Fuafuaga a Tagata mo le Saogalemu Faavaomalo
“Pe a iʻu nei mea uma lava, matou te mananao ina ia avea i matou ma ē e avatua faamalōlōga. Matou te mananao e faia le mea matou te mafaia ina ia faafaigofie ai ona maua le mea atonu o le a ou taʻua ma le faamoemoe mautinoa o se lalolagi fou.”—Le peresitene o le Iunaite Setete o George Bush, ia Ianuari 1991, ina ua faatoʻā mavae lava talu ona amata le taua i Iraki.
“O le malamalamaga o Peresitene Bush e uiga i le Faatulagaga o mea i le Lalolagi Fou ua faamamafaina ai le tāua o le pule a le tulafono ma le talitonuga faapea, e iai i malo se tiute tauave fai faatasi mo le saolotoga ma le faamasinoga tonu. I le faaiʻuina la o le Taua Faaupufai o Malo [Cold War], ae mapuna mai ai loa se vaitaimi fou.”—Amepasa o le Iunaite Setete i Ausetalia, ia Aokuso 1991.
“I le po nei, a o oʻu vaai atu i le tala o mea tutupu i faiga faatemokalasi o tutupu aʻe i le kelope aoao, atonu—atonu ua sili ona tatou tu lata atu nei i lena lalolagi fou na i lo o se isi lava taimi.”—Le peresitene o le Iunaite Setete o George Bush, ia Setema 1991.
E TOATELE taʻitaʻi o le lalolagi e pei o Peresitene Bush, o loo talanoa ma le faamoemoe mautinoa e uiga i le lumanai. Pe iai se faamaoniga lelei mo lo latou faamoemoe mautinoa? Pe ua mafai ona aumaia e mea tutupu talu mai le Taua Muamua a le Lalolagi se faavae mo lena faamoemoe mautinoa? Pe e te manatu e mafai e tagata fai polotiki ona aumaia se saogalemu faavaomalo?
Fuafuaga Sili a Tagata
Sa faamatalaina i se ata moni lava i le televise le Goodbye War, e faapea: “I tausaga mulimuli e lua o le taua lona lua a le lalolagi, e sili atu i le tasi le miliona tagata na fasiotia i masina taitasi.” I lena taimi, na lagona ai e malo se manaoga faanatinati mo se fuafuaga e mafai ona taofia ai le toe tupu mai o se taua faapena. A o faagasolo pea le taua, sa saunia e sui o malo e 50 le fuafuaga aupito sili mo le saogalemu faavaomalo sa faapea ona fuafuaina e tagata: o le Fuafuaga a Malo Aufaatasi. O le faatomuaga o lea Fuafuaga ua faamamafaina ai le faanaunauga “ina ia faasaoina tupulaga o loo fotuai mai i le puapuagatia i taua.” Sa tatau i sui o loo fotuai mai o Malo Aufaatasi “ona aufaatasia lo [latou] malosi ina ia tausisia ai le filemu ma le saogalemu faavaomalo.”
I le fasefulutasi aso mulimuli ane, na faapaʻū ai e se vaalele se pomu atomika i luga o Hiroshima, i Iapani. Na pasae aʻe le pomu i le ogatotonu o le aai, ma fasiotia ai e sili atu i le 70,000 tagata. O le pasae aʻe o lena pomu, ma le isi na sosoo ai ina ua mavae aso e tolu i luga o Nagasaki, sa iloga ona aumaia ai se iʻuga i le taua ma Iapani. Talu ai na siilima atu le aumea faavaegaau a Iapani o Siamani ia Me 7, 1945, ona iʻu ai loa lea o le Taua Lona Lua a le Lalolagi. Ae peitai, pe sa iʻu ai ea i inā taua uma?
E leai. Talu mai le Taua Lona Lua a le Lalolagi, ua vaaia ai e le fanau a tagata e sili atu i le 150 isi taua laiti faapea na faaumatia ai e sili atu i le 19 milliona ola. E manino lava, e leʻi mafaia e le fuafuaga sili a Malo Aufaatasi ona aumaia le saogalemu faavaomalo. O le ā le mea na sese?
Le Taua Faaupufai o Malo
Sa lē taulau i ē na faia le fuafuaga a Malo Aufaatasi ona muai iloa le feteenaiga na vave lava ona tupu aʻe i le va o uluai autau o le Taua Lona Lua a le Lalolagi. E tele Setete na auai atu i itu eseese i lenei feteenaiga a malo, lea na oo ina taʻua o Taua Faaupufai o Malo, i sona vaega, sa fai ai se tauiviga i le va o pulega faa-Komunisi ma pulega tau tamaoaiga. Na i lo o le aufaatasi o a la malosi e taofia ai le taua, sa lagolagoina ai e se vaega o malo e lua itu feteenai i feteenaiga i va o itumalo, ma i lenei auala na fetauai ai i latou lava i Asia, Aferika, ma atunuu i Amerika.
I le faaiʻuiʻuga o tausaga o le 1960, na amata ai ona tau faaitiitia le Taua Faaupufai o Malo. Na taualuga lenei faaitiitia i le 1975 ina ua sainia e Setete e 35 le mea ua taʻua o le Helsinki Agreement. Sa aofia ai Rusia ma le Iunaite Setete i ē na auai, faatasi ma a la vaegaau vavalalata mai Europa. Na folafola mai e i latou uma nei o le a galulue mo le “filemu ma le saogalemu” ma “o le a taofia . . . mai le faamataʻu atu po o le faaaogāina o le malosi faasaga i le faamaoni o le atunuu po o le tutoatasi faapolotiki o so o se Setete, po o i so o se isi lava auala e lē ōgatasi ma fuafuaga a Malo Aufaatasi.”
Ae o nei manatu e leʻi iai ni taunuuga. I le tau amataga o tausaga o le 1980-1989, na toe sasao aʻe ai le tauiviga i le va o malo malolosi. Sa oo ina matuā leaga le tulaga o mea, o lea i le 1982, na faalauiloa mai ai e le failautusi sili faatoʻā filifilia o Malo Aufaatasi o Dr. Javier Pérez de Cuéllar, le lē taulau o lana faalapotopotoga ma lapatai mai ai e uiga i se “pulega fou lē taupulea faavaomalo.”
Ae peitai, i aso nei, ua faaalia ai e le failautusi sili o Malo Aufaatasi ma isi taʻitaʻi le faamoemoe mautinoa. Na faasino atu lea e le lipoti mai tala fou i “le vaitaimi ina ua mavae le Taua Faaupufai o Malo.” Na faapefea ona oo mai lenei suiga?
“Le Vaitaimi ina ua Mavae le Taua Faaupufai o Malo”
O se mea moni sa aogā ona matauina, o se fonotaga lea a atunuu e 35, le Koneferenisi i le Saogalemu ma le Felagolagomai i Europa. Ia Setema 1986 na latou sainia ai le mea na taʻua o le Stockholm Document, e toe faamautinoa ai la latou taʻutinoga i le Helsinki Agreement o le 1975.a O le Stockholm Document o loo iai le tele o ni tuutuuga e pulea ai le vaavaaiga o gaoioiga faavaegaau. “O iʻuga i le tolu tausaga ua mavae ua faalaeiauina ai, ma o le tulaga o mea ua faatinoina ua amata ona sili atu na i lo o aiaiga tusitusia o le Stockholm Document,” na lipotia mai ai e le SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute) i lana Yearbook 1990.
O lea, i le 1987, na ausia ai e malo malolosi se maliega mataʻina na manaomia ai le faaumatiaina o a latou meatau faatonutonu alu mamao uma o loo i le eleele, o loo faasolo atu i le va o le 300 maila ma le 3,400 maila [500 and 5,500 km]. Ua faapea mai le SIPRI: “O le faaumatiaga moni o meatau faatonutonu alu mamao ma roketi e tafana ai ua uma ona faatulagaina i se faasologa, ma o folafolaga e uiga i maliega ua matuā iloa lelei lava e itu taitasi.”
Ua faia foi isi fuafuaga ina ia faaitiitia ai le faaono lamatia i taua faaniukelea. Mo se faaaʻoaʻoga, i le 1988 na sainia ai e malo malolosi se maliega e faatatau “i meatau faatonutonu alu mamao faavaokonetineta ua uma ona faatonutonuina ma vaamaulu ua faaaupegaina i meatau faatonutonu alu mamao ua uma ona faatonutonuina.” A o leʻi tafanaina atu na auupega, e tatau i itu taitasi ona “muai faailoa atu i le isi itu ia lē itiiti mai i le luasefulufa itula, e uiga i le aso ua fuafuaina, le nofoaga e fana atu ai, ma le vaifanua o le a paʻū tonu i ai.” E tusa ai ma le faamatalaga a le SIPRI, o na maliega “atonu o le a soloia ai le faateleina o mea tutupu e iʻu ai i se taua faaniukelea i le lalolagi.”
I le taimi nei, ua saosaoa tele le faia o fuafuaga mo le saogalemu faavaomalo. Ia Me 1990, i le taimi o le fono sili a malo malolosi i Washington, D.C., na faailoa mai ai e le peresitene o Rusia o Mikhail Gorbachev faapea ua sainia e malo soofaatasi e lua o Europa se feagaiga o le filemu. Ia Iulai 16 na feiloai ai malo i Sisifo o le NATO (North Atlantic Treaty Organization) i Lonetona. O la latou tali atu i le faaaliga a Mikhail Gorbachev sa faia faapea ia sainia e itu uma e lua “se taʻutinoga soofaatasi lea ua tatou taʻutino atu ai le tulaga faapea tatou te lē o toe feitagai, ma ia faamautinoa lo tatou faanaunauga ina ia faamamao ese mai le faamataʻuina po o le faaaogāina o le malosi.” O le ulutala i le itulau muamua o se nusipepa Aferika na faamatalaina ai lenei mea faapea “O se Laasaga Telē ina ia Maua ai le Filemu o le Lalolagi.”
O lea, i le po o se fonotaga a malo malolosi i Helsinki, i Finilani, na faapea mai ai se sooupu a le malo o le Iunaite Setete “o le faamoemoe i le faia o le taua [i Sasae Tutotonu] ua uunaia malosi ai se fuafuaga a se vaega fou mo le filemu i le lalolagi.” Na toe tolopo ai le fuafuaga o le filemu ina ua osofaia e Iraki Kuwait ma na foliga mai ai ua lamatia Sasae Tutotonu i le oo i ni vevesiga tetele. Ae i lalo o le pule a Malo Aufaatasi, na tuliesea ai e se vaegaau faavaomalo lea na taʻitaʻia e le Iunaite Setete, ia au na osofai mai ma toe faafoi atu i lo latou lava atunuu. O le fuafuaga autasi faavaomalo na faaalia i lena taua, na faalototeleina ai nisi i le faamoemoe faapea ua tafa mai ata o se talutalu fou e felagolagomai ai.
Talu mai lena taimi, na tutupu atili aʻe ai mea i le lalolagi. Ae maise lava le uiga moni o le vaega na avea i se tasi taimi o le Soviet Union lea ua matuā mataʻina lona suiga. Sa faatagaina le Baltic States e faalauiloa atu lo latou tutoatasi, ma na mulimuli atu ai foi ma isi setete o le Soviet Union. O fetauaiga sauā faaleatunuu na sa laualuga i atunuu sa foliga mai e maumauai i lalo o pulega autū a Komunisi. I lena taimi, na ō atu ai atunuu o Europa i Sasae i lē na avea muamua ma o latou lava fili mo se fesoasoani ina ia mafai ai ona faafetaiaia tulaga faigata tau tamaoaiga.
O nei suiga faanatinati o vaaiga i faiga faapolotiki ua tatala ai le faitotoa o avanoa mo le faalapotopotoga a Malo Aufaatasi. E tusa ai o lenei mea, na faapea mai le New York Times: “O le faaitiitia o fefalōaiga i le lalolagi aoao ma le agaga fou o le felagolagomai i le va o le Iunaite Setete ma Rusia e mafai ona uiga i le faia o se vaega fou, e sili atu ona malosi i mataupu faavaomalo mo le faamaopoopoina o le lalolagi.”
Pe o le taimi ea lenei mo lena faalapotopotoga ua 47 tausaga le leva e tutoatasi ai? Po ua tatou ulu moni atu ea i le mea na taʻua e le Iunaite Setete “o se senituri fou, ma se meleniuma fou, o le filemu, saolotoga ma le tulaga manuia”?
[Faaopoopoga i lalo]
a O lenei maliega, o le uluai maliega lea ma e sili ona tāua i se faasologa o maliega na sainia i le Helsinki e Kanata, le Iunaite Setete, Rusia, ma isi atunuu e 32. O le igoa aloaia o le maliega sili, o le Aiaiga Faaiʻu a le Koneferenisi i le Saogalemu ma le Felagolagomai i Europa. O lona sini autū o le fia faaitiitia lea o fefalōaiga i le va o Sasae ma Sisifo.—World Book Encyclopedia.