Mai

Pala so o Ioan dichel codolen cai va jiana ando cerii, vo mai dichel vi „iech bari mulțimea”. Na sar codola 144 000, le jene anda cado grupo ci daștin te aven înghine. So jianas anda lende? Caring o Ioan phenel-pe: „Cadala sile codola cai aven anda o necazo o baro. Von halade penghe robe hai parniarde-le ando rat le Mielosco.” (Rev. 7:14) Pala so va așena jiuvinde ando baro necazo, le jene andai ‘bari mulțimea’ va traina pi phuv hai va bucurina-pe catar bare miștimata. (Ps. 37:9-11, 27-29; Prov. 2:21, 22; Rev. 7:16, 17) Orisar avelas, că samas alosarde te jias ando cerii sau te așias pi phuv, dichas-ame andi imaginea sicadi andi Revelația, o capitolo 7? Si ciaces că, savore camas cadai buchi. So șucar timpo ajucărel-ame! Amaro ilo va bariola bucuriatar că alosardeam te așias pașa i guvernarea le Iehovaschi. w22.05 16 ¶6, 7

So cărdean cana trebuisardea te cheres iech alosarimos pharo? Anda codoia că hachiares chichi de cuci si o goghiaverimos, siguro manglean-tu le Iehovasche anda leste. (Iac. 1:5) O rege Solomon scriisardea: „O goghiaverimos si i mai bari buchi cai daștil te avel-tu”. (Proverbe 4:7) Si ciaces că, o Solomon ci dea duma anda orisavo felo goghiaverimos, tha anda o goghiaverimos cai avel catar o Iehova Del. (Prov. 2:6) Tha, daștil te ajutil-ame o goghiaverimos cai avel le Devlestar te nachas părdal le pharimata anda amare ghiesa? Da. Iech modo prin savo daisaras te arăsas ciaces goghiaver, si te sichioas hai te aplichisaras le sicaimata dine catar o Solomon hai catar o Isus, dui murșa prinjiande anda lengo goghiaverimos. Anda o Solomon, i Biblia phenel că o Del dea-les „zurales but goghiaverimos hai zurales but discernământo”. (1 Regi 4:29) Hai anda o Isus, că sas o mai goghiaver manuș cai traisardea vroiechdata pi phuv. (Mat. 12:42) Anda o Isus, phendea-pe de mai anglal: „Opral leste va șiola-pe o spirito le Iehovasco, iech spirito goghiaverimasco hai hachiarimasco”. (Is. 11:2) w22.05 20 ¶1, 2

Ci sam niciechdata prea phure caște cheras mai but anda o Iehova. Sar exemplo, iech phei cai sila 75 bărșa, po anav Beverley sas-li zurales nasfali hai phirelas zurales phares. Tha voi camelas anda sea o ilo te cherel mai but andi predicarea cana sas i campania anda i Comemorarea. Cadea că voi șiutea ande peschi goghi te cherel cadaia hai sas zurales bucurime că daisardea te cherel mai but. O fapto că voi dea sea peschi zor te cherel mai but andi predicarea, cărdea vi averen te len-pe pala laco exemplo. Anda o Iehova si zurales cuci i buchi cai cheren-la cadal phrala hai pheia mai phure, chiar cana lenghi situația ci mechel-le te cheren prea but. (Ps. 71:17) De chi zor te barios spiritualo. Bariar calități cai cheren-tu mai cuci andel iacha le Iehovasche hai sichio te cheres buchia cai ajutin-tu te cheres mai but ande leschi organizația. Rode te slujis vi mai but che phralenghe hai pheianghe. Dacă va avela te cheres cadea, o Iehova va dela-tu but miștimata hai, cadea sar o Timotei, ‘chio bariarimos spiritualo va avela dichlo savorendar’. (1 Tim. 4:15) w22.04 27 ¶18, 19

Tha dacă, chiar cana cărdean sea so daisardean, tumaro șiavo alosarel te na slujil le Iehovasche? Na pachian că ci sanas dada lașe. O Iehova dea savorenghe anda amende – vi tumare șiavenghe – libero-arbitro, adică te alosaras te slujisaras lesche sau nici. Pachian vi mai dur că va avela parpale. Gândin tumen ca i ilustrarea anda o șiav hasardo. (Luca 15:11-19, 22-24) Cado tărno cărdea but buchia nasul, tha ji la urmă parudea-pe hai risailo. Dadale hai deiale, sas tumenghe dino iech daro zurales șucar le Devlestar, te bariaren tumare șiaven caște arăsăn te slujin le Iehovasche! (Ps. 78:4-6) Si ciaces, ci si ușoro te cheren cadaia. Anda codoia, așaras tumen anda tumari phari buchi hai anda codoia că den tumari zor vi mai dur, caște ajutin tumare șiaven te iubin le Iehovas hai ‘te bariarion andi disciplina hai lesco siacimos’. Daștin te pachian că lesco ilo bariol cana dichel i șucar buchi cai cheren-la! (Ef. 6:4) w22.05 30, 31 ¶16-18

Ca andi congregația te avel pacea hai le phrala te aven chidine ande iech than, fiesavo anda amende trebul te folosisarel chichi mai mișto pesche daruri. Te gândisaras-ame ca le creștini anda o iechto secolo. Len sas len diferime daruri hai sas lenghe dine te cheren diferime buchia andi congregația. (1 Cor. 12:4, 7-11) Tha cadaia ci cărdea-le te sicaven că sile mai lașe sar aver sau te han-pe mașcar pende. O Pavel phendea fiesavesche anda lende te cheren penghi partea „caște zuriaren o corpo le Cristososco”. Vo scriisardea le creștinenghe anda Efes: „Cana fiesavi partea le corposchi cherel peschi buchi mișto, o corpo bariol hai zuriarel-pe andi iubirea”. (Ef. 4:1-3, 11, 12, 16) Codola cai line-pe pala lesco sfato cărde te avel pacea andi congregația, hai le phrala te aven mai chidine cadea sar dichas vi andel congregații de aghies. Cadea că, av hotărâme te na comparis-tu averența. Le-tut pala o exemplo le Isusosco hai de chi zor te sicaves lesche calități. Av siguro că o Iehova ci silo neorta caște bâstrel chi buchi. (Evr. 6:10.) Vo dichel că des sea chi zor caște aves cuci ande lesche iacha. w22.04 14 ¶15, 16

Zuriarel-ame but te jianas că ci si amari buchi te alosaras dacă varecon va avela sau nici iertime le Iehovastar. Tha si vareso cai vi amen trebul te alosaras te cheras. Poiechdata, iech jeno păcătuil contra amenghe – daștil-pe că chiar zurales but – , tha fal-les nasul anda so cărdea hai manghel-ame te iertisaras-les. Aver data, codo jeno daștilas te na manghel pesche iertarea. Vi cadea, daisaras te alosaras te iertisaras-les hai te na încăras holi ande amaro ilo caring leste. O ciacimos si, că poiechdata trebul amenghe mai but timpo hai te das mai but amari zor caște iertisaras varecas, vi mai but dacă sam zurales duchade. Ande O Turno de Veghe anda 15 septembria 1994 phenel-pe: „Atunci cana iertisaren ieche jenes păcătoso ci însemnol că san de acord le buchianța nasul cai cărdea-len. Anda iech creștino, te iertil însemnol te mechel pherdo pachiamos cadai buchi andel vasta le Iehovasche. Vo si o ciacio Judecătorii sea le universosco hai vo va cherela ortomos co timpo potrivime”. w22.06 9 ¶6, 7

O Iehova phendea că, ande amare ghiesa, avelas te chidel ande iech than manușa anda sea-l națiuni, triburi hai șiba caște anen lesche închinarea uji ande iech than. Aghies, cado șucar grupo manușengo silo prinjiando sar ‘i bari mulțimea’. (Rev. 7:9, 10) Chiar cana anda leste cheren partea murșa, jiuvlea hai șiave anda diferime thana, i bari mulțimea si iech familia pe sea i phuv ande savi si pacea hai unitatea. (Ps. 133:1; Ioan 10:16) Von sile gata sea o timpo te den duma anda penghi speranța oricasche camel te așunel-len. (Mat. 28:19, 20; Rev. 14:6, 7; 22:17) Dacă cheres partea anda i bari mulțimea, si ciaces că i speranța ande iech lumea mai lași si zurales cuci anda tute. O Beng camel te ciorel amendar amari speranța. Vo camel te cherel-ame te pachias că ci va încărela pesche promisiuni. Dacă va daștila te cherel cadaia, va avela te avas zurales perade hai chiar daisaras te arăsas te na mai slujisaras le Iehovasche. w22.06 20, 21 ¶2, 3

Cadea sar iech ancora, i speranța încărel-ame pașa o Iehova hai ci mechel-ame te duriaras-ame lestar cana ande amari viața aven pharimata. I speranța ajutil-ame te nachas părdal le zumaimata anda cadai lumea cali hai zuriarel amaro pachiamos că va avena timpuri mai lașe. Tha, te anas amenghe andi goghi că o Isus phendea că va avela te avas persecutime. (Ioan 15:20) Cadea că, dacă va avela te încăras amari goghi ca amaro pochinimos cai promitisardea-les amenghe o Iehova, va avela te așias zurale pe amaro drom creștino. Te gândisaras-ame sar ajutisardea i speranța le Isusos te așel loialo, chiar cana ajucărelas-les iech pharo merimos. Ca i Penticosta anda 33 a.e., o apostolo Petru phendea anda iech profeția anda o lil Psalmi, cai sicavel chichi de calmo hai pherdo pachiamos sas-lo o Isus angla o merimos: „Me va avela te beșav andi speranța, anda codoia că ci va avela te meches-ma ando Mormânto, nici na avela te meches ca codo cai si tuche loialo te dichel o cărnimos. Va avela te pheres-ma catar iech bari bucuria angla tute”. (Fap. 2:25-28; Ps. 16:8-11) Cadea că, le Isusos sas-les iech speranța zurali că o Del va uștiavela-les andal mule hai că va avela-les pale i bucuria te avel pașa pesco Dad andel ceruri. (Evr. 12:2, 3) w22.10 25 ¶4, 5

Iech data, le apostoli Iacov hai Ioan șiute penga deia te manghel catar o Isus bare thana anda lende ando Regato. (Mat. 20:20, 21) Cadea, o Iacov hai o Ioan sicade că sas-le baricane hai că camenas te aven mai importanto sar le coaver. (Prov. 16:18) O Iacov hai o Ioan ci sas le corcore cai phirade-pe nasul ande codoi situația. I Biblia sicavel sar simțosarde-pe le coaver apostoli: „Cana le coaver deș așunde anda cadaia, von holiarde-pe zurales pe le dui phrala”. (Mat. 20:24) Chiar cana ci jianas ciaces so întâmplosardea-pe mai dur, daisaras te gândisaras-ame că le dui phrala hai le coaver apostoli astarde te han-pe. So cărdea o Isus ande cadai situația? Vo ci astardea-pe holiatar. Mai but, vo ci phendea că avelas te rodel aver apostoli, mai lașe hai mai umili, cai daștinas oricana te sicaven iubirea iech caring aver. Ando than te cherel cadaia, o Isus dea duma pherdo răbdarea lența, anda codoia că vo jianelas că von camenas te cheren so si mișto. (Mat. 20:25-28) Vo phiradea-pe mai dur lașimaia lența. w23.03 28, 29 ¶10-13

Gândisar-tu so but șucar buchia daisardean te cheres! Camlean te prinjianes mai but buchia andai Biblia hai daștil-pe că sichilean anda late mai but bărșa. Cadea, arăslean te pachias că voi si o Cuvânto le Devlesco. Mai but, arăslean te prinjianes hai te avel tuche zurales cuci o Del, Codo castar avel cado lil sfânto. Chi iubirea anda o Iehova barilea cadichi de but, că alosardean te des chi viața lesche hai te boles-tu. Si i mai lași buchi cai daisardeanas te cheres-la! Si ciaces că, sar pașilean caring o bolimos, chio pachiamos sas-lo zumado ande mai but feluri. Tha, ando timpo so va avela te barios, va avena-tu vi aver zumaimata. O Satan va camela te cherel-tu te na mai iubis le Iehovas hai te duriares-tu lestar caște na mai slujis lesche. (Ef. 4:14) Cu sea cadala, trebul te așes zuralo hai te na meches-tu! So daștil te ajutil-tu te așes loialo le Iehovasche hai te încăres chi promisiunea cai cărdean-la cana dedichisardean-tu? Trebul te des chi zor vi mai dur caște aves iech creștino lașio, adică si zurales importanto ‘te jias angle caște barios ando pachiamos’. (Evr. 6:1) w22.08 2 ¶1, 2

Fiesavo jeno andai familia trebul te del peschi zor ca le buchia personalo te așen andi familia. Sar exemplo, iech phei daștilas te cherel vareso cai cherel lache rromes te asal. Avelas te del vo duma anda cadaia averența hai cadea te cherel-la te avel lache lajiav? Siguro că nici! Vo iubil pesca rromnia hai ci avelas te cherel niciechdata vareso cai te duchavel-la. (Ef. 5:33) Vi le tărne șiave camen ca le coaver te phiraven-pe pachivales lența. Si zurales importanto ca le dada te încăren conto cadala buchiatar. Anda codoia, von ci trebunas te cheren lajiavestar le șiaven angla aver hai te phenen averenghe so ci cheren mișto. (Col. 3:21) Sa cadea, vi le șiave trebunas te sichion te na den duma anda buchia cai daștinas te anen lajiav pe le coaver jene andai familia. Cana sea le jene andai familia sile atento te na den duma anda buchia cai încăren catar lenghi familia, lenghi familia cărdiol vi mai zurali. w22.09 10 ¶9

O Iehova dea duma leia, andea lesche amintea că Lesco goghiaverimos silo zurales baro hai că vo lel sama pherdo iubirea pe lesche creaturi. Vo dea lesche duma vi anda but animalea specialo. (Iov 38:1, 2; 39:9, 13, 19, 27; 40:15; 41:1, 2) O Iehova folosisardea ieche tărne murșes, po anav Elihu, caște zuriarel o ilo le Iovosco. O Elihu phendea lesche că daștilas te pachial că o Iehova pochinel sea o timpo pesche slujitoren cana ci mechen-pe andel zumaimata. Sea prin o Elihu, o Iehova dea-les chichiva sfaturi pherde iubirea. O Elihu ajutisardea le Iovos te na mai gândil-pe cadea de but peste hai ajutisardea-les te hachiarel chichi de țâno sas-lo pașa o Iehova, o Creatoro le universosco. O Iehova dea le Iovos vi iech buchi te cherel. Vo phendea lesche te manghel-pe anda lesche trin amala cai păcătuisarde. (Iov 42:8-10) Tha sar ajutil vi amen o Iehova cana nachas prin phare zumaimata? Aghies, o Iehova ci del duma directo amența, cadea sar cărdea le Iovoia, tha vo cherel cadaia prin pesco Cuvânto, i Biblia. (Rom. 15:4) w22.08 11 ¶10, 11

Andi congregația anda Roma, sas vi creștini evrei, hai vi creștini neevrei. Cana i Legea mozaico sas-li chosli, ci mai trebunas încărde le legi ande soste priveal o fapto te na han anumime habena. (Mar. 7:19) Cadea că, chichiva creștini evrei simțosarde-pe libero te han orisavo haben. Cu sea cadala, aver creștini evrei ci pachianas că sas mișto te cheren cadea. Cadea că, i congregația arăslea huladi. O apostolo Pavel sicadea chichi de importanto si ca le jene andai congregația te încăren i pacea. O Pavel ajutisardea-len te hachiaren chichi de nasul sas cadal nehachiarimata andal phrala, tha vi anda sea i congregația. (Rom. 14:19, 20) Chiar vi vo pachiaia că si mișto te paruvel pesco phiraimos caște na peravel averen. (1 Cor. 9:19-22) Vi amen daisaras te vazdas le coaveren hai te rodas i pacea dacă ci încăras ca so pachias amen, ande buchia cai daștin te aven alosarde catar fiesavo creștino. w22.08 22 ¶7

Cana camas te cheras iech anumime buchi ando servicio le Iehovasco, das amari zor sea o timpo caște arăsas te cheras codoi buchi. Cadaia si ciaces vi cana rodas o ortomos. Ando timpo, o Iehova va ajutila-ame pherdo răbdarea te barioas spiritualo. (Ps. 84:5, 7) Pherdo iubirea, o Iehova anel amenghe amintea că ci si pharo te încăras lesche norme orta. (1 Ioan 5:3) Mai but, von ferin-ame hai si amen nevoia lendar ande fiesavo ghies. Anen ande tumari goghi i armura spiritualo anda savi dea duma o Pavel? (Ef. 6:14-18) Savi partea anda late ferilas o ilo? „I platoșa le ortomaschi”, adică le norme orta le Iehovasche. Cadea sar iech platoșa ferilas o ilo ieche soldatosco, sa cadea le norme le Iehovasche ferin amaro ilo figurativo, adică con sam amen andral. Anda codoia, si zurales importanto te las sama ca ande amari armura spiritualo te avel vi i platoșa le ortomaschi. (Prov. 4:23) w22.08 29 ¶13, 14

De mii bărșa, o Cuvânto le Devlesco del codolen loialo iech sicaimos goghiaver. Sar daștil-pe cadaia? O Iehova lea sama ca o texto sfânto te avel mișto copiime. Chiar cana le manușa cai cărde le copii sas-le imperfecți, len sas-len iech bari grija cana cărde cadai buchi. Sar exemplo, anda le Scripturi ebraico, iech manuș goghiaver phendea: „Daisaras te pachias zurales că niciech aver lil andal puraimata ci sas cadea de mișto scriime”. Cadea că, daisaras te pachias zurales că sea so citisaras aghies ande late si le gânduri Codolesche cai cărdea-la, o Iehova. O Iehova del amen „orisavi lași buchi hai orisavo daro perfecto”. (Iac. 1:17) I Biblia si iech anda le mai șucar daruri cai dea-le amenghe o Iehova. Iech daro phenel vareso anda codo cai dea-les amenghe: chichi de mișto prinjianel-ame hai chichi de mișto hachiarel so trebul amenghe. Daisaras te phenas cadaia vi anda o Iehova. Cana prinjianas sea mai but buchia anda lesco daro, i Biblia, sichioas mai but buchia anda Leste. Hachiaras chichi de mișto prinjianel-ame vo hai chichi de mișto jianel sea so trebul amenghe. w23.02 2, 3 ¶3, 4

So șucar va avela o ghies cana va astarela o jiuvindimos ando Raimos de Iech Mia Bărș le Cristososco! Sea codola cai mulea lenghe varecon drago abia ajucăren o ghies te dichen-le pale. Vi o Iehova ajucărel cado ghies. (Iov 14:15) Te gândisaras-ame so bari bucuria va anela ando ilo savorengo co jiuvindimos. „Codola orta”, savengo anav silo scriime ando lil la viațaco, va avela-len partea catar „iech jiuvindimos la viațaco”. (Fap. 24:15; Ioan 5:29) Daștil-pe că but anda codola drago amenghe va avena uștiade pale viațate pala țâra timpo pala Armaghedono. Mai but, „codola neorta”, sar avelas codola cai ci sas len destul ocazii te daștin te prinjianen le Iehovas hai te slujin lesche loialo angla so te meren, va avela-len partea catar „iech jiuvindimos la crisaco”. Sea codola cai va avena uștiade andal mule va trebuna te aven sicade. (Is. 26:9; 61:11) Cadea că, va avela cărdo o mai baro programo anda sicaimos cai sas cărdo vroiechdata pi phuv. (Is. 11:10) w22.09 20 ¶1, 2

O Iehova sicadea că silo O Mai baro vi cana mai but națiuni chidine-pe ande iech than contra lesco poporo. Vo mardea-pe anda le israeliți hai ajutisardea-le te biruin le 31 regi canaaniți cai chidine-pe ande iech than, caște len tela pengo zuralimos bare thana anda o Them Promiso. (Ios. 11:4-6, 20; 12:1, 7, 24) Si vi aver exemplea cai sicaven că o Iehova si Codo O Mai Baro opral savore. Cana o Nebucadnețar, o rege le Babilonosco, așardea-pe pesche zuralimaia hai pesca ‘gloriaia lesche bariamschi’, ando than ca, pherdo umilința, te anel pachiv le Devlesche, o Iehova cărdea-les te avel dilo. Pala so avilea goghiate, o Nebucadnețar „așardea Codoles Preasfânto” hai phendea că „o raimos [le Iehovasco] si iech raimos veșnico”. Vo mai phendea: „Chonic ci daștil te așavel-les”. (Dan. 4:30, 33-35, n.s.) O psalmisto phendea: „O Iehova cărdea te perel o sfato le națiunengo, vo rimosardea le planuri le națiunenghe”. Vo mai phendea: „Fericime si i națiunea saveaco Del si o Iehova, o poporo cas alosardea te avel lesco”. (Ps. 33:12) Si ciaces, si amen sea le motivea te așias integri le Iehovasche! w22.10 15, 16 ¶13-15

Le but profeții andai Biblia cai pherdile-pe zuriaren amaro pachiamos că vi le coaver profeții anda o viitorii va pherena-pe. Si amen sa codol sentimentea sar o psalmisto cai manglea-pe le Iehovasche: „Abia ajucărav chi salvarea, că șiutem mânri speranța ande chio cuvânto”. (Ps. 119:81) Prin i Biblia, o Iehova dea-ame pherdo lașimos „iech viitorii hai iech speranța”. (Ier. 29:11) Amari speranța ci încărel catar le eforturi le manușenghe, tha si bazome pe le promisiuni le Iehovasche. Te zuriaras amaro pachiamos mai dur ando Cuvânto le Devlesco hai te rodas te hachiaras sea mai mișto le profeții andai Biblia. Iech aver buchi cai sicavel că daisaras te pachias-ame andi Biblia si le miștimata cai si le manușen cai len-pe pala lache sfaturi. (Ps. 119:66, 138.) Sar exemplo, chichiva cupluri căsătorime cai sas-le pașă te mechen-pe, acana sile fericime anda codoia că len-pe pala le principii biblico. Lenghe șiave barion ande iech familia creștino, cai simțosaren-pe mișto hai iubime. (Ef. 5:22-29) w23.01 5 ¶12, 13

Gândisar-tu sar pherdile-pe deja ande chio miștimos chichiva promisiuni anda o Cuvânto le Devlesco. Sar exemplo, o Isus promitisardea că chio Dad andal ceruri va lela sama te avel-tu sea so trebul-tu caște trais. (Mat. 6:32, 33) Sa cadea, vo promitisardea că o Iehova va dela-tu spirito sfânto de fiesavi data cana va avela te manghes les. (Luca 11:13) O Iehova încărdea cadal promisiuni. Daștil-pe că aven tuche andi goghi vi aver promisiuni cai vo pherel-le ande chio miștimos, sar avelas codoia te iertil-tu, te anel tuche mângâierea hai te del-tu haben spiritualo caște avel-tu iech pachiamos zuralo. (Mat. 6:14; 24:45; 2 Cor. 1:3) Cana gândis-tu ca so cărdea o Iehova deja anda tute, cadaia zurariel chi speranța că vo va pherela pesche promisiuni vi ando viitorii. Jianas anda sea o ilo că o Iehova va pherela pesche promisiuni. Cadea sar scriisardea o psalmisto, „fericime si o manuș . . . saveschi speranța si ando Iehova, lesco Del, . . . Codo cai așel sea o timpo fidelo”. (Ps. 146:5, 6) w22.10 27 ¶15; 28 ¶17

Pherel-pe vi aghies i profeția anda i închinarea uji andini parpale? Sar te na! Anda o bărș 1919, milioanea manușa sas-le eliberime anda o phandaimos le Babilonosco o Baro, o imperio mondialo la religiachi neciaci. Von sas-le îngărde ande iech than but mai lașio sar o Them Promiso: ande iech paradiso spiritualo. (Is. 51:3; 66:8) Anda o bărș 1919, le slujitori machle le Iehovasche bucurin-pe te train ande iech paradiso spiritualo. Ando timpo so nachlea, ande cado them spiritualo avile vi „aver bacrea”, creștini cai silen i speranța te train pi phuv. Len silen but miștimata catar o Iehova. (Ioan 10:16; Is. 25:6; 65:13) O paradiso spiritualo ande savo train von silo pe sea i phuv. Cadea că, oricai beșas, daisaras te cheras partea anda cado paradiso spiritualo, chichi timpo încăras i închinarea ciaci. w22.11 11, 12 ¶12-15

Si tuche pharo te hachiares că o Iehova silo „iech Del veșnico”, că les ci sas-les iech începuto? (Is. 40:28) Dacă da, ci san o corcoro. O Elihu phendea anda o Del: „Lesche bărșa sile cadea de but, că nachavel amaro hachiarimos”. (Iov 36:26) Tha, dacă ci hachiaras iech buchi, ci însemnol că cadaia na-i ciaci. Sar exemplo, chiar cana ci hachiaras sar daștil-pe te avel udud, însemnol cadaia că o udud ci existil? Nici! Sa cadea, daștil-pe că ci va avela te hachiaras niciechdata cu sea, sar daștil-pe ca le Iehovas te na avel-les nici iech începuto, hai nici iech sfârșito. Tha cadaia ci însemnol că o Del ci silo veșnico. O ciacimos anda amaro Creatorii ci încărel catar chichi de but daisaras amen te hachiaras! (Rom. 11:33-36) O Iehova existil angla so te avel cărdo o universo, adică vi angla so te avel o cham sau le cerhaia. Vo si codo cai „zinghiardea le ceruri prin pesco hachiarimos”. (Ier. 51:15) w22.12 2, 3 ¶3, 4

Poiechdata, si amen i ocazia te cheras manglimata ande averengo anav. Sar exemplo, iech phei cai încărel iech studio biblico daștilas te manghel la pheia cai si ande iech than laia co studio te phenel iech manglimos. Cadai phei daștil-pe că ci prinjianel cadea de mișto la jiuvlia cai studiil, anda codoia daștilas te alosarel te phenel o manglimos catar o sfârșito le studiosco. Cadea, voi va jianela mai mișto so te phenel cana va manghela-pe anda i jiuvli cai studiil. Iech phral daștilas te avel numime te phenel o manglimos ca iech întrunirea andai predicarea sau ca iech întrunirea la congregațiachi. Cana si lesche dino cado privilegio, si zurales importanto te încărel ande peschi goghi savo si o scopo la întrunireaco. Sa cadea, trebul te încărel conto că ando manglimos ci trebul te del sfaturi sau te cherel anunțuri. Butivar, ca le întruniri la congregațiache, anda i ghili hai o manglimos si dine numai panji minutea. Anda codoia, o phral cai phenel o manglimos ci trebul te folosil „but cuvintea”, vi mai but dacă o manglimos si cărdo co începuto la întrunireaco. (Mat. 6:7) w22.07 24 ¶17, 18

O Isus phendea de mai anglal că, andel ghiesa de palal, va avena nasfalimata „anda iech than ande aver”. (Luca 21:11) Sar ajutil-ame cadai profeția te arachas pacea? Amen ajucăras-ame te astaren bare nasfalimata pe sea i phuv, anda codoia că amen hachiaras că cadea pherel-pe so phendea o Isus. Cadea că, si amen sea le motivea te las-ame pala o sfato cai vo dea-les le creștinenghe cai avenas te train ande cadal palutne ghiesa: „Len sama te na daran”. (Mat. 24:6) Si ciaces, cana si iech nasfalimos peste sea, na-i sea o timpo ușoro te cheras le buchia cai cărdeam-le mai anglal. Tha te na mechas niciechdata ca cadai buchi te cherel-ame te na mai studiisaras personalo sau te na jias ca le întruniri. Le experiențea cai sile sicade ande amare publicații hai materialea video, anen ande amari goghi că amare phrala hai pheia așen zurale ando pachiamos, chiar cana nachen prin pharimata sar cadala. w22.12 17 ¶4, 6

O Iacob sicadea că iubilas zurales but pesche șiaves, o Iosif. (Gen. 37:3, 4) Cadea că, le coaver șiave le Iacobosche astarde te aven invidioși pe lengo țâno phral. Cana sas-len i ocazia, von bichinde le Iosifos chichiva manușenghe anda Madian. Cadala îngărde-les dur, ando Egipto, hai bichinde-les pale, de cadai data ca iech baro manuș cai sas o comandanto andal gărzi le faraonosche, po anav Potifar. Chichi de sigo parudea-pe i viața le Iosifoschi: catar o mai iubime șiav anda o chăr lesche dadesco, vo arăslea iech simplo sclavo anda o chăr ieche manușesco egipteano! (Gen. 39:1) Poiechdata, nachas prin zumaimata prin save nachen savore manușa. (1 Cor. 10:13) Aver data, daștil-pe că si amen pharimata anda codoia că sam discipoli le Isusosche. Sar exemplo, poiechdata sam prasade, le manușa așen amenghe contra sau chiar sam persecutime anda codoia că încăras ca amaro pachiamos. (2 Tim. 3:12) Prin orisave pharimata nachas, o Iehova daștil te ajutil-ame te jial amenghe mișto. w23.01 14, 15 ¶3, 4

Ande chichiva situații, daisaras te pachias că trebul te das duma ieche phralesa cai holiardea-ame. Tha, mai anglal, avelas mișto te șioas amenghe chichiva pușimata: „Prinjianav mișto sea le buchia? (Prov. 18:13), Duchadea-ma vo bi te del peschi sama? (Ecl. 7:20) Cărdem vi me, vroiechdata, iech greșeala sar cadaia? (Ecl. 7:21, 22), Dacă dav duma leia, va avela te lașiarav i situația sau te rimosarav-la vi mai but?”. Dacă șioas amenghe pușimata sar cadala, daisaras te hachiaras că i iubirea anda amaro phral, daștil te cherel-ame te nachas părdal leschi greșeala. Fiesavo anda amende, sicavas că sam lesche continuatori cana phiravas-ame iubireaia hai lașimaia amare phralența, vi cana greșin contra amenghe. Cana cheras cadea, ajutisaras vi averen te jianen savi si i ciaci religia hai te cărdion slujitori le Iehovasche. Cadea că, te das vi mai dur sea amari zor te phiravas-ame iubireaia, anda codoia că cado si o semno cai sicavel con si le ciace creștini. w23.03 31 ¶18, 19

I Biblia ajutil-ame te hachiaras că o Iehova, Codo cai cărdea-la, silo iubirea, hai cadaia si leschi mai bari calitatea. Anda codoia că o Iehova iubil-ame, vo alosardea te na pherel amari goghi buchianța cai ci trebun amenghe caște slujisaras lesche. (Ioan 21:25.) O Iehova alosardea te del duma amența ande iech modo cai sicavel că sam cuci ande lesche iacha hai, cadea, te dichas leschi bari iubirea caring amende. Vo ci dea-ame andi Biblia iech lista anda so daisaras te cheras hai so nici, ande le mai țâne buchia anda amari viața. Mai but, prin le relatări biblico, le șucar profeții hai le lașe sfaturi, vo ajutil-ame te alosaras mișto so trebul te cheras. Anda codoia, i Biblia cherel-ame te iubisaras le Iehovas vi mai but hai te așunas lestar anda sea o ilo. Andai Biblia hachiaras că le Iehovas duchal-les ciaces amendar. Ande late, arachas but relatări cai sicaven so si ando ilo ieche manușesco. Daisaras te hachiaras mișto so simțosarde le manușa andai Biblia, anda codoia că ‘simțonas sar amen’. (Iac. 5:17) Hai vi mai importanto, cana gândisaras-ame sar phiradea-pe o Iehova manușența sar amen, pachias vi mai but că vo silo „pherdo iubirea hai îndurătorii”. (Iac. 5:11) w23.02 6 ¶13-15

O palutno lil andai Biblia astarel prin le cuvintea: „Iech revelația catar o Isus Cristos, cai dea-la lesche o Del caște sicavel pesche sclavenghe le buchia cai trebun te aven na pa but timpo”. (Rev. 1:1) Cadea că, amen sam interesime ande le buchia cai întâmplol-pe aghies pi phuv hai camas te dichas sar pheren cadala le profeții la Bibliache. Daștil-pe că abia ajucăras te das duma amare phralența anda cadal evenimentea. Cana das duma anda le profeții biblico, ci trebul te phenas so pachias amen că va avela te întâmplol-pe. Sostar? Anda codoia că amen ci camas te phenas vareso cai daștil te cherel ca i congregația te na mai avel chidini. Sar exemplo, daisaras te așunas chichiva conducătoren la lumeache că den duma anda sar daștin von te lașiaren le buchia hai sar daștin te anen pacea hai securitatea. Ando than te phenas că le dumes phende catar codola conducători pheren i profeția anda 1 Tesaloniceni 5:3, mai mișto avelas te prinjianas le palutne sicaimata cai del-le amenghe i organizația le Iehovaschi. Cana le buchia cai das-le duma averența sile anda amare publicații, ajutisaras ca i congregația te așel chidini „ande sa codo modo gândimasco”. (1 Cor. 1:10; 4:6) w23.02 16 ¶4, 5

Sostar iubis le Isus Cristosos? O Isus iubil o ciacimos, i umilința hai o ortomos. Dacă vi tu iubis o ciacimos hai o ortomos, si normalo te iubis vi le Isus Cristosos. Gândisar-tu ca o tromai cai sicadea-les o Isus cana așilea pașa so si orta hai ciacio. (Ioan 18:37) Tha sar sicadea o Isus umilința? O Isus sicadea umilința prin sea so cărdea. Vo ci ortosardea niciechdata i atenția caring peste, hai dea sea i pachiv pesche Dadesche. (Mar. 10:17, 18; Ioan 5:19) So si ande chio ilo cana hachiares so bari umilința sicadea o Isus? Siguro cherel tut te iubis le șiaves le Devlesco hai te les tut pala leste. Tha sostar si o Isus umilo? Anda codoia că o Iehova silo umilo, hai o Isus iubil hai lel-pe pala pesco Dad. (Ps. 18:35; Evr. 1:3) Ci cheren tut sea cadal buchia te pașios vi mai but le Isusostar, cai sicavel ande iech modo perfecto sar silo o Iehova? w23.03 3, 4 ¶6, 7

I Biblia del duma anda dui grupuri manușenghe cai va avena jiuvindime hai va daștina te train veșnico pi phuv: „codola orta” hai „codola neorta”. „Codola orta” sile codola cai slujisarde loialo le Iehovasche angla so te meren. Tha, „codola neorta” ci slujisarde le Iehovasche. Anda codoia că le jene anda le dui grupuri sile jiuvindime, daisaras te phenas că lenghe anava sile scriime ando lil la viațaco? Angla so te meren „codola orta”, lenghe anava sas-le scriime ando lil la viațaco. Tha sas-le chosle lenghe anava pala so cadala mule? Nici, anda codoia că von sile jiuvinde andi goghi le Iehovaschi. O Iehova „ci si o Del codolengo mule, tha codolengo jiuvinde, că anda leste sea sile jiuvinde”. (Luca 20:38) Cadaia sicavel că, atunci cana codola orta va avena uștiade viațate pi phuv, lenghe anava va avena arachle scriime ando lil la viațaco, tha, mai anglal, va avena scriime ando creiono, caște phenas cadea. (Luca 14:14) w22.09 16 ¶9, 10

O Iehova camlea ca o iechto manuș te bucuril-pe catar Leschi creația. Cadea, cana o Iehova cărdea le Adamos, vo șiutea-les ande iech șucar bar, pe savi vo trebulas te lel sama hai te bariarel-la vi mai but. (Gen. 2:8, 9) Te imaginisaras amenghe sar hutelas o ilo le Adamosco bucuriatar cana dichelas le semințe cai barionas hai le cașta cai lulughionas. So bari pachiv sas le Adamos te lel sama pe cado șucar than, i bar Eden! Mai but, o Iehova phendea le Adamosche te șiol anava le animalenghe. (Gen. 2:19, 20) O Iehova daștilas te cherel corcoro cadaia, tha vo mechlea le Adamos te cherel cadai buchi. Si ciaces, angla te șiol lenghe anava, o Adam trebulas te dichel atento sar si le animalea hai sar phiraven-pe von. O Adam trebulas te avel zurales bucurime te cherel cadaia. Si ciaces, cadai buchi ajutisardea-les te hachiarel chichi de goghiaver si o Iehova hai chichi de șucar hai bare si le buchia cai vo cărdea-le. w23.03 15 ¶3

O Zuralimos Anglo-Americano si o palutno zuralimos mondialo anda savo del-pe duma andi Biblia, anda codoia că silo reprezentime prin le pânre andai statuia. (Dan. 2:31-33) Ande lesco than ci va avela iech aver zuralimos, tha va avela choslo cu sea catar o Regato le Devlesco co Armaghedono, ande iech than le coavere guvernența le manușenghe. (Rev. 16:13, 14, 16; 19:19, 20) Sar zuriarel-ame cadai profeția? I profeția anda Daniel sicavel amenghe încă iech data că traisaras ando timpo le sfârșitosco. Acana mai but sar 2 500 bărșa, o Daniel phendea că, pala o Babilono, aver ștar zuralimata mondialo avenas te rain opral o poporo le Devlesco. Mai but, vo sicadea că o Zuralimos Mondialo Anglo-Americano avelas te avel o palutno anda lende. Cadaia zuriarel amaro pachiamos hai del-ame speranța că, na pa but timpo, o Regato le Devlesco va chosela cu sea le guvernea le manușenghe hai vo va raila pe sea i phuv. w22.07 4 ¶9; 5 ¶11, 12