Februaria

Anda so felo iubirea del duma o texto de aghies? Si duma anda iech iubirea pherdi sacrificio, iubirea cai daștilas te cherel ieche creștinos vi te merel anda pesche phrala dacă trebul. O Cuvânto le Devlesco sicavel amenghe chichi de importanto si i iubirea. Sar exemplo, anda but manușa cadala si chichiva andal versetea cai placian-len o mai but: „o Del silo iubirea” (1 Ioan 4:8), „te iubis che pașardes sar tut” (Mat. 22:39), „i iubirea pachiarel but păcatea” (1 Pet. 4:8), „i iubirea ci nachel niciechdata” (1 Cor. 13:8). Cadala versetea hai vi aver ajutin-ame te hachiaras că trebul te bariaras hai te sicavas iubirea. Numai codolen cas o Iehova binecuvântil hai del-le pesco spirito sfânto daștil te avel-len cadai iubirea. (1 Ioan 4:7) Anda codoia o Isus phendea că pala i ciaci iubirea cai sicaven-la iech caring aver daștin te aven prinjiande lesche ciace continuatori. Cadea sar phendea o Isus de mai anglal, but manușa dichen con si lesche ciace continuatori pala i iubirea cai sicaven-la iech caring aver. w23.03 27, 28 ¶5-8

Cames te aves mai iertătorii? Mai anglal, daștis te les i Biblia caște citisares andal manușa cai daisarde te iertisaren averen hai anda codola cai ci daisarde te cheren cadai buchi. Dich vi o exemplo le Isusosco. Vo iertisardea lașimaia averen. (Luca 7:47) Vo dichlea părdal lenghe doșa hai rodelas sea o timpo te dichel le lașe buchia cai daștinas te cheren-le. Tha le farisei „dichenas le coaveren sar iech chanci”. (Luca 18:9) Pala so gândisares-tu mișto ca cadal exemplea, șiu tuche le pușimata: „Sar dichav averen? So alosarav te dichav lende?”. Cana na-i tuche ușoro te iertis varecas, daștis te scriis pe iech lista sea le lașe buchia cai dichlean-le cadale manușeste. Pala codoia șiu tuche le pușimata: „Sar dichel-les o Isus? Vo iertisarelas-les?”. Cana cheres cadea, daștis te paruves chio modo gândimasco. Daștil-pe că ci va avela te aves de pe iech ghies pe aver mai iertătorii hai daștil-pe că va avela tuche pharo te iertis varecas cai holiardea-tu. Tha, dacă des sea chi zor caște aves mai iertătorii, va avela tuche mai ușoro te sicaves cadai calitatea. w22.04 23 ¶6

Ando lil Revelația citisaras anda chichiva fiare cai reprezentin le dușmani le Devlesche. Sar exemplo, si amenghe sicadi ‘iech fiara cai vazdelas-pe andai marea’. La sila „deș șinga hai efta șăre”. (Rev. 13:1) Mai dur, dichas „aver fiara, cai vazdelas-pe andai phuv”. Voi del duma sar iech balauro hai cherel „te perel iag anda o cerii”. (Rev. 13:11-13) Pala codoia, si amenghe sicadi iech aver fiara, „zurales loli”, pe savi beșel iech prostituata. Cadala trin fiare reprezentin le dușmanen cai maren-pe de but timpo contra o Iehova Del hai lesco Regato. Anda codoia, si importanto te hachiaras con sile cadala. (Rev. 17:1, 3) Trebul te hachiaras i șib simbolico ande savi del-pe duma anda lende. O mai lașio modo te cheras cadaia si te mechas ca i Biblia te explichil-pe corcori. But simboluri anda o lil Revelația sile explichime ande aver lila andai Biblia. w22.05 8, 9 ¶3, 4

Chichiva slujitori le Iehovasche sile perade anda codoia că phurile sau sile nasfale, hai ci mai daștin te cheren sa cadea de but anda o Iehova sar cherenas mai anglal. Dacă poiechdata san perado anda codoia că ci mai si tut o zuralimos te cheres sea so cames, șiu tuche o pușimos: „So ajucărel o Iehova mandar?”. Vo camel te des-les sea so si tut mai lașio, orichichi daștis acana. Te gândisaras-ame ca iech situația: Iech phei cai sila 80 bărșa simțosarel-pe peradi anda codoia că ci mai daștil te cherel sa cadea de but anda o Iehova sar cana sas-la 40 bărșa. Voi pachial că, chiar dacă cherel sea so daștil, o Iehova ci dichel cuci laco servicio. Tha si ciaces cadaia? Te gândisaras-ame. Dacă cadai phei dea le Iehovasche sea so sas-la mai lașio co 40 bărșa, hai vi acana, co 80 bărșa, del le Iehovasche sea so sila mai lașio, însemnol că voi cărdea cadaia sea o timpo. Ori chichivar das le Iehovasche sea so si amen mai lașio, si sar cana așunas-les că phenel amenghe: „I buchi cai cheres-la si zurales lași!”. (Dich vi Matei 25:20-23.) Daisaras te avas ciaces bucurime, cana gândisaras-ame ca le buchia cai daisaras te cheras-le, na ca codola cai ci daisaras. w22.04 10 ¶2; 11 ¶4-6

Andi Revelația, o capitolo 21, anda codola 144 000 phenel-pe că sile sar iech foro zurales șucar, cai bușiol „O Nevo Ierusalimo”. Cadale foros siles 12 bara de temelie pe save si scriime „12 anava codolenghe cai sas le 12 apostoli le Bacresche”. (Rev. 21:10-14; Ef. 2:20) Cado foro simbolico silo sar niciech aver foro. Lesco baro drom silo cărdo anda sumnacai ujo, siles 12 udara anda miriclea, pe lesche ziduri hai temelii si cuci bara, hai lesche dimensiuni sicaven iech echilibro perfecto. (Rev. 21:15-21) O Ioan dichel că vareso lipsol hai phenel: „Ci dichlem niciech templo ando foro, anda codoia că o Iehova Del, O Mai Zuralo, si lesco templo hai sa cadea si vi o Bacro. Opral o foro ci trebul te strălucil o cham sau o șionoto, anda codoia că i gloria le Devleschi cherel te avel udud ande leste, hai leschi lampa si o Bacro.” (Rev. 21:22, 23) Codola cai cheren partea anda o Nevo Ierusalimo va daștina te jian directo co Iehova. (Evr. 7:27; Rev. 22:3, 4) w22.05 17 ¶14, 15

O Iehova si amaro Creatorii, Codo cai del-ame legi hai amaro Judecătorii, tha vo si vi amaro Dad cerisco. (Ps. 100:3; Isa. 33:22) Vo na numai că daștil, tha vi camel te iertil amare păcatea cana căisaras-ame ciaces. (Ps. 86:5) Prin o profeto Isaia, vo cărdea amenghe anda sea o ilo iech șucar promisiunea: „Chiar cana tumare păcatea sile sar o pohtan zurales lolo, va avena cărde parne sar o iv”. (Is. 1:18) Anda codoia că sam imperfecți, savore phenas sau cheras buchia cai holiaren averen. (Iac. 3:2) Tha cadaia ci trebul te așavel-ame te avas amala lența. Cadea că si zurales importanto te iertisaras. (Prov. 17:9; 19:11; Mat. 18:21, 22) O Iehova camel te nachas părdal le țâne greșeli cai aver cheren-le. (Col. 3:13) O mai baro motivo sostar trebulas te cheras cadaia si că vi o Iehova iertil amen „anda sasto ilo”. (Is. 55:7) w22.06 8 ¶1, 2

Chiar cana trebul te las sama te na comparisaras-ame averența, amen daisaras te țârdas miștimata cana sichioas anda o exemplo avere slujitorenghe le Iehovasche. O mai lașio exemplo savestar daisaras te sichioas si o Isus. Chiar cana amen ci sam perfecți, sar vo, amen daisaras te sichioas but buchia anda lesche șucar calități hai anda o modo sar phiradea-pe. (1 Pet. 2:21) Dacă das sea amari zor te uștaras chichi mai exacto pe lesche urme, arăsas te avas slujitori le Iehovasche mai lașe. Andi Biblia arachas but exemplea murșenghe hai jiuvleanghe cai slujisarde loialo le Iehovasche hai pala save daisaras te las-ame, chiar cana sas-le imperfecți. Iech mașcar codola si o David, cas o Iehova numisardea-les „iech manuș pala mânro ilo”. (Fap. 13:22) Si ciaces că o David cărdea-pe doșalo anda but buchia nasul. Cu sea cadala, vo așel iech lașio exemplo anda amende. Sostar? Anda codoia că vo ci rodea te sicavel că le buchia cai cărdea-le ci sas-le cadea de nasul. Mai but, vo lea-pe pala o sfato cai sas lesche dino hai falea-les nasul anda sea o ilo anda so cărdea. Cadea că, o Iehova iertisardea-les. (Ps. 51:3, 4, 10-12) w22.04 13 ¶11, 12

I Biblia sicavel că o merimos si sar iech dușmano. (1 Cor. 15:25, 26) O gândo le merimasco daștil te peravel-ame, vi mai but dacă ame sau codola drago amenghe sile zurales nasfale. Tha sostar daras catar o merimos? Anda codoia că o Iehova șiutea ande amaro ilo i dorința te traisaras veșnico. (Ecl. 3:11) Ande iech anumime felo, i dar le merimastar daștil te ajutil-ame te las sama pe amari viața. Daștil te cherel-ame te has mai sastevesto, te cheras mai but mișcarea, te mangas o ajutorii le doctorengo hai te las draba cana sam nasfale, hai vi te na șioas amari viața ando pericolo de ivea. O Satan jianel chichi de cuci si anda amende i viața. Tha vo phenel că amen sam gata te mechas de iech rig oriso, chiar vi amaro amalimos le Iehovaia, caște așias jiuvinde. (Iov 2:5) Chichi de but athavel-pe! Cu sea cadala, anda codoia că les „siles o zuralimos te anel o merimos”, o Satan camel te folosisarel amari dar naturalo le merimastar caște cherel-ame te risaras o dumo le Iehovasche. (Evr. 2:14, 15) w22.06 18 ¶15, 16

Cana amari buchi anda o Iehova sili așiadi, daștil-pe că va trebula te chidas-ame ande iech than amare phralența ande grupuri mai țâne. Anda codoia, si zurales importanto te avel pacea mașcar amende. Te na bâstras că trebul te maras-ame contra o Satan, na contra amare phrala. Te nachas părdal lenghe greșeli hai te rezolvisaras sigo le nehachiarimata mașcar amende. (Prov. 19:11) Te avas gata te ajutisaras-ame iech averes. (Tit 3:14) O ajutorii cai le phrala dine-les la pheiache zuriardea sea i grupa de seviciu. Von arăsle te aven vi mai pașă iech averestar, sar iech familia. (Ps. 133:1) Mai but mii phrala hai pheia slujin le Iehovasche chiar cana le guvernea șion restricții. Chichiva anda lende sile phandade anda lengo pachiamos. Amen daisaras te mangas-ame le Iehovasche anda lende hai anda lenghe familii. Sa cadea, daisaras te cheras manglimata vi anda le phrala cai sicaven tromai hai jian te zuriaren le phralen phandade, chiar cana vi von daștinas te aven astarde hai șiute ando phandaimos. Von ajutin penghe phralen vi te așen zurale ando pachiamos, îngăren lenghe so silen nevoia sau apărin-le andi instanța. (Col. 4:3, 18) Te na bâstras niciechdata so baro zuralimos si amare manglimatan! (2 Tes. 3:1, 2; 1 Tim. 2:1, 2) w22.12 26, 27 ¶15, 16

Le șiave butivar len-pe pala lenghe dada. Si ciaces, niciech andal dada ci silo perfecto. (Rom. 3:23) Cu sea cadala, le dada goghiaver den penghi zor te aven exemplea lașe anda penghe șiave. (Rom. 2:21) Iech dad phenel: „Cadea sar iech cotor manro țârdel ande peste o pai, sa cadea vi le șiave len-pe pala sea so amen phenas hai cheras. Mai but, von va phenena amenghe cana va dichena că ci cheras vareso so sicavas len că trebulas te cheren”. Cadea că, dacă camas ca ando ilo amare șiavengo te bariol i iubirea anda o Iehova, trebul mai anglal te dichen amende cadai iubirea. Si but moduri prin save le dada daștin te ajutin penghe șiaven te iubin le Iehovas. Iech phral po anav Andrew cai siles 17 bărșa phenel: „Mânre dada sicade-ma chichi de importanto si o manglimos. Ande fiesavi riat, mânro dad manghelas-pe le Iehovasche ande iech than manța, chiar cana me cărdemas deja mânro manglimos . . . Aghies, si manghe zurales ușoro te mangav-ma le Iehovasche, anda codoia că dichav-les sar ieche Dades iubitorii”. Dada, na bâstrăn niciechdata so but daștil te ajutil tumari iubirea anda o Iehova tumare șiaven! w22.05 28 ¶7, 8

Mașcar le dintune buchia cai trebul te cheres-len dacă cames te boles tut, si codoia te căis-tu anda sea o ilo. (Fap. 2:37, 38) I ciaci căința anel le ciace paruimata. Mechlean le buchia cai ci placian le Iehovas, sar si i imoralitatea, te țârdes thuvali hai te des duma melales? (1 Cor. 6:9, 10; 2 Cor. 7:1; Ef. 4:29) Dacă mai trebul te cheres paruimata, na mech-tu. Mang codoles casa studiis i Biblia sau le phuren de congregație te ajutin-tu hai te sicaven tuche so te cheres. Dacă san tărno hai beșes che dadența, mang lengo ajutorii caște daștis te meches iech obiceio nasul, cai daștil te așavel-tu te boles-tu. Si importanto te avel tut iech lașio programo andal buchia spiritualo. Mașcar cadala si te jias ca le întruniri creștino hai te des răspunsuri cana san code. (Evr. 10:24, 25) Cana san pregătime te jias andi predicarea, lașiar chio programo caște daștis te cheres vi cadaia. w23.03 10, 11 ¶14-16

Andi relatarea anda Geneza 3:14, 15, mașcar le jene anda save del-pe duma andi profeția si: iech sap hai le șiave le sapesche. I Biblia ajutil-ame te jianas con si fiesavo anda lende. Te dichas mai anglal con si „o sap”. Iech sap ci daștilas te hachiarel so phendea o Iehova andi bar le Edenoschi. Cadea că, i hotărârea le Iehovaschi sas anda iech creatura goghiaver. Anda Revelația 12:9, hachiaras anda caste si i duma. Cade sicavel-pe claro că „o purano sap” si o Satan o Beng. I Biblia folosil poiechdata o cuvânto „descendența” anda codola cai silen sa codoi goghi hai cheren sa codol buchia sar lengo dad simbolico, cadea că daștin te aven numime lesche șiave. Cadea că, le șiave le sapesche si creaturi spiritualo hai manușa cai, cadea sar o Satan, așen contra le Iehovasche Del hai lesche poporosche. Mașcar cadala si îngeri cai mechle penghe thana andal ceruri andel ghiesa le Noesche hai vi le manușa nasul cai phiraven-pe cadea sar lengo dad, o Beng. (Gen. 6:1, 2; Ioan 8:44; 1 Ioan 5:19; Iuda 6) w22.07 14, 15 ¶4, 5

O apostolo Pavel iubisardea zurales but pesche phralen hai pheian. Vo jianelas sar si te naches prin zumaimata. Cadea, vo daisardea te sicavel compasiunea hai empatia caring codola cai nachenas prin pharimata. Iech data, cana ci mai sas-les love, vo trebuisardea te cherel buchi caște lel sama pe peste hai pe codola cai sas-le ande iech than leia. (Fap. 20:34) O Pavel cherelas corturi. Ando Corint, vo cărdea buchi ande iech than codolența cai sas len sa codoi buchi, o Aquila hai i Priscila. Cu sea cadala, „ande fiesavo sabato”, les sas-les o obiceio te predichil le iudeienghe hai le grecenghe. Pala codoia, cana o Sila hai o Timotei avile, „o Pavel cărdea sea so daisardea andai predicarea le cuvântoschi”. (Fap. 18:2-5) O Pavel ci bâstărdea niciechdata savo sas o scopo lesca viațaco, codoia te slujil le Iehovasche. Anda codoia că o Pavel sas iech creștino vreanico hai cărdea phares buchi, vo daisardea te zuriarel pesche phralen hai pheian. Vo zuriardea-le te na mechen ca le pharimata la viațache hai o fapto te cheren buchi anda penghi familia te cheren-le te mechen de iech rig „le buchia mai importanto”, adică sea so cherelas partea ande lenghi închinarea andini le Iehovasche. w22.08 20 ¶3

O Del camel ca i vestea lași anda o Regato te avel predichime pe sea i phuv. (Mar. 13:10; 1 Tim. 2:3, 4) Cadai buchi si cadea de importanto, că o Iehova alosardea pesche Șiaves iubime te supraveghil-la. Cadea că, daisaras te pachias că, tela i lași îndrumarea le Isusoschi, i lucrarea de predicare va avela cărdi cadea sar camel o Iehova, angla so te avel o sfârșito. (Mat. 24:14). Sostar daisaras te phenas cadaia? Țâra timpoia angla so te vazdel-pe co cerii, o Isus phendea caring chichiva anda lesche discipoli loialo, cai sas chidine po plain Galileea: „Sea i autoritatea sas manghe dini ando cerii hai pi phuv”. Te dichas so phendea vo pala codoia: „Jian deci hai cheren discipoli anda le manușa anda sea-l națiuni”. (Mat. 28:18, 19) Cadea că, mașcar aver buchia, le Isusosche sas dini i autoritatea te conducil i lucrarea de predicare. Hai cadai lucrarea de predicare avelas te avel cărdi tela i supravegherea le Isusoschi ji ande amare ghiesa. w22.07 8 ¶1, 3; 9 ¶4

„Codola orta”, cai cărde buchia lașe angla so te meren, va primina „iech jiuvindimos la viațaco” anda codoia că lenghe anava sile deja scriime ando lil la viațaco. Cadaia sicavel că o jiuvindimos codolengo „cai cărde buchia lașe”, anda savo del-pe duma ando Ioan 5:29, si sa codo jiuvindimos „codolenghe orta”, anda savo del-pe duma ando Fapte 24:15. Cado hachiarimos silo ande phanglimos soia phenel-pe ando Romani 6:7, cai si scriime: „Con mulea sas-lo iertime catar lesco păcato”. Cadea că, cana iech manuș orta merel, o Iehova chosel lesche păcatea. Tha vo ci bâstrăl niciechdata le buchia lașe cai cărdea-le. (Evr. 6:10) Si ciaces, cadal manușa orta jiuvindime va trebula te așen loialo ca lenghe anava te așen ando lil la viațaco. w22.09 17 ¶13; 18 ¶15

O profeto Daniel sas iech manuș demno pachiamasco. Chiar cana sas-lo îngărdo ando phandaimos catar le babilonieni, vo cărdea-pe sigo prinjiando sar iech manuș ande savo le coaver daștinas te pachian-pe. Hai pala so, le ajutoroia le Iehovasco, phendea le regesche babiloniano Nebucadnețar so dichlea andel sune, le coaver astarde te pachian-pe vi mai but ande leste. (Dan. 4:20-22, 25) Bute bărșența pala codoia, o Daniel sicadea pale că silo demno pachiamasco cana sicadea ciaces so sas scriime pe o perete anda o palato anda Babilono. (Dan. 5:5, 25-29) Pala codoia, o Darius o Medo hai le demnitari catar i bar regalo dichle că ando Daniel „sas iech spirito zuralo”. Von dine penghi sama că „sas-lo demno pachiamasco hai ci cărdea-pe doșalo anda chanci sau anda vroiech buchi nepachivali”. (Dan. 6:3, 4) Daisaras te pușias amen: Som prinjiando sar iech manuș cai cherel mișto peschi buchi hai ande savo le coaver daștin te pachian-pe?”. Cana sicavas că sam demno pachiamasche, anas pachiv le Iehovasche. w22.09 8, 9 ¶2-4

Amen si amen but miștimata cana încăras le norme le Iehovasche anda so si mișto hai so si nasul. Daștis te hachiares sostar? Te gândisaras-ame so avelas dacă fiesavi banca avelas te phenel i valoarea le lovenghi cadea sar pachial voi că si mișto sau dacă fiesavi firma andal construcții avelas te cherel buchi pala lache norme. O rezultato avelas zurales nasul. Hai dacă le doctori sau le asistente ci avenas te încăren anumime reguli anda sar te len sama pe le nasfale, chichiva anda cadala daștinas te meren. Si ciaces, cana încăras le norme demno pachiamasche, cadaia daștil te feril-ame. Sa cadea, le norme le Devlesche anda so si mișto hai so si nasul ferin-ame. O Iehova del but miștimata codolenghe cai den penghi zor te încăren lesche norme. Vo promitil: „Codola orta va moștenina i phuv hai va traina pe late anda sea o timpo”. (Ps. 37:29) Daștis te gândis-tu chichi de chidine, pherde pacea hai fericirea va avena le manușa cana savore va încărena le norme le Devlesche? O Iehova camel te bucuris-tu catar iech viața șucar sar codoia! Si ciaces, fiesaves anda amende si amen motivea lașe te iubisaras o ortomos. w22.08 27, 28 ¶6-8

Cana nachas prin situații cai holiaren-ame, amari loialitatea caring o Iehova hai caring leschi organizația daștil te avel zumadi. Sar daisaras te nachas părdal cadal pharimata? Trebul te așias goghiaver ande sea le buchia, uștiade hai zurale ando pachiamos. Te așias goghiaver ande sea le buchia însemnol te na holiaras-ame, te gândisaras ujes hai te das amari zor te dichas le buchia cadea sar dichel-len o Iehova. Cana cheras cadea, amare sentimentea ci va controlina amari goghi. Daștilas te pachias că iech phral sau iech phei andai congregația phiradea-pe nasul amența, daștil-pe chiar varecon cai siles autoritatea andi congregația. Daștil-pe, că o phral ci camlea te duchavel-tu. (Rom. 3:23; Iac. 3:2) Cu sea cadala, lesco phiraimos holiardea-tu. Daștil-pe că i situația holiardea-tu cadea de zurales, că nici na daisardean te soves. Mai but daștil-pe că arăslean te pușes-tu: „Dacă iech phral daștil te phiravel-pe cadea, si cadaia i organizația le Devleschi?”. Exacto cadea camel o Satan te gândis. (2 Cor. 2:11) Dacă ci încăras parpale cadal gânduri nasul, daisaras te arăsas te duriaras-ame catar o Iehova hai leschi organizația. Cadea că, dacă sam duchade anda codoia că simțosaras că iech phral sau iech phei phiradea-pe nasul amența, so daisaras te cheras caște așias lucido hai te na aven amen gânduri nasul? Cadea că, te las sama te na încăras holi ande amaro ilo. w22.11 20 ¶1, 3; 21 ¶4

O Iehova dea-ame i șucar speranța anda iech viața veșnico. Chichiva jene sperin te train ando cerii, sar creaturi spiritualo cai ci mai daștin te meren. (1 Cor. 15:50, 53) Tha le mai but jene sperin te train veșnico pi phuv, fericime hai perfecto sasteveste. (Rev. 21:3, 4) Oriso avelas te ajucăras, i viața veșnico ando cerii sau pi phuv, amari speranța si zurales cuci anda amende. Amari speranța si ciaci anda codoia că avel catar o Iehova. (Rom. 15:13) Amen jianas so promisiuni cărdea amenghe vo hai jianas vi că vo încărel sea o timpo pesco cuvânto. (Num. 23:19) Daisaras te pachias ciaces că o Iehova camel hai siles vi o zuralimos te pherel sea so phendea că va cherela. Amaro Dad andal ceruri iubil-ame hai camel ca amen te pachias-ame ande leste. Cana amari speranța ando Iehova sili zurali, daisaras te nachas părdal le zumaimata pherde bucuria hai tromai. w22.10 24 ¶1-3

Anda codoia că ci camle te așunen le Devlestar, o Isaia phendea de mai anglal că o Iehova avelas te mechel te nachen prin iech baro pharimos. (Is. 30:5, 17; Ier. 25:8-11) Hai, chiar cadea sas, le evrei sas-le îngărde sar phandade ando Babilono. Tha, mașcar lende sas vi evrei loialo. Cadalenghe o Isaia phendea că ande iech ghies o Iehova avelas te dichel pale lașimaia caring lende. (Is. 30:18, 19) I promisiunea pherdilea-pe cana o Del mechlea-le avri anda o phandaimos babiloniano. Tha cadaia ci întâmplosardea-pe pe thaneste. I afirmația „o Iehova ajucărel pherdo răbdarea caște sicavel tumenghe favoarea” sicavel că trebulas te mai nachel chichiva timpo ji cana o Iehova avelas te eliberil-len. O ciacimos si, că numai pala 70 bărșa ando phandaimos babiloniano, chichiva andal evrei daisarde te jian parpale ando Ierusalimo. (Is. 10:21; Ier. 29:10) Cana o poporo risardea-pe ande pesco them, le asfa șiorde anda duch cărdile-pe asfa anda bucuria. w22.11 9 ¶4

Aghies, ande but thema pa sea i phuv, amare phrala hai pheia nachen prin sa codo pharimos prin savo nachle le apostoli ando iechto secolo, cana sas-le persecutime anda codoia că predichinas anda o Isus. Mai butivar, le judecători anda i bari curtea le iudeienghi „phendea lenghe te na mai den duma ando anav le Isusosco”. (Fap. 4:18-20; 5:27, 28, 40) Tha von jiangle că iech autoritatea mai bari ‘poruncisardea lenghe te predichin le poporosche hai te șion iech lași mărturia’ anda o Cristos. (Fap. 10:42) Cadea că, codola cai dine duma ande lengo anav, o Petru hai o Ioan, phende pherde tromai că von avenas te așunen mai but le Devlestar sar codole judecătorendar hai phende că ci va așavena-pe te den duma mai dur anda o Isus. (Fap. 5: 29) Pala so sas-le marde anda codoia că von încărde penghi integritatea, le apostoli găle avri anda i bari le evreienghi „bucurime că sas lenghe dini cadai pachiv te aven cărde lajiavestar anda [le Isusosco] anav” hai predichisarde mai dur! (Fap. 5:41, 42) w22.10 12, 13 ¶2-4

Cana astardeam te studiisaras, mai anglal sichileam le ciacimata de bază. O apostolo Pavel phendea că cadala sile „le buchia de bază”. Vo ci camlea te phenel că „le sicaimata de bază” ci sile importanto. Mai but, vo phendea anda lende să sile sar o thud cai ajutil le țâne șiavorren te barion. (Evr. 5:12; 6:1) Cu sea cadala, vo zuriardea le creștinen te na așen ca le sicaimata de bază, tha te roden te prinjianen mai mișto le buchia mai phare hachiarimasco anda o Cuvânto le Devlesco. Cames vi tu anda sea o ilo te hachiares sea mai mișto le sicaimata phare andai Biblia? Cames vi tu te bariares chio pachiamos hai te sichios vi mai dur anda o Iehova hai anda so va cherela vo? Tha, bute jenenghe anda amende si amenghe pharo te sichioas. Anda tute sar si? Cana sanas ca i școala, sichilean mișto te scriis hai te citis? Dichlean o fapto te sichios sar iech lași buchi cai andea tuche bucuria? Sau arăslean te pachias că si prea pharo anda tute te sichios? Dacă da, ci san o corcoro. O Iehova daștil te ajutil-tu. Vo si o mai lașio Sicaitorii, hai sea le buchia cai vo cherel-len sile perfecto. w23.03 9, 10 ¶8-10

Dacă sicavas lașimos, amen va avela te mechas ca o Cuvânto le Devlesco te astarel rădăcini ande amare ile. Le sicaimata andai Biblia anda i îndurarea, compasiunea hai iubirea va cherena buchi ande amende, numai cana va avela te duriaras amendar o phuchiarimos hai o spirito cai cherel-ame te arachas i doș ande le coaver. O modo sar phiravas-ame averența sicavel dacă mechas ca o Cuvânto le Devlesco te cherel buchi ande amende. Le farisei ci mechle ca o Cuvânto le Devlesco te cherel buchi ande lengo ilo hai von ‘condamninas codolen nedoșale’. (Mat. 12:7) Sa cadea, o modo sar dichas averen hai sar phiravas-ame lența sicavel dacă mechas ca o Cuvânto le Devlesco te cherel buchi ande amende. Sar exemplo, rodas te dichas so si lașio ande le coaver sau sighiaras te țârdas i atenția caring lenghe defectea? Sam îndurători hai gata te iertisaras oricana sau rodas i doș ande le coaver hai încăras holi ande amaro ilo? O răspunso cadale pușimatande sicavel dacă le Scripturi cărde buchi ande amari goghi, amaro ilo hai ande amaro phiraimos. (1 Tim. 4:12, 15; Evr. 4:12) w23.02 12 ¶13, 14

Te dichas o exemplo ieche evreosco po anav Iosif anda Arimateea. Vo sas-lo iech jeno mișto dichlo mașcar le manușa anda leschi vremea. Vo cherelas partea anda o Sanhedrino, i mai bari curtea iudaico. Tha, chichi timpo o Isus cărdea pesco servicio pi phuv, o Iosif ci sicadea tromai. O Ioan phendea că „sas iech discipolo le Isusosco – tha garades, anda codoia că daralas catar le iudei”. (Ioan 19:38) Cu sea cadala, vo camelas te prinjianel mai but anda o mesajo le Regatosco, tha garades, bi ca le coaver te jianen că sas-les pachiamos ando Isus. Daștil-pe că vo daralas te na hasarel peschi pachiv angla le manușa. Orisar așile le buchia, i Biblia phenel amenghe că pala so mulea o Isus, ji la urmă, o Iosif „cărdea pesche tromai hai gălea andre co Pilat caște manghel o corpo le Isusosco”. (Mar. 15:42, 43) O Iosif ci mai garadea că si iech discipolo le Isusosco. Daras vi tu catar le manușa, cadea sar o Iosif? w23.01 30 ¶13, 14

I regina andai Șeba așundea anda i pacea hai o barvalimos savendar bucurinas-pe le israeliți tela o raimos le Solomonosco. Voi avilea anda iech duriardo them co Ierusalimo caște dichel cadai buchi pesche iachența. (1 Regi 10:1) Pala so dichlea o regato le Solomonosco, voi phendea le dumes anda o texto de aghies. Tha o lașio traio cai sas tela o raimos le Solomonosco si numai iech țâni partea anda le miștimata cai va anela-le o Iehova opral sea le manușa pa i phuv tela o raimos lesche Șiavesco, o Isus. O Isus si iech conducătorii but mai lașio sar o Solomon. O Solomon sas iech manuș imperfecto, cai cărdea-pe doșalo anda buchia zurales nasul hai cai andine but pharimata opral le Devlesche manușa. Tha o Isus silo perfecto hai ci cherel niciechdata greșeli. (Luca 1:32; Evr. 4:14, 15) O Cristos sicadea că ci va cherela-pe doșalo niciechdata anda vroiech păcato hai că ci va cherela chanci nasul, cai te duchavel le manușen loialo opral save va raila. Si ciaces iech bari pachiv te avel amen iech Rege sar vo. w22.12 11 ¶9, 10

So trebulas te cheras dacă ando than cai beșas astarel iech baro nasfalimos cai lel-pe? Trebulas te încăras conto catar so phenen amenghe le autorități, sar avelas te halavas amare vasta, te beșas dur catar le manușa, te phiravas i masca hai te beșas ando chăr dacă sam nasfale. Cana cheras cadea, sicavas chichi de cuci si anda amende o daro la viațaco. Cana si iech situația de urgență, poiechdata, amen așunas informații catar amare amala, pașarde sau catar le știri cai nai-le ciace. Ando than ‘te pachias orisavo cuvânto’, si mișto te pachias numai le informații cai aven catar o guverno hai catar le doctori. (Prov. 14:15) O Corpo de Guvernare hai le filiale den sea penghi zor caște avel-len informații lașe angla so te den îndrumări anda le întruniri la congregațiache hai anda i lucrarea de predicare. Cana așunas cadal îndrumări, ferisaras vi amen, hai vi averen. Cana cheras cadea, ajutisaras averen te dichen lașe iachența le Martoren le Iehovasche anda o than cai beșas. (1 Pet. 2:12) w23.02 23 ¶11, 12

Cana le israeliți arăsle ando Them Promiso, von șiute-pe te beșen ande mai but thana. Le israeliți anda iech rig le themeschi daștinas te bâstrăn sigo penghe phralen cai beșenas ande aver thana. Tha o Iehova cărdea ca le israeliți te chiden-pe ande iech than mai butivar caște așunen hai te sichion anda lesco Cuvânto. (Deut. 31:10-12; Neem. 8:2, 8, 18) Te gândisaras-ame so simțolas iech israelito cana arăsălas co Ierusalimo hai dichelas milioanea aver israeliți cai avenas anda sea le thana le themesche caște anen închinarea le Iehovasche! Cadea, o Iehova ajutisardea pesche poporos te așel chidino. Pala iech timpo, sas cărdi i congregația creștino anda savi cherenas partea murșa hai jiuvlea cai denas duma diferime șiba. Chichiva anda lende sas-le manușa prinjiande hai barvale, hai aver sas-le manușa simplo sau ciore. Tha savore sas-le chidine andi închinarea andini le Devlesche. Codola cai cărdionas creștini daștinas te hachiaren o Cuvânto le Devlesco numai dacă sas-le ajutime lenghe phralendar hai chidenas-pe ande iech than cadalența. (Fap. 2:42; 8:30, 31) w23.02 3 ¶7

O Iehova promitil că va dela codolen cai așunen lestar iech șucar daro: „i viața veșnico”. (Rom. 6:23) Cana beșas hai gândisaras-ame ca so va dela-ame o Iehova ando viitorii, amari iubirea anda leste bariol vi mai but. Te na bâstras so însemnol cadai promisiunea anda amende: amaro Del cerisco iubil-ame cadea de but, că dea-ame cado șucar daro anda i viața veșnico ca amen te daisaras te așias pașa leste anda sea o timpo. I promisiunea le Devleschi anda iech viața veșnico ajutil-ame te na mechas-ame andel pharimata cai si amen aghies. Chiar cana amare dușmani daraven-ame le merimaia, amen ci va avela te mechas amari închinarea cai anas-la le Iehovasche. Sostar? Anda codoia că amen jianas că, dacă așias loialo le Iehovasche ji co merimos, vo va avela te uștiavel-ame andal mule hai va dela-ame i speranța te na mai meras niciechdata. (Ioan 5:28, 29; 1 Cor. 15:55-58; Evr. 2:15) Amen jianas că le Iehovas siles o zuralimos te încărel-ame jiuvinde anda sea o timpo anda codoia că lestar avel i viața hai vo silo veșnico. (Ps. 36:9) I Biblia phenel că o Iehova silo anda sea o timpo hai va avela anda sea o timpo. (Ps. 90:2; 102:12, 24, 27.) w22.12 2 ¶1-3

Sar slujitori le Iehovasche, ajucăras-ame te nachas prin zumaimata. I Biblia phenel amenghe: „Caște jias andre ando Regato le Devlesco, trebul te nachas prin but pharimata.” (Fap. 14:22) Sa cadea, amen jianas că chichiva anda amare pharimata va avena chosle cu sea numai andi lumea nevi le Devleschi, cai „o merimos ci va mai avela. Nici roimos, nici necazo, nici duch ci va mai avena”. (Rev. 21:4) Tha, ji atunci, o Iehova ci feril-ame catar le zumaimata. Cu sea cadala, vo ajutil-ame te așias zurale cana nachas prin lende. Te dichas so phendea o apostolo Pavel caring le creștini andai Roma. Pala so dea duma anda chichiva bare pharimata prin save nachlea vo hai lesche phrala, vo scriisardea: „Anda sea cadala amen încleas cu sea victorioși prin codo cai iubisardea-ame”. (Rom. 8:36, 37) Cadaia însemnol că o Iehova daștil te ajutil-ame te jial amenghe mișto vi cana sam ando mașcar le pharimatango. w23.01 14 ¶1, 2