Lomiga Faale-Tusi Paia I LE INITANETI
Lomiga Faale-Tusi Paia
I LE INITANETI
Faa-Samoa
ā
  • ā
  • ē
  • ī
  • ō
  • ū
  • ʻ
  • TUSI PAIA
  • LOMIGA
  • SAUNIGA
  • bsi01 itu. 10-12
  • Tusi o le Tusi Paia Numera 17—Eseta

Leai se vitiō o maua i lenei vaega.

Faamalie atu na iai se faalētonu i le kopiina o le vitiō.

  • Tusi o le Tusi Paia Numera 17—Eseta
  • “O Tusitusiga Paia Uma”—E Moni Aʻiaʻi ma Aogā, Tusi 8
  • Tamaʻi Ulutala
  • LE POGAI E AOGĀ AI
“O Tusitusiga Paia Uma”—E Moni Aʻiaʻi ma Aogā, Tusi 8
bsi01 itu. 10-12

Tusi o le Tusi Paia Numera 17—Eseta

Lē na Tusia: Moretekai

Nofoaga na Tusia Ai: Susana, Elama

Māeʻa Ona Tusia: Pe tusa o le 475 T.L.M.

Vaitaimi o Aofia Ai: 493 e oo i le pe tusa o le 475 T.L.M.

1. O le ā le tala o loo faamatalaina i le tusi o Eseta?

O LOO faamatalaina faafaigofie iinei le tala ia Asueru, le tupu Peresia, e manatu nisi o ia lea o Xerxes I, o lona faletua lē usitai o Vasati na suia e le teine sa Iutā o Eseta, o le tauusoga o Moretekai. Sa fafau e Hamanu le sā Akakō le oti o Moretekai ma tagata sā Iutā uma lava, ae na toe tautauina ai lava o ia i lana laau, ae faaeaina Moretekai e avea ma palemia ma faasaoina ai sā Iutā.

2. (a) Aiseā ua fesiligia ai e isi le faagaeeina o le tusi o Eseta? (e) O le ā le auala o le tusiaina o le suafa o le Atua e foliga mai sa faaaogā i le tusi o Eseta?

2 O le mea moni, e iai i latou o ē e mananaʻo e faapea mai o le tusi o Eseta e lē faagaeeina pe lē aogā foʻi, ae ua na o se tala matagofie mai le vavau. E faavae la latou finauga ona e lē o iai le suafa o le Atua. E ui e moni e lē o taʻua tuusaʻo ai le Atua, ae i le tusitusiga Eperu e foliga mai e fā taimi eseese o loo tusia ai i se auala iloagatā le Tetakalamatone, o mataʻitusi amata o upu e fā, e pei ona faasolo ai, e sipelaina YHWH (faa-Eperu, יהוה), po o Ieova. O nei mataʻitusi amata sa matuā aloaʻia lava i le pe tusa ma le tolu manusikulipi Eperu anamua ma o loo faailogaina foʻi i mataʻitusi mūmū i le Masora. E lē gata i lena, i le Eseta 7:5 e foliga mai o loo iai ni mataʻitusi amata o upu e sipelaina le faasilasilaga tauatua “O le a ou faamaonia aʻu.”—Tagaʻi i le faaopoopoga i le pito i lalo i le NW, o le Eseta 1:20; 5:4, 13; 7:7, atoa ai ma le 7:5.

3. O ā mea na tutupu e faaalia ai le faatuatua atoa ai ma le tatalo i le Atua, ma o ā mea tutupu e iloa ai le faagaoioia e le Atua o le gasologa o mea?

3 I le faamaumauga atoa o loo iloa lelei ai e lē gata sa talia ae na usitaia foʻi e Moretekai le tulafono a Ieova. Sa ia teena le ifo atu ina ia faamamaluina ai se tagata o lē e foliga mai o se sā Amalekā; sa faailogaina e le Atua tagata Amaleka ina ia faaumatia. (Eseta 3:1, 5; Teu. 25:19; 1 Samu. 15:3) O le faaupuga a Moretekai o loo i le Eseta 4:14 e faaalia ai sa ia faatalitalia le laveaʻiina mai ia Ieova ma sa ia te ia le faatuatuaga i le taʻitaʻiga tauatua i mea uma o le a tutupu. O le anapogi o Eseta, atoa ai ma gaoioiga faapena sa faia e isi sā Iutā, mo aso e tolu a o ia leʻi alu atu i le tupu, ua faaalia ai le faalagolago i le Atua. (Eseta 4:16) E iloa foʻi sa faagaoioia e Ieova mea na tutupu ina ua agalelei Hege lē sa tausia fafine ia Eseta, atoa ai ma le lē mafai ona maua o se moe a le tupu i le pō lea na ia fai atu ai e aumai tusi e faamanatu aʻi tala i nofoaiga, ma iloa ai e leʻi faamamaluina Moretekai ona o le mea lelei sa ia faia. (Eseta 2:8, 9; 6:1-3; faatusatusa i le Faataoto 21:1.) E mautinoa lava sa faatatau atu i se tatalo ia upu nei, “o mea o anapogi ma lo latou alalaga.”—Eseta 9:31.

4. Ua faapefea ona faamautūina le tusi o Eseta faapea e moni aʻiaʻi ma taʻutonuina?

4 E tele mea moni e faamautūina ai le faamaumauga e moni aʻiaʻi ma taʻutonuina. Sa taliaina e tagata Iutaia, o ē sa latou taʻua le tusi o le Meghil·lahʹ, o lona uiga “tāʻaiga; tusi tāʻai.” E foliga mai sa faaaofia ai i le kanona Eperu e Esera, o lē e mautinoa lava lona teenaina pe ana o se talatuu. E oo mai lava i aso nei, o loo tausia pea e tagata Iutaia le tausamiga o le Puro, po o Vili, e faamanatu ai le faasaoina tele i le taimi o Eseta. O loo taʻua i le tusi ia amio ma aganuu a Peresia i se auala e tusa ai ma le olaga moni ma e ōgatusa lelei ma mea moni ua iloa i le talafaasolopito atoa ma iʻuga o suʻesuʻega i toēga o mea na maua mai le eleele. O se faaaʻoaʻoga, o loo saʻo ona faamatalaina e le tusi o Eseta le auala sa faamamalu ai e tagata Peresia se tagata. (6:8) Na faaalia e mea ua maua mai le eliiina o le eleele e faapea o foliga o le maota o le tupu e pei ona taʻua i le tusi o Eseta e saʻo aʻiaʻi e oo lava i nai mea iti.a—5:1, 2.

5. O ā faamatalaga saʻo lelei e iloa ai le moni aʻiaʻi o le tusi o Eseta, ma o lē fea vaitaimi e talafeagai ma le gagana o loo tusia ai?

5 E mātauina foʻi le matuā saʻo lelei o le faamaumauga lava ia, i lona taʻua ma le faaeteete o igoa o tagata maualuluga o le malo atoa ma auauna, e oo lava i le taʻua o igoa o atalii e toʻasefulu o Hamanu. O le gafa o Moretekai ma Eseta o loo taʻua e oo lava i tuā ia Kiso mai le ituaiga o Peniamina. (2:5-7) O loo iai foʻi faamatalaga e uiga i le tusi o tala i nofoaiga a tupu o le malo o Peresia. (2:23; 6:1; 10:2) O le gagana o loo tusia ai le tusi o le faa-Eperu o na aso, atoa ai ma le tele o upu ma faaupuga faa-Peresia ma le faa-Arama ua faaopoopo i ai, ma o le auala o loo tusia ai e tutusa lelei ma le auala na tusia ai Nofoaiga a Tupu, Esera, ma le Neemia, o lea la ua talafeagai lelei ma le vaitaimi na tusia ai.

6. (a) O le ā le vaitaimi e foliga mai o loo aofia ai i le tusi o Eseta? (e) O le ā ua taʻu mai e faamaoniga e uiga i lē na tusia, atoa ai ma le nofoaga ma le taimi na tusia ai?

6 E iai le manatu faapea o mea tutupu o loo i le Eseta na faagasolo i aso na malosi tele ai le pulega a le emepaea malosi o Peresia ma o loo aofia ai pe tusa o le 18 tausaga o le nofoaiga a Asueru (Xerxes I). Ua faaalia e ni taʻutinoga mai ni puna o faamatalaga mai Eleni, Peresia ma Papelonia e faapea o le vaitaimi lea, e oo atu lava i le pe tusa o le 475 T.L.M.b O Moretekai, o le molimau vaaitino ma o se tasi o tagata autū i le tala, e foliga mai o ia na tusia le tusi; o le taʻutino mai o mea e leʻi iloaina e le lautele atoa ma le māeʻaeʻa o le faamatalaina o mea ua faaalia ai o lē na tusia sa tatau ona aafia ai i nei mea na tutupu i le maota i Susana.c E ui lava e lē o taʻua o ia i se isi lava tusi o le Tusi Paia, e leai se faalētonu o le mea moni e faapea o Moretekai o se tagata moni sa iai o le talafaasolopito. Sa iai se mea na maua, sa tusia ai se faamatalaga sa vaneina e lē mailoa le taimi na tusia ai na faamatala e A. Ungnad o Siamani e faapea e faatatau atu ia Mardukâ (Moretekai?) e faapea o se tagata maualuga i le maota i Susa (Susana) i le taimi o le nofoaiga a Xerxes I.d E leai se faalētonu o iinā i Susana na faamāeʻa ai e Moretekai le tusiaina o mea tutupu o loo i le tusi o Eseta ina ua faatoʻā uma lava ona tutupu, pe tusa lena o le 475 T.L.M.

LE POGAI E AOGĀ AI

16. O ā ni mataupu silisili tauatua ma ni faaaʻoaʻoga aogā e maua e Kerisiano i le tusi o Eseta?

16 E ui e leai lava se isi tusitala o le Tusi Paia o ia sii saʻo maia ni faamatalaga mai le Eseta, e matuā ōgatusa lelei le tusi ma le isi vaega atoa o le Tusi Paia faagaeeina. O le mea moni, o loo iai ni faataʻitaʻiga mataʻina o ni mataupu silisili faale-Tusi Paia lea o loo toe taʻua mulimuli ane i Tusitusiga Kerisiano Eleni ma e faatatau atu i tagata tapuaʻi o Ieova po o le ā lava le taimi o loo latou feola ai. O le suʻesuʻeina o mau o loo mulimuli mai o le a lē gata ina faamaonia ai lenei mea ae o le a atiina aʻe ai foʻi le faatuatua faa-Kerisiano: Eseta 4:5—Filipi 2:4; Eseta 9:22—Kalatia 2:10. O le tuuaʻiga sa fai faasaga i sā Iutā, e faapea latou te leʻi usitaia le tulafono a le tupu, e tutusa lava ma tuuaʻiga sa fai faasaga i uluaʻi Kerisiano. (Eseta 3:8, 9; Galu. 16:21; 25:7) E faafetaiaʻia ma le lototele e auauna moni a Ieova tuuaʻiga faapena atoa ma le tatalo faalagolago atu i le mana tauatua e laveaʻiina ai, e mulimuli i le faataʻitaʻiga mataʻina a Moretekai, Eseta, atoa ma sā Iutā sa latou faatasi.—Eseta 4:16; 5:1, 2; 7:3-6; 8:3-6; 9:1, 2.

17. Sa faapefea ona faataʻitaʻia mai e Moretekai ma Eseta le auala tonu i lo la gauaʻi ai i le Atua atoa ma “faipule silisili”?

17 I le avea o ni Kerisiano, e lē tatau ona tatou manatu faapea e ese lo tatou tulaga mai ia Moretekai ma Eseta. O lea foʻi tatou te i lalo o “faipule silisili” i lenei lalolagi vavae ese mai. O lo tatou faanaunauga ia avea ma tagatanuu tausi tulafono i so o se atunuu lava o tatou nonofo ai, peitaʻi i le taimi lava e tasi, tatou te mananaʻo e faamaʻoti le tulaga saʻo lava i le ‘totogia o mea a Kaisara ia Kaisara ma mea a le Atua i le Atua.’ (Roma 13:1; Luka 20:25) Sa faataatia e le palemia o Moretekai ma le masiofo o Eseta ni faaaʻoaʻoga lelei o le tuutoina atu ma le usiusitai i o la tiute faalemalo. (Eseta 2:21-23; 6:2, 3, 10; 8:1, 2; 10:2) Peitaʻi, sa faamautinoa ma le lototele e Moretekai lona lē usitaia o le poloaʻiga mai le tupu ina ia punou ma ifo atu i le sā Akakō inosia, o Hamanu. E lē gata i lena, sa ia faamautinoa ua faia se talosaga ina ia maua ai se fesoasoani faaletulafono ina ua faufau leaga Hamanu mo le faaumatiaina o sā Iutā.—3:1-4; 5:9; 4:6-8.

18. (a) O le ā e faamaonia ai o le tusi o Eseta sa “faagaeeina e le Atua ma e aogā”? (e) E faapefea ona faalaeiauina ai le puipuia o manaʻoga o le Malo o le Atua?

18 O loo taulaʻi atu faamaoniga uma lava i le mea moni e faapea o le tusi o Eseta o se vaega o le Tusi Paia, ua “faagaeeina e le Atua ma e aogā.” E ui lava e lē o taʻua tuusaʻo ai le Atua po o lona suafa, o loo saunia ai mo i tatou ni faaaʻoaʻoga mataʻina o le faatuatua. O Moretekai ma Eseta ua lē na o ni mafaufauga lē saʻo o ni tusitala, peitaʻi o i laʻua o ni auauna moni a Ieova le Atua, o tagata o ē sa tuu atu le mautinoa atoa i le mana laveaʻi o Ieova. E ui lava sa la ola i le vaaiga a ni “faipule silisili” i se atunuu ese, ae sa la faaaogā auala uma faaletulafono e puipuia ai manaʻoga o tagata o le Atua ma la latou tapuaʻiga. E mafai foʻi e i tatou i aso nei ona mulimuli i le la faaaʻoaʻoga i le “puipuia ma le faavaeina faaletulafono o le tala lelei” o le Malo o le Atua lea o le a laveaʻiina ai.—Fili. 1:7, NW.

[Faaopoopoga i lalo]

a Insight on the Scriptures, Tusi 1, itulau 764; Tusi 2, itulau 327-331.

b Insight on the Scriptures, Tusi 2, itulau 613-616.

c McClintock and Strong’s Cyclopedia, toe lolomia 1981, Tusi III, itulau 310.

d A. Ungnad, “Keilinschriftliche Beiträge zum Buch Esra und Ester,” Zeitschrift für die alttestamentliche Wissenschaft, LVIII (1940-1941), itulau 240-244.

    Lomiga Faa-Samoa (1971-2026)
    Log Out
    Log In
    • Faa-Samoa
    • Lafo Faamatalaga
    • Faapolokalame
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Aiāiga Faapitoa
    • Aiā Faaletulafono
    • Privacy Settings
    • JW.ORG
    • Log In
    Lafo Faamatalaga