Kapite 14
‘ ʼE ʼAu Fai He Fuakava Mo Koutou Ki He Puleʼaga’
1. ʼI te po ʼi muʼa ʼo tona mate, koteā te ʼu ʼamanaki neʼe tuku e Sesu ki tana kau ʼapositolo?
ʼI TE po ʼi muʼa ʼo te matehi ʼo Sesu, neʼe ʼui maʼana ki tana kau ʼapositolo agatonu: ‘ ʼI te ʼapi ʼo taku Tāmai ʼe lahi ai te ʼu nofoʼaga. ʼE ʼau ʼalu ʼo teuteuʼi he nofoʼaga, koteʼuhi ko te potu ʼaē ʼe ʼau ʼi ai, ke toe ʼi ai foki, mo koutou.’ Neʼe ina toe ʼui age: “ ʼE ʼau fai he fuakava mo koutou, ohage ko taku Tāmai neʼe ina fai he fuakava mo ʼau, ki he Puleʼaga.” (Soane 14:2, 3; Luka 22:29) Ko he ʼamanaki fakaʼofoʼofo neʼe ina foaki age kia nātou.
2. Ko te toko fia ka hau anai mo Kilisito ʼi tona Puleʼaga ʼi selo?
2 Kae, neʼe mole ʼui age e Sesu ko te kau ʼapositolo pe ʼaē ka hau anai mo ia ʼi tona Puleʼaga ʼi selo. Ki muli age, neʼe ʼiloʼi ai leva ko te toko 144 000 hahaʼi ʼe toʼo ʼi te kele ʼe nātou maʼu ia te pilivilesio lahi ʼaia. (Fkha. 5:9, 10; 14:1, 4) ʼE ʼi ai koa ni hahaʼi ʼi te temi ʼaenī ʼe faiga ke nātou maʼu te pilivilesio ʼaia?
Te Tātanaki ʼo Te ʼu Tofiʼa ʼo Te Puleʼaga ʼi Selo
3. Lolotoga tona minisitelio, koteā te meʼa ʼaē neʼe fakamahino e Sesu kia nātou ʼaē neʼe nātou fakalogo ki tana fai faka mafola?
3 ʼI te ʼosi pilisoniʼi ʼo Soane Patita e Helote Atipasi, neʼe fakatuʼutuʼu e Sesu te toe faka mafola lahi ki te hahaʼi ʼo ina fakatokagaʼi ai nātou ki te “puleʼaga ʼi selo.” (Mat. 4:12, 17) Neʼe ina fakamahino age kia nātou ʼe nātou maʼu anai he faigamālie ʼo hū ki te Puleʼaga ʼaia, pea neʼe faiga tanatou ʼu tisipulo ke nātou kaku ki te potu ʼaia.—Mat. 5:3, 10, 20; 7:21; 11:12.
4. a) Ko te temi fea ʼaē neʼe fakanofo ai te ʼu ʼuluaki tisipulo ʼa Sesu ʼaki te laumālie maʼoniʼoni? b) ʼE tou ʼiloʼi feafeaʼi neʼe fai tāfito te tokaga ki te tatānaki ʼo te ʼu fānau ʼo te Puleʼaga?
4 ʼI te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe fakanofo ai te ʼu ʼuluaki tisipulo ʼaki te laumālie maʼoniʼoni. (Gāue 2:1-4; 2 Kolonito 1:21, 22) Neʼe kamata hā ai te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe fai e te ʼAtua moʼo faka fealagia ki niʼihi ke nātou maʼu te maʼuli tuputupua ʼi selo. Neʼe fakaʼaoga e Petelo “te ʼu kalavi ʼo te puleʼaga ʼo selo” moʼo foaki ʼo te mālama ʼaia—ʼuluaki ki te kau Sutea, lua ki te kau Samalitana, pea tolu leva ki te hahaʼi Senitile. (Mat. 16:19) Neʼe fai te tokaga tafito ki te faʼufaʼu ʼo te puleʼaga ʼaē ka ina takitaki anai te hahaʼi lolotoga te ʼu taʼu e afe, pea ko te ʼu tohi faka Keleka ʼi te Tohi-Tapu ʼe fai tāfito ki te ʼu tofiʼa ʼaia ʼo te Puleʼaga—te kau “maʼoniʼoni,” ʼia nātou ʼaē ʼe kau “ki te pāuʼi ki selo.”a
5. Neʼe pāui koa ia nātou ki selo, kote ʼuhi neʼe lelei age nātou ʼi te kau kaugana ʼa te ʼAtua, ʼaē neʼe maʼuʼuli ʼi muʼa ʼatu?
5 Kapau neʼe pāui nātou ki selo, neʼe mole hoko ia ʼuhi he neʼe lelei age ia nātou ʼi te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ʼaē neʼe mamate ʼi muʼa ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi. (Mat. 11:11) Kailoa, neʼe hoko pe ia he neʼe kua kamata fili e Sehova ia nātou ʼaē ka hau anai mo Sesu Kilisito. Lolotoga te ʼu sēkulō e hogofulu-ma-hiva ki muli mai, neʼe ko te pāui pe ʼe tahi, ʼaē ki te maʼuli ʼi selo. Neʼe ko he ʼofa ʼe mole feala hona liufaki neʼe fai e te ʼAtua ki he hahaʼi ʼe faka tuʼakoi pe moʼo fakatuputupu ʼo tana ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe ina fai ʼaki tona poto pea mo tona ʼofa.—Ef. 2:8-10.
6. a) He koʼe ʼe tonu ke gata anai ʼi he ʼaho te pāui ʼaē ki selo? b) Ko ai ʼaē ka tokaga anai ki te fakahoko ʼo te lea faka polofeta ʼaē ʼo ʼuhiga mo te “toe hahaʼi tokolahi,” pea koteā koa te meʼa neʼe hoko?
6 ʼAki te temi, ko te hahaʼi ʼaia neʼe faka tuʼakoi ʼaē ko te toko 144 000 ʼe faka ʼaluʼalu pe ia ʼo katoa. Pea ki muli mai, neʼe tonu leva ke fakaʼiloga te kau Iselaele fakalaumālie ke hā ai kua tali nātou e te ʼAtua. (Fkha. 7:1-8) Pea ʼe tuku ifo anai e Sehova ki tana kautahi ia tona laumālie maʼoniʼoni ke ina maʼu he mālama lelei ʼo ʼuhiga mo tana Folafola, ʼo ina taki anai te ʼu meʼa, ke fakahoko ai te tahi koga ʼo tana fakatuʼutuʼu ʼaē ʼe fakamatala ia Fakahā 7:9-17. Ko te “toe hahaʼi tokolahi” ʼe ʼōmai mai te puleʼaga fuli, ʼe tānaki anai pea ʼe feala anai ke nātou maʼu te falala ko te maʼuli ʼi te mamahi lahi, pea mo nātou aʼu ki te maʼuli haohaoa mo heʼegata ʼi te Palatiso ʼi te kele. Mokā tou fakatokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē kua ʼosi hoko, ʼe hage ia, ko te pāui ki te maʼuli ʼi selo neʼe fakagata ʼi te taʼu 1935 ʼo totatou temi, ʼi te kua mahino leva ʼaē ko te “toe hahaʼi tokolahi” ʼe nātou maʼu te ʼamanaki ki te maʼuli ʼi te kele. Talu mai ai, ko te lauʼi afe ʼo te toe ʼo te kalasi ʼaē ʼe ʼolo ki selo, neʼe fakatahi atu kiai te lauʼi miliona hahaʼi ʼe atolasio kia Sehova, ʼe nātou ʼamanaki mo tonatou loto katoa ki te maʼuli heʼegata ʼi te kele.
7. ʼE kei feala ʼape te maʼu ʼe ʼihi te pāui ʼaē ki selo ia ʼaho nei, pea koteā tona tupuʼaga?
7 ʼE tonu koa ke tou ʼui ʼe mole kei pāui e te ʼAtua he tahi ki te maʼuli ʼi selo? Kapau ko te kau Kilisitiano ʼaē ʼe nātou maʼu te ʼamanaki ʼaia ʼe mole heʼeki fakaʼiloga ʼosi ia nātou, ʼe feala pe ke ʼi ai niʼihi ia nātou ʼe mole kei agatonu, pea ʼe feala leva ke fili niʼihi moʼo fetogi ʼonatou ʼaia. Kae, ko te meʼa ʼaia ʼe tahitahiga ʼaupito tona hoko.
Te ʼu Foha Fakalaumālie—E Feafeaʼi Tanatou ʼIloʼi?
8. Neʼe feafeaʼi te fakamahino e Paulo ko nātou ʼaē neʼe fakatupu e te laumālie maʼoniʼoni ʼe nātou ʼiloʼi lelei te faʼahi ʼaia?
8 Ko te laumālie ʼo te ʼAtua ʼe ina tuku ki te kau Kilisitiano ʼaē kua papitema ʼaē ʼe nātou kau ki te pāui ki selo ia te ʼiloʼi papau ʼaē neʼe vavae nātou e te ʼAtua ke nātou liliu ko tona ʼu foha fakalaumālie. Neʼe fakahā e te ʼapositolo ko Paulo ia te faʼahi ʼaia ʼi tana tohi ki te kau “maʼoniʼoni” ʼaē ʼe nonofo ʼi Loma, ʼo ina fakahā te ʼuhiga ʼo te kau Kilisitiano moʼoni fuli ʼi tona temi. Neʼe ʼui maʼana: “Ko nātou fuli pe ʼaē neʼe taki e te laumālie ʼo te ʼAtua, ko nātou ʼaia ko te ʼu foha ʼo te ʼAtua. ʼE moʼoni, neʼe mole koutou maʼu he laumālie fakakaugana, ʼe fakatupu ʼaki ai he manavasiʼi, kae neʼe koutou maʼu te laumālie moʼo vavae ohage ko he ʼu foha, ʼaki te laumālie ʼaia ʼe tou kalaga ai: ‘Abba, Tāmai!’ Ko te laumālie totonu ʼe ina fakamoʼoni mo totatou laumālie ko tatou ko te ʼu fānau ʼa te ʼAtua. Koia kapau ko tatou ko te ʼu fānau, pea ʼe tou maʼu foki te tofiʼa; ʼio te tofiʼa ʼa te ʼAtua, kae ʼe tou maʼu ia te tofiʼa fakatahi mo Kilisito, mo kapau ʼe tou maʼuli mamahi mo ia koteʼuhi ke feala ai he faka kolōliaʼi ʼo tatou pea mo ia.”—Lom. 1:7; 8:14-17.
9. E feafeaʼi ‘te fakamoʼoni ʼa te laumālie totonu’ mo te laumālie ʼonatou ʼaē ko te ʼu foha moʼoni ʼo te ʼAtua?
9 ʼE tou fakatokagaʼi te ʼu faʼahiga fakaʼaoga e lua ʼo te kupu “laumālie”: ʼuluaki ko te “laumālie totonu” pea lua ko “totatou laumālie.” Ko te ʼuluaki kupu ʼe faka ʼuhiga ki te mālohi ʼaē ʼe gāue pea mo fakapulipuli ʼo te ʼAtua. Ko te laumālie ʼaia ʼe ina tuku ki te ʼatamai ʼo te ʼu foha fakalaumālie ʼo te ʼAtua, ke nātou ʼiloʼi papau neʼe vavae nātou ʼe ia ko tana ʼu fānau ʼāteaina. Ko te laumālie ʼaia ʼe ina toe fakahā foki tana fakamoʼoni ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua, te Tohi-Tapu, ʼaia ʼe feala pe ke ʼui, ko te tohi neʼe ina fai totonu ki tana ʼu fānau fakalaumālie. (1 Pe. 1:10-12) Ka lau ʼe nātou ʼaē neʼe fakatupu ʼaki te laumālie maʼoniʼoni te ʼu palalau ʼaē ʼe fai ki te ʼu foha fakalaumālie ʼo te ʼAtua ʼi te Tohi-Tapu, pea ʼe nātou ʼui tonu ai: ‘Ko te meʼa ʼaenī ʼe faka ʼuhiga kia ʼau.’ Ko te mālohi gāue ʼo te ʼAtua ʼe ina fakamoʼoni ʼi te ʼu faʼahi kehekehe pea mo tonatou laumālie, ko te mālohi ʼaia ʼe haʼu mai tonatou ʼatamai pea mo tonatou loto, ko nātou ko te ʼu fānau ʼa te ʼAtua. ʼO mulimuli pe ki te manatu ʼaia neʼe tuku kia nātou e te laumālie ʼo te ʼAtua, ʼe nātou tuku tonatou laumālie pea mo tonatou loto ki te ʼamanaki ʼaē kua foaki age kia nātou, ke nātou maʼu fakatahi mo Kilisito te tofiʼa, pea ʼe nātou tali te ʼu maʼua ʼaē ʼe tonu ke fai e te ʼu fānau fakalaumālie ʼa te ʼAtua.— Filp. 3:13, 14.
10. a) Koteā te ʼu faʼahi ʼe mole feʼauga aipe te ʼiloʼi ʼo he Kilisitiano neʼe fakanofo ʼaki te laumālie maʼoniʼoni? b) ʼE faka ʼuhiga feafeaʼi e te “tahi ʼu ōvi” ia te tuʼulaga ʼaē neʼe tāʼofi maʼa nātou ʼi te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua?
10 ʼE feiā koa la ia koutou? Kapau ʼe hoko te faʼahi ʼaia kia koutou, ʼe koutou maʼu te pilivilesio fakatalakitupua. Kae, ʼe mole tonu anai ke ʼui e he Kilisitiano neʼe fili ia ʼaki te laumālie, koteʼuhi ʼe ina leleiʼia te ʼu meʼa fakalaumālie ʼaē ʼe loloto, peʼe faiva ʼi te minisitelio, peʼe lahi tona ʼofa ki tona ʼu tēhina. Ko te ʼu faʼahiga meʼa foki ʼaia, ʼe toe fakaʼiloga ʼaki ai te tokolahi ʼo te “tahi ʼu ōvi.” Pea tahi foki, ʼe lave ʼaupito kia nātou ʼaia te ʼu vaega ʼo te Tohi-Tapu ʼaē ʼe fai kia nātou ʼaē ʼe nātou maʼu anai te tofiʼa mo Kilisito, kae ʼe mole nātou fia toʼo te meʼa neʼe mole tuku age e te ʼAtua kia nātou. (vakaʼi ia Faka au 16:1-40.) ʼE nātou ʼiloʼi te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te kele, pea ʼaki te loto fakafetaʼi ʼe nātou gāue mālohi ke feala hanatou kau kiai.
Ko Nātou ʼe Tonu Ke Kau Ki Ai
11. Ko ai koa ʼaē ʼe fakatahi ki te fakamanatu ʼi te taʼu fuli ʼo te mate ʼo Sesu, pea koteā tona tupuʼaga?
11 ʼI te taʼu fuli, ʼi te ʼaho 14 ʼo Nisani, ʼi te ʼosi tō ʼo te laʼā, ko te kau Kilisitiano ʼaē neʼe fakanofo ʼaki te laumālie, ʼe nātou fakamanatu te mate ʼo Sesu Kilisito ʼi te kele katoa, ohage pe ko te ʼu fakatotonu neʼe ina tuku age ki tana kau ʼapositolo. (Luka 22:19, 20) Ko te “tahi ʼu ōvi” ʼe nātou ʼōmai ki te ʼaho Fakamanatu ʼaia, ʼo mole nātou kau ki te kai ʼo te pane mo ʼinu ʼo te vino, kae ʼe nātou ʼōmai ʼuhi heʼe ko nātou, ko te kau fakamoʼoni aga fakapaapa.
12. Neʼe feafeaʼi te fakahā ʼe ʼihi Kilisitiano ʼo Kolonito tanatou mole fakaʼapaʼapa ʼaē ki te taumafa ʼo te ʼAliki?
12 ʼE mole ko he toʼotoʼoga faka lotu ia ʼe mole hona ʼuhiga, kae ʼe ʼi ai tona maʼuhiga tāfito. ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe fai e Paulo te ʼu tokoni mamafa ki te kau Kilisitiano ʼo Kolonito, ʼi Kelesi, he neʼe ʼi ai ʼihi ia nātou neʼe mole nātou tokakaga ki te maʼuhiga ʼo te toʼotoʼaga ʼaia. Neʼe fēnei tana faitohi kia nātou: “Ko ʼaē ʼe kai te pane peʼe ʼinu te ipu ʼo te ʼAliki ka mole tau mo ia, ʼe lākahala ia ki te sino pea mo te taʼataʼa ʼo te ʼAliki.” Koteā te tupuʼaga ʼo te mole tau mo nātou te toʼotoʼoga ʼaia? He neʼe mole nātou teuteu fakalelei tonatou loto pea mo tonatou laumālie ki te fakamanatu ʼaia. Neʼe ʼi ai te ʼu maveuveu ʼi te kokelekasio. Pea, ko ʼihi neʼe kakai pea mo ʼiʼinu fakavale ʼi muʼa ʼo te fono ʼaia. Neʼe nātou meʼa noai te taumafa ʼo te ʼAliki. Neʼe mole feala ke nātou ʼiloʼi lelei te ʼuhiga ʼo te pane pea mo te vino.—1 Ko. 11:17-34.
13. Koteā ʼaē ʼe fakatātā e te pane pea mo te vino ʼaē ʼe fakaʼaoga ʼi te ʼaho Fakamanatu?
13 Koteā koa te faka ʼuhiga ʼaia? Neʼe mole ko he fakaliliu faka milakulo ia ʼo te pane pea mo te vino. Koteʼuhi ko Sesu ʼe mole ina sakilifisioʼi ia ia ʼi te taʼu fuli mokā tou fai te Fakamanatu. Neʼe fakahā e te Tohi-Tapu “ko Kilisito neʼe momoli tuʼa tahi pe moʼo fua ʼo te ʼu agahala ʼa te tokolahi.” (Hep. 9:28; 10:10; Lom. 6:9) ʼI tona faka ʼuhiga totonu, ko te pane ʼaē ʼe mole hona fakatupu pea mo te vino kula ʼe ko te ʼu fakatātā ʼo te sinoʼi tagata ʼaē neʼe momoli e Sesu moʼo sakilifisio, pea mo te taʼataʼa ʼaē neʼe ina liligi. Kae ko te sino ʼaia pea mo te taʼataʼa ʼaia, ʼe maʼuhiga ʼaupito! Neʼe foaki e Sesu tona sino fakatagata haohaoa moʼo faka fealagia ki te malamanei ke ina maʼu te maʼuli heʼegata. (Soane 6:51) Pea ki te taʼataʼa ʼaē neʼe ina liligi, ko tona faka ʼuhiga e lua—ʼe ina fakamaʼa mai te agahala te tagata fuli ʼaē ʼe tui kia te ia, pea ʼe ina fakahoko te fuakava foʼou ʼaē ʼe ina fakatahiʼi te ʼAtua ki te Iselaele fakalaumālie, ʼaē ʼe nātou faʼufaʼu te kau Kilisitiano neʼe fakanofo ʼaki te laumālie maʼoniʼoni. (1 Soane 1:7; 2 Kolonito 11:25; Kalate 6:14-16) ʼAki te ʼu mōlaga maʼuhiga ʼaia, ʼe feala ai ki te hahaʼi ʼo te “kiʼi faga ōvi” ke ʼui e te ʼAtua kua nātou faitotonu, ʼi te temi nei, kua ina foaki fakatomuʼa kia nātou. (Luka 12:32) Ko te faʼahi ʼaia e feala ai ke ina fakatupu ia nātou ʼaki te laumālie maʼoniʼoni, ko tona ʼu foha ke nātou hau ʼi te lagi mo Kilisito. ʼI te taʼu fuli, mokā fakamoʼoni e te kau Kilisitiano ʼaia ʼo ʼuhiga mo tanatou ʼamanaki ki selo ʼaki tanatou kai te pane pea mo ʼinu te vino ʼi te ʼaho Fakamanatu, ʼo nātou leleiʼia te “fuakava foʼou” neʼe fakafoʼou pea mo loloto ʼaē ʼe fakahoko e Kilisito.—Hep. 8:6-12.
“E Mātou ʼOlo Anai Mo Koutou”
14. a) He koʼe ʼe mole kau te “tahi ʼu ōvi” ki te kai ʼo te pane mo te vino ʼi te ʼaho Fakamanatu, pea koteā te meʼa ʼe nātou talitali fakafiafia kiai? b) ʼE feafeaʼi tanatou faka ʼuhiga tanatou logo tahi mo te toe ʼo te ʼu tofiʼa ʼo te Puleʼaga?
14 ʼI te fakatokagaʼi e te “tahi ʼu ōvi” ia te meʼa ʼaē ʼe fai e Sehova maʼa tana kau kaugana ʼaē neʼe fakanofo, pea neʼe nātou fakatahi mo nātou, ʼonatou ʼui fēnei: “ ʼE mātou ʼolo anai mo koutou, koteʼuhi neʼe mātou fagono ko te ʼAtua ʼe nofo mo koutou.” (Sakl. 8:20-23) ʼE mole gata ʼaki pe te fakatahi ʼa te ʼu kalasi ʼaia e lua, ʼe nā toe kau fakatahi foki ki te faka mafola ʼo te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼi te kele katoa. Kae, ʼe mole fakahū te “tahi ʼu ōvi” ki te “fuakava foʼou” ʼaē neʼe fai e te ʼAtua pea mo te Iselaele fakalaumālie, ʼo feiā aipe ki te “fuakava (...) ki he Puleʼaga” ʼaē neʼe fai e Sesu mo nātou ʼaē neʼe fili ke maʼuʼuli mo ia ʼi selo. Koia la ʼaē ʼe mole ʼaoga ai ke nātou kai ʼo te pane mo te vino ʼi te Fakamanatu. (Luka 22:20, 29) Kae, ʼi tanatou sio ki te “fuakava foʼou” kua kaku ki tona ʼikuʼaga ʼaki tana tānaki te toe ʼo te “kiʼi faga ōvi” ʼi te Puleʼaga ʼi selo, ʼe fakatokagaʼi ai e te “tahi ʼu ōvi” kua vave pe tanatou maʼu te ʼu tapuakina ʼi te kele ʼaki te Puleʼaga ʼaia. ʼE nātou tokagaʼi te faʼahi ʼaia ko he pilivilesio lolotoga “te ʼu ʼaho fakamuli” ia tanatou tauhi kia Sehova ʼi te logo tahi mo te toe ʼo te ʼu tofiʼa ʼo te Puleʼaga.
[Nota]
a Koutou vakaʼi te ʼu ʼuluaki vaega ʼo te ʼu tohi ʼaenī: Loma, 1 pea mo te 2 Kolonito, Efesi, Filipe, Kolose, Tito, 1 pea mo 2 Petelo; vakaʼi foki mo Kalate 3:26-29; 1 Tesalonika 2:12; 2 Tesalonika 2:14; 2 Timoteo 4:8; Hepeleo 3:1; Sake 1:18; 1 Soane 3:1, 2; pea mo Suta 1.
Toe Fakamanatu
● He koʼe ʼe lahi ʼaupito te talanoa ʼa te ʼu Tohi faka keleka ki te ʼamanaki ʼaē ki selo?
● ʼE ʼiloʼi feafeaʼi e te kau Kilisitiano ʼaē neʼe fakanofo e te ʼAtua ko tona ʼu foha? Koteā te faka ʼuhiga ʼo te pane pea mo te vino ʼaē ʼe nātou kai ʼi te ʼaho Fakamanatu?
● ʼE fakahā feafeaʼi ʼe te “tahi ʼu ōvi” ʼe nātou logo tahi moʼoni mo te “kiʼi faga ōvi”?