 7:9) Daisaras te rodas te phenas so îngărdea-ame te cheras codoi buchi, te pușias-ame dacă codo cai dea amenghe o sfato chiar camel amaro miștimos sau sicavas că ci fal-ame sar sas amenghe phendo. Daisaras chiar vi te prasas-les hai te phenas: „Con si vo te phenel manghe so te cherav? Vo nai-lo mai lașio sar me”. Dacă o sfato ci fal-ame lașio, daisaras te na las-ame pala leste sau te rodas sfato aver varecaste, cai te phenel amenghe so camas te așunas. w22.02 8, 9 ¶2-4

Daștilas te avel amenghe pharo vi andi lumea nevi te șioas amaro pachiamos ando modo le Iehovasco te cherel le buchia? Te gândisaras-ame, sar exemplo, so sas pala țâra timpo pala so le israieliți găle avri anda Egipto. Chichiva anda lende începosarde te rovaren-pe anda codoia că anenas penghe amintea so mișto hanas ando Egipto hai ci camenas i mana, cai delas-la lenghe o Iehova. (Numerea 11:4-6; 21:5) Daisaras te gândisaras vi amen cadea pala o baro necazo? Ci jianas chichi de but va trebula te cheras buchi caște ujaras i phuv hai te cheras-la țâra po țâra iech paradiso. Daștil-pe, că va avela-ame but buchi hai co începuto va avena-ame pharimata. Va avela-ame o tromai te rovaras-ame anda le buchia cai va dela-le amenghe o Iehova atunci? Iech buchi si siguro: Dacă încăras conto acana catar le măsuri line le Iehovastar ande amaro miștimos, va avela te cheras sa cadea vi atunci. w22.02 7 ¶18, 19

Andi profeția anda Zaharia 8:23 le cuvintea ‘iech iudeo’ hai „tumen” sicaven sa codo grupo: i rămășița machli. (Rom. 2:28, 29) Le „deș manușa anda sea le șiba le națiunenghe” reprezentin codolen anda aver bacrea. Von ‘astaren-pe chidino’ catar codola machle, adică aven pașa lende hai așen astarde chidines lendar ando timpo so anen închinarea ande iech than le Iehovasche. Sa cadea, caște pherel-pe i profeția anda Ezechiel 37:15-19, 24, 25, o Iehova cărdea iech phanglimos cai ci daștil te avel distrugime niciechdata mașcar codola machle hai aver bacrea. I profeția del duma anda dui rovlea. Codolen cai silen i speranța te train ando cerii sile sar i rovli „anda Iuda” – o tribo anda savo sas alosarde le regi le Israelosche – , hai codolen cai silen i speranța te train pi phuv sile sar i rovli „le Efraimoschi”. O Iehova phanglea le dui grupuri cadea ca von te cărdion „iech corcori rovli”. Cadea că, codola anda le dui grupuri slujin ande iech than tela i conducerea lenghe Regeschi, o Isus Cristos. w22.01 22 ¶9, 10

O Isus dea duma anda codola cai denas daruri de îndurare le ciorenghe caște aven dichle averendar hai te aven așarde. Tha cadal buchia ci sas-le dichle lașe iachența le Iehovastar anda codoia că ci sas-le cărde anda iech ilo ujo. (Mat. 6:2-4) Sam ciaces lașe cana țârdel-ame o ilo te cheras so si mișto bi te ajucăras vareso parpale. Daștis te pușes-tu: „Arăsăl manghe te jianav so si mișto te cherav sau chiar cherav buchia cai sicaven lașimos? Sostar cherav lașe buchia anda aver?”. O Iehova folosil pesco zuralo spirito sfânto, caște cherel but buchia. (Gen. 1:2) Cadea că, fiesavi calitatea anda o rodo le spiritosco sfânto daștil hai trebul te ajutil vi amen te cheras so si mișto. Sar exemplo, o discipolo Iacov scriisardea: „O pachiamos silo mulo cana ci sicavas-les prin so cheras”. (Iac. 2:26) Cadaia daștil te phenel-pe vi anda sea le calități le spiritosco sfânto. De fiesavi data cana sicavas cadal calități, dichiol-pe că le Devlesco spirito sfânto cherel buchi ande amende. w22.03 11, 12 ¶14-16

Anda le but activități spiritualo hai fapte lașimasche ande averengo miștimos, o apostolo Petru dea duma ande iech modo specialo anda iech lucrarea. Angla te del duma anda o îndemno ‘aven sfinți ande tumaro phiraimos’, o Petru phendea: ‘Pregătin tumari goghi anda i buchi’. (1 Pet. 1:13) Anda so buchi sas i duma? Pala sar phendea o Petru, le phrala machle le Cristososche ‘avenas te phenen peste sea le calități zurales șucar Codolesche cai achardea-le’. (1 Pet. 2:9) Adică, sea le slujitoren le Iehovasche de aghies silen i pachiv caște len partea ande cadai lucrarea zurales importanto, cai anel le manușenghe le mai bare miștimata. Le poporos sfânto le Iehovasco siles o privilegio te lel partea sea o timpo hai pherdo zelo ande cadai lucrarea de predicare hai anda sicaimos. (Mar. 13:10) Dacă va avela te cheras cadaia, sicavas că iubisaras le Devles hai amare pașarden. Sa cadea, sicavas că camas ‘te avas sfinți’ ande sea amaro phiraimos. w21.12 13 ¶18

O apostolo Pavel rodelas sea o timpo te dichel so sas lașio ca lesche phrala hai pheia. O Pavel jianelas că dacă varecon cărdea vareso nasul cadaia ci sicavelas că sas iech manuș nasul. Anda leste le phrala sas-le cuci hai alosardea te dichel le lașe buchia cai cherenas-le. Chiar cana cadalenghe sas pharo poiechdata te cheren so si mișto, vo pachiaia anda sea o ilo că von camenas te cheren cadaia hai că numai trebulas te aven ajutime. Te dichas sar ajutisardea o Pavel duie pheian andai congregația anda Filipi. (Filip. 4:1-3) Daștil-pe că i Evodia hai i Sintiche ci mai hachiarde-pe mișto anda codoia că dichenas le buchia diferime. Ando than te avel aspro hai te rodel lenghe iech doș, vo alosardea te dichel le lașe buchia cai cherenas-le cadala pheia. I Evodia hai i Sintiche sas-le prinjiande andi congregația sar pheia loialo cai slujinas de but timpo le Iehovasche. Mai but, o Pavel jianelas că sas-le zurales cuci andel iacha le Iehovasche. Anda codoia că o Pavel dichelas so sas lașio ande cadala pheia, vo zuriardea-le te roden te cheren pacea mașcar pende. Vo phiradea-pe sa cadea vi le coavere phralența hai cadaia ajutisardea-les te na hasarel peschi bucuria hai te avel lașio amal lența. w22.03 30 ¶16-18

I pacea catar o Iehova, anel amenghe liniștea ando ilo hai ajutil amen te gândisaras cadea sar trebul. Iech phei po anav Luz simțosardea pe lachi morci o zuralimos le manglimasco. Voi phenel: „Butivar, simțosarav-ma corcori. Cadal sentimentea cheren-ma poiechdata te pachiav că o Iehova ci iubil man. Ande codola momentea, mangav-ma sigo le Iehovasche hai phenav lesche so simțosarav. O manglimos ajutil man te încărav tela o controlo mânre sentimentea”. Cadea sar sicavel i experiența cadala pheiachi, o Iehova del amen pacea prin o manglimos. (Filip. 4:6, 7) Jianas că o Iehova hai o Isus va avena pașa amende cana hasaras ando merimos varecas cuci. Sam vi mai hotărâme te sicavas compasiunea andi predicarea hai cana sicavas averen, anda codoia că o Iehova hai o Isus Cristos sicaven cadai calitatea zurales importanto. Sa cadea, sam bucurime te jianas că o Iehova hai lesco Șiav hachiaren amare sentimentea hai amare covlimata. Te dichas mai dur pherde pachiamos caring o ghies cana o Iehova va pherela peschi promisiunea te ‘chosel sea asfa anda amare iacha’. (Rev. 21:4) w22.01 15 ¶7; 19 ¶19, 20

O Isus del duma anda dui udara cai îngăren caring dui droma diferime: iech buhlo hai aver tang. (Mat. 7:14) O Isus ci del duma vi anda iech trinto drom. Fiesavo anda amende trebul te alosarel pe so drom va jiala. Cadaia si i mai importanto decizia cai daisaras te las-la anda codoia că latar încărel amari viața veșnico. Po buhlo drom, jian but manușa anda codoia că si ușoro te jias pe leste. But alosaren te len-pe pala le coaver manușa hai te așen pe cado drom. Von ci hachiaren că o Diavolo si codo cai cărdea cado drom cai îngărel ca iech finalo zurales nasul, o merimos. (1 Cor. 6:9, 10; 1 Ioan 5:19) Na cadea sar o buhlo drom, ocoaver drom si tang hai cadea sar phendea o Isus țâra daștin te arachen-les. Daisaras te dichas că, ando verseto cai avel, o Isus phenel de mai anglal pesche continuatorenghe anda le profeți neciace. (Mat. 7:15) w21.12 22, 23 ¶3-5