Ko Te Fīmālie Feafeaʼi Koa ʼe Koutou Loto Ki Ai?
KO TE hahaʼi kehekehe ʼe nātou manatu kehekehe ʼo ʼuhiga mo te fīmālie. Tokolahi ʼe nātou manatu, ko he felōgoʼi lelei ʼa te ʼu mālohi solia ʼaē ʼe fakafeagai ʼaki. Ohage la, ko te ʼu mālohi ʼaē ʼe nātou puleʼi fakatahi te malamanei ʼaki tanatou ʼu kau feʼao eulopa ʼe nātou manatu tahi ki he ʼu fakatuʼutuʼu moʼo fakasiʼisiʼi te ʼu kiʼi tokakovi ʼaē ʼe feala ke fakatupu he tau faka nukelea. LʼAnnuaire 1990 de lʼInstitut international de recherches pour la paix de Stockholm neʼe ina fakahā tana puna’maʼuli ʼaē ki te mole tokaga ʼaē ʼo “ ʼihi faʼahi ʼo te kele” ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia.”
Kae, ko te ʼu miliona hahaʼi ʼe nātou maʼuʼuli ʼi te ʼu fenua masiva, “ko te fīmālie” ko tona ʼuhiga kia nātou, ko he meʼa kai pea mo he maʼuli haohaoa. Ko te tagata politike ko Yash Tandon neʼe ina fakamatala: “ ʼI te temi ʼaē ʼe tou manatuʼi ai ʼo ʼuhiga ‘mo he tokalelei pea mo he fīmālie,’ ko te ʼu manatu tāfito ʼaē mai te potu Hihifo ʼe maʼuhiga. (...) Ko te ‘fīmālie’, ko tona ʼuhiga ʼe hage ko he ʼu meʼa faka mahafu tau pea mo maumauʼi te ʼu mahafu tau ʼaia ke feala ke maʼu ai he fīmālie, ʼo ʼuhiga mo te hoge pea mo te mole ʼi ai he nofoʼaga ʼi ʼihi faʼahi ʼo te kele.”
Kae, ko te Tohi-Tapu ia, ʼe ina fakapapau mai ʼi te pule ʼaē ʼa te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe mole toe ʼi ai ānai he tau. “Neʼe ina fakaʼosi te ʼu tau ʼo aʼu ki te ʼu potu taupotu ʼo te kele. ʼE ina maumauʼi te kalolo pea mo ina fasifasiʼi te tao; ʼe ina tutu te ʼu tānike tau ki te afi.” (Pesalemo 46:9; Isaia 2:4). Ko te mahaki fakasino ko he meʼa ʼāfea ānai ia. “ ʼE mole toe ʼui ānai e hina tahi: ‘ ʼE ʼau mahaki.’ Ko te hahaʼi ʼaē ʼe nofo ʼi te fenua ʼe nātou mamata ānai ki te fakamolemole ʼo tanatou agahala.” — Isaia 33:24.
ʼI te Puleʼaga ʼaia, ko te ʼu tokakovi mauʼaga koloā ʼe mole toe fakamataku ānai ki he tahi. “ ʼE mahino papau ia ʼe nātou laga ānai ni fale pea mo nātou nofoʼi; pea ʼe mahino papau ia ʼe nātou to ānai he ʼu fuʼu vite pea mo nātou kai ānai te ʼu fua. ʼE mole nātou laga ānai ke nofoʼi e he tahi kehe; pea ʼe mole nātou to ānai ke kai e he tahi kehe.” — Isaia 65:21, 22.
Ko te tahi meʼa maʼuhiga, ko te Puleʼaga ʼe ina pulihiʼi ānai te tupuʼaga ʼaē, ʼo te mole maʼu te tokalelei pea mo te fīmālie. Ko ai koa ʼaē ʼe nofo fakapulipuli talu mai te maʼuli ʼa te tagata pea mo fakapopulaʼi te ʼu puleʼaga? Talu mai fualoa neʼe tuku pe e te ʼAtua, heʼe ʼi ai tona tupuʼaga maʼuhiga te fakagafua ʼaē e te ʼAtua ke hoko te ʼu meʼa ʼaia, he ko Satana ʼaē ʼe ina puleʼi te ʼu puleʼaga ʼaia, ʼo ʼui e te Tohi-Tapu: ‘Ko te malamanei ʼe takoto ʼi te agakovi.’ — 1 Soane 5:19.
Kae, ko he meʼa fakaloto fiafia, mokā hoko te ʼu palalau ʼaē ʼa Paulo ki te kau Loma ʼo ʼuhiga mo te pule ʼaē ʼa te Puleʼaga: “ ʼO ʼuhiga mo ia, ko te ʼAtua ʼaē ʼe ina foaki te tokalelei kua ina vave malaki ānai Satana ʼi lalo ʼo tokotou ʼu vaʼe.” (Loma 16:20). Ko te Puleʼaga pe ʼāe ʼo te ʼAtua ʼi te lagi, ʼaē ʼe hau ai Sesu Kilisito, ʼaē ka ina fakahoko he meʼa feiā. Pea, ko te Puleʼaga pe ʼaia e tahi ka ina fetogi ānai te kele ko he palatiso. — Senesi 1:28; Luka 23:43.
ʼE moʼoni, ko te fīmālie ʼaē neʼe fakapapau mai e te Tohi-Tapu ʼe laka maumau ia pea mo maʼuhiga age ʼi he ʼu fakatuʼutuʼu fuli neʼe feala ke fai e te tagata. Ko ia ʼaē ʼe tou laʼu ai “ko te mate ʼe puli ānai; ʼe mole toe ia ai ānai he putu, he tagi laulau, he mamahi”! (Fakahā 21:4). ʼE feala koa hatatou falala ki he ʼu fakapapau feiā? Ei, he ko te matapuna ʼo te ʼu fakapapau ʼaia ko te Tupuʼaga māfimāfi, ia Sehova ʼAtua, ʼaē ʼe ina ʼui: “Ko te folafola ʼaē ʼe ʼalu atu ʼi toku gutu. ʼE mole feala ke toe liliu mai kia te ʼau ka neʼe mole ʼi ai hona fua, kae, ʼe ina fakahoko ānai te meʼa neʼe ʼau leleiʼia, pea ʼe mahino papau ʼe toe fua lelei ānai ki te meʼa ʼaē neʼe ʼau fekauʼi ki ai.” (Isaia 55:11). Pea ko ʼihi fakaʼiloga ʼe hoko ʼi te temi nei ʼe toe fakamoʼoni aipe ko te ʼAtua ʼe ina foaki ānai ki te malamanei he tokalelei fakafiafia pea mo he fīmālie loaloaga, pea mo te fakamaʼa aipe ʼo tona ʼAfio heʼe gata.