Ko Te ʼu Tauhi Ōvi ʼe Ko “He u Faifaitakiʼaga o Te Fagaovi”
“Koutou tauhi te fagaovi a te Atua kua fakafalala atu kia koutou ke koutou leoleo . . . mo te loto lelei, . . . mo he loto faafai . . . [ʼo] koutou liliu ko he u faifaitakiʼaga o te fagaovi.”—1 Petelo 5:2, 3.
1, 2. (a) Koteā te pilivilesio ʼaē neʼe foaki e Sesu ki te ʼapositolo ko Petelo, pea he koʼe neʼe mole faihala te falala ʼa Sesu kiā ia? (b) Koteā te manatu ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te ʼu tauhi ōvi ʼaē neʼe ina fakanofo?
ʼI MUʼA ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, ko Petelo pea mo te ʼu tisipulo e toko ono, neʼe nātou kai te meʼa kai ʼaē neʼe teuteuʼi e Sesu ʼi te ʼu kauvai ʼo te Tai ʼo Kalilea. Neʼe mole ko te hoki sioʼaē ʼa Petelo kiā Sesu ʼi tana kua ʼosi fakatuʼuake, pea ʼe mahino ia neʼe fiafia ʼaupito ʼi tana ʼiloʼi ʼaē kua maʼuli ia Sesu. Kae neʼe lagi toe hoha foki ia Petelo, heʼe ʼi ni ʼu ʼaho ki muʼa atu, neʼe ina ʼui iā muʼa ʼo te hahaʼi ʼe mole ina ʼiloʼi ia Sesu. (Luka 22:55-60; 24:34; Soane 18:25-27; 21:1-14) Neʼe fakatonutonuʼi koa e Sesu ia Petelo ʼaē kua fakahemala, ʼuhi ko tana mole fakahā tana tui ʼi te temi ʼaia? Kailoa ia. Kae neʼe ina foaki kiā Petelo te pilivilesio ʼaē ke ina fafaga pea mo tauhi te “kiʼi faga ōvi” ʼa Sesu. (Soane 21:15-17, MN ) Ohage ko tona fakahā ʼi te fakamatala ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te kokelekasio faka Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō, neʼe mole faihala ia Sesu ʼi tana falala ʼaē kiā Petelo. ʼAki te tahi ʼu ʼapositolo pea mo te ʼu tagata ʼāfea ʼo Selusalemi, neʼe taupau e Petelo te kokelekasio faka Kilisitiano ʼi te ʼu temi ʼaē neʼe lahi ai te ʼu ʼahiʼahi, ʼo tuputupu vave ai te kokelekasio.—Gaue 1:15-26; 2:14; 15:6-9.
2 Iā ʼaho nei, ko Sehova ʼaki ia Sesu Kilisito, neʼe ina hinoʼi te ʼu tagata ʼe nātou maʼu te ʼu fealagia fakalaumālie ke nātou liliu ko he ʼu tauhi ōvi fakalaumālie, moʼo takitaki Tana ʼu ōvi ʼi te ʼu temi faigataʼa ʼaenī ʼo te hisitolia ʼa te tagata. (Efeso 4:11, 12; 2 Timoteo 3:1) Neʼe faihala koa ia Sehova ʼi tana falala ki te ʼu tagata ʼaia? Ko te tokalelei ʼo te foʼi famili faka tautēhina pea mo faka tautuagaʼane ʼi te malamanei kātoa ʼe ko he fakamoʼoni ʼaia neʼe mole faihala ia. ʼE moʼoni, ʼe feala ke faihala te ʼu tauhi ōvi ʼaia, ohage pe ko Petelo. (Kalate 2:11-14; Sakopo 3:2) Logola te faʼahi ʼaia, kae neʼe hinoʼi nātou e Sehova ke nātou taupau te ʼu ōvi ʼaē “neʼe ina totogi ʼaki te taʼataʼa ʼo tona ʼAlo totonu.” (Gaue 20:28, MN ) ʼE ʼofa mamahi ia Sehova ki te ʼu tagata ʼaia, ʼo ina faka ʼuhiga nātou ʼe ko he ʼu tagata “ ʼe tau mo he fakaʼapaʼapa lahi.”—1 Timoteo 5:17, MN.
3. ʼE lava taupau feafeaʼi e te kau tauhi ōvi fakalaumālie he lotolelei pea mo he loto faʼafai?
3 ʼE lava taupau feafeaʼi e te ʼu tauhi ōvi fakalaumālie ʼaia he lotolelei pea mo he loto faʼafai, ʼo nātou liliu ko he ʼu faʼifaʼitakiʼaga ki te faga ōvi? Ohage ko Petelo pea mo te tahi ʼu tauhi ōvi ʼo te ʼuluaki sēkulō, ʼe nātou falala ki te laumālie maʼoniʼoni ʼa te ʼAtua, ʼaē ʼe ina foaki kiā nātou ia te mālohi ʼaē ʼe ʼaoga moʼo fakahoko tonatou ʼu tuʼuga maʼua. (2 Kolonito 4:7) ʼE toe fakatupu e te laumālie maʼoniʼoni iā nātou te fua ʼo te laumālie—te ʼofa, te fiafia, te tokalelei, te kātaki fualoa, te lotoʼofa, te agalelei, te tui, te agamālū, pea mo te loto lolomi. (Kalate 5:22, 23) Tou vakaʼi he ʼu ʼaluʼaga ʼe feala ke liliu ai te kau tagata ʼāfea ko he faʼifaʼitakiʼaga, ʼi te fakahā ʼo te fua ʼaia ʼo te laumālie ʼi tanatou taupau ia te faga ōvi ʼa te ʼAtua ʼaē neʼe tuku age ke nātou tōkakaga kiai.
ʼE Nātou ʼOʼofa Ki Te Faga Ōvi Pea Ki Te ʼu ’Ōvi Takitokotahi
4, 5. (a) ʼE fakahā feafeaʼi e Sehova pea mo Sesu tanā ʼofa ki te faga ōvi? (b) Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē ʼe fakahā ai e te ʼu tauhi ōvi tanatou ʼofa ki te faga ōvi?
4 Ko te kalitātē maʼuhiga ʼaē ʼe fakatupu e te laumālie ʼo te ʼAtua ʼe ko te ʼofa. ʼE fakahā e Sehova tona ʼofa ki te faga ōvi kātoa heʼe ina foaki lahi kiā nātou ia te meʼa kai fakalaumālie. (Isaia 65:13, 14; Mateo 24:45-47) Kae ʼe mole gata ʼaki pe tana fafaga ia nātou. ʼE toe ʼofa pe foki ki te ʼu ōvi takitokotahi. (1 Petelo 5:6, 7) Pea ʼe toe ʼofa feiā mo Sesu. Neʼe ina foaki tona nefesi maʼa nātou, pea ʼe ina ʼiloʼi ‘te higoa’ takitokotahi ʼo te ʼu ʼōvi.—Soane 10:3, 14-16.
5 Ko te ʼu tauhi ōvi fakalaumālie ʼe nātou faʼifaʼitakiʼi ia Sehova pea mo Sesu. ʼE nātou ʼoʼofa ki te faga ōvi ʼa te ʼAtua, ʼo nātou “tōkakaga fakalelei ki [tanatou] faiakonaki” ʼi te kokelekasio. Ko tanatou ʼu akonaki ʼaē ʼe fakatafito ki te Tohi-Tapu, ʼe ina fafaga pea mo puipui ia te faga ōvi, pea ʼe sio mata ia te kokelekasio kātoa ki tanatou gāue kinakina ʼaia. (1 Timoteo 4:13, 16, MN ) Kae ko te meʼa ʼaē ʼe mole tou sio kiai, ʼe ko te ʼu temi ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi moʼo vakavakaʼi ia te ʼu pepa ʼo te kokelekasio, moʼo fai ia te ʼu tohi ʼaē ʼe tonu ke momoli pea mo vakavakaʼi ia te ʼu tohi ʼaē ʼe momoli mai, moʼo fai te ʼu polokalama, pea mo vakaʼi te tahi ʼu gāue ʼaē ʼe ʼaoga ke hokohoko lelei ia te ʼu fono ʼo te kokelekasio pea mo fai te tahi ʼu gāue “i te fakapotopoto mo te fakatokatoka.” (1 Kolonito 14:40) ʼE mole tou sio ki te ʼu tuʼuga gāue ʼaia ʼe nātou fai pea ʼe mole lagi tou loto fakafetaʼi kiai. Kae ʼe ko he toe gāue kinakina ʼe fai ʼaki te ʼofa.—Kalate 5:13.
6, 7. (a) ʼE lava feʼiloʼiʼaki lelei feafeaʼi te ʼu tauhi ōvi pea mo te ʼu ōvi? (b) He koʼe ʼe lelei ʼi ʼihi temi ke tou fakahā ki he tagata ʼāfea te ʼu meʼa ʼaē ʼi totatou loto?
6 ʼE faiga e te ʼu tauhi ōvi ʼofa ke nātou tōkakaga ki te ʼu ōvi takitokotahi ʼi te kokelekasio. (Filipe 2:4) Ke feala ki te ʼu tauhi ōvi ke nātou feʼiloʼiʼaki lelei mo te ʼu ōvi takitokotahi, ʼe feala ke nātou kaugā gāue fakatahi mo nātou ʼi te fai faka mafola. Neʼe tau ʼalu Sesu mo tana ʼu tisipulo ʼi te gāue fai faka mafola pea mo ina fakaʼaogaʼi te ʼu faigamālie ʼaia moʼo fakaloto mālohiʼi ʼo nātou. (Luka 8:1) ʼE ʼui fēnei e te tagata ʼāfea kua fotufotuʼa ʼi te ʼu faʼahi fakalaumālie: “Neʼe au tokagaʼi, ke feala hatatou feʼiloʼiʼaki mo he tēhina peʼe ko he tuagaʼane pea mo fakaloto mālohiʼi ia ia, ʼe tonu ke kita kaugā gāue mo ia ʼi te minisitelio.” Kapau neʼe mole heʼeki koutou maʼu te faigamālie ʼaē ke koutou gāue mo he tagata ʼāfea ʼi te minisitelio, pea ʼe lelei ke koutou foimo fai he ʼu fakatuʼutuʼu ki te faʼahi ʼaia.
7 Ko te ʼofa neʼe ina uga ia Sesu ke ina vaevae tatau ia te ʼu fiafia pea mo te ʼu mamahi ʼo tana kau tisipulo. Ohage la, ʼi te toe liliu fiafia mai ʼo tana toko 70 kau tisipulo mai tanatou fai faka mafola, neʼe “fakafiafia” ia Sesu. (Luka 10:17-21) Kae ʼi tana sio ki te mamahi ʼa Malia pea mo tona ʼu kāiga pea mo kaumeʼa ʼi te mate ʼa Lasalo, “nee tagi ai Sesu.” (Soane 11:33-35) ʼO toe feiā pe, ko te ʼu tauhi ōvi ʼi te temi nei ʼe nātou vaevae tatau ia te ʼu fiafia pea mo te ʼu mamahi ʼa te ʼu ōvi. ʼI tanatou ʼofa, ʼe nātou “fiafia mo natou e fakafiafia” pea mo nātou “[fetāgihi] mo natou e fetagihi.” (Loma 12:15) Kapau ʼe koutou fiafia peʼe koutou lotovaivai, koutou fakahā ia te ʼu faʼahi ʼaia ki te ʼu tauhi ōvi. Kapau ʼe nātou logo ki takotou fiafia, ʼe fakatupu anai honatou lotomālohi. (Loma 1:11, 12) ʼI tanatou logo ʼaē ki takotou ʼu faigataʼaʼia, ʼe feala anai ke nātou fakaloto mālohiʼi koutou pea mo fakaloto fīmālieʼi koutou.—1 Tesalonika 1:6; 3:1-3.
8, 9. (a) Neʼe fakahā feafeaʼi e te tagata ʼāfea tona ʼofa ki tona ʼohoana? (b) He koʼe ʼe maʼuhiga ki he tauhi ōvi ke ina fakahā tona ʼofa ki tona famili?
8 Ko te ʼofa ʼa he tauhi ōvi ki te faga ōvi ʼe hā tāfito ʼi tana ʼu felogoi mo tona famili. (1 Timoteo 3:1, 4) Kapau kua ʼohoana, ko tona ʼofa pea mo tana fakaʼapaʼapa ki tona ʼohoana ʼe ko he faʼifaʼitaki ʼaia maʼa te tahi ʼu tagata ʼohoana. (Efeso 5:25; 1 Petelo 3:7) Tou tokagaʼi age muʼa ia te ʼu palalau ʼa te tuagaʼane ko Linda. Ko tona ʼohoana neʼe tagata taupau iā taʼu e 20 tupu, ʼi muʼa ʼo tona mate. ʼE ʼui fēnei e te tuagaʼane: “Neʼe maʼumaʼua ʼaupito toku ʼohoana ki te ʼu gāue ʼo te kokelekasio. Kae neʼe ina fakahā mai ʼe mā kaugā gāue. Neʼe tau fakamālo mai ʼo ʼuhiga mo taku lagolago kiā ia, pea ʼi te ʼu temi ʼaē neʼe mole gāue ai maʼa te kokelekasio, neʼe ina fakaʼaogaʼi tona temi ʼaia moʼoku. Koia, neʼe au logoʼi ai ʼe ʼofa iā au pea neʼe mole au maheka ki tana fakaʼaogaʼi ʼo tona temi maʼa te kokelekasio.”
9 Kapau ko he tauhi ōvi ʼe maʼu fānau, ko tana faʼahiga fakatonutonuʼi pea mo vikiʼi ʼo tana ʼu tamaliki ʼe ko he faʼifaʼitaki ki te tahi ʼu mātuʼa. (Efeso 6:4) ʼI tona fakahagatonu, ko tana ʼofa ki tona famili, ʼe ko he fakamoʼoni ʼaia ʼe tāu mo ia te gāue ʼaē neʼe tuku age ke ina fai, he neʼe fakanofo e te laumālie maʼoniʼoni.—1 Timoteo 3:4, 5.
ʼE Tuputupu Te Fiafia Mo Te Tokalelei Heʼe Nātou Felogoiʼaki
10. (a) Koteā ʼaē ʼe feala ke fua kovi ki te fiafia mo te tokalelei ʼo te kokelekasio? (b) Ko te faʼahi fea ʼaē neʼe feala ke puli ai te tokalelei ʼo te kokelekasio ʼo te ʼuluaki sēkulō, pea neʼe fakatokatoka feafeaʼi te faʼahi ʼaia?
10 Ko te laumālie maʼoniʼoni ʼe feala ke ina fakatupu ia te fiafia mo te tokalelei ʼi te loto ʼo he Kilisitiano, ʼi te kolesi ʼo te kau tagata ʼāfea, pea mo te kokelekasio kātoa. Kae kapau ʼe mole fai he felogoi fakahagatonu, pea ʼe feala ke fua kovi ki te fiafia mo te tokalelei ʼaia. Ko Salomone ʼi te temi muʼa, neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE mole iku te ʼu fakatuʼutuʼu mokā ʼe mole he ʼu felogoi ʼāteaina.” (Tāʼaga Lea 15:22) Kae kapau ʼe ʼi ai he ʼu felogoi, ʼi te fakaʼapaʼapa pea mo fai fakahagatonu, ʼe tuputupu ai te fiafia pea mo te tokalelei. Ohage la, ʼi te temi ʼaē neʼe feala ke puli ai te tokalelei ʼo te kokelekasio ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼuhi ko te fihifihia ʼo ʼuhiga mo te silikosisio, neʼe kumi e te kolesi pule ʼi Selusalemi te takitaki ʼa te laumālie maʼoniʼoni. Neʼe nātou toe fakahā foki mo tanatou ʼu manatu kehekehe ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. Hili tanatou felogoi, pea neʼe nātou fai te tonu. ʼI tanatou fakahā ki te ʼu kokelekasio te tonu ʼaē neʼe nātou manatu tahi fuli kiai, ko te ʼu tēhina “nee natou fakafiafia i tonatou fakalotomalohiʼi.” (Gaue 15:6-23, 25, 31; 16:4, 5) Neʼe tuputupu ai te fiafia mo te tokalelei.
11. ʼE lava fakatuputupu feafeaʼi e te kau tagata ʼāfea te fiafia mo te tokalelei ʼi te kokelekasio?
11 ʼO toe feiā iā ʼaho nei, ʼe fakatuputupu e te ʼu tauhi ōvi ia te fiafia pea mo te tokalelei ʼi te kokelekasio, mo kapau ʼe nātou maʼu he ʼu felogoi lelei. Ka malaga he ʼu tokakovi ʼi te kokelekasio, ʼe nātou fakatahitahi ʼo tahi fakahā tana manatu. ʼAki he aga fakaʼapaʼapa, ʼe nātou fakalogo ki te ʼu palalau ʼo tanatou tahi ʼu tēhina tauhi ōvi. (Tāʼaga Lea 13:10; 18:13) Hili tanatou kole ia te takitaki ʼo te laumālie maʼoniʼoni, ʼe nātou fakatafito te ʼu tonu ʼaē ʼe nātou fai ki te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu, pea mo mulimuli ki te ʼu tokoni ʼaē neʼe tā ki he ʼu tohi e “te tagata kaugana agatonu mo poto.” (Mateo 24:45-47, MN; 1 Kolonito 4:6) ʼI te ʼosi fai e te kolesi ʼo te kau tagata ʼāfea he tonu fakapotopoto ʼe fakatafito ki te Tohi-Tapu, ʼe mulimuli ia te ʼu tagata ʼāfea takitahi ki te takitaki ʼa te laumālie maʼoniʼoni, ʼo nātou lagolago ki te tonu ʼaia tatau aipe peʼe tokolahi neʼe mole nātou tali te manatu ʼa ʼihi. Ko te agavaivai ʼaia ʼe ina fakatuputupu te fiafia, pea mo te tokalelei pea mo tuku he faʼifaʼitaki lelei maʼa te ʼu ōvi, ʼo ʼuhiga mo te haʼele tahi ʼaē mo te ʼAtua. (Mikea 6:8) ʼE koutou lagolago koa ʼaki he agavaivai ki te ʼu tonu ʼaē ʼe fai e te kau tauhi ōvi ʼi te kokelekasio, ʼo fakatafito ki te Tohi-Tapu?
ʼE Nātou Kātaki Fualoa Pea Mo Lotoʼofa
12. He koʼe neʼe tonu ke kātaki fualoa pea mo lotoʼofa ia Sesu ki tana kau ʼapositolo?
12 Ko Sesu neʼe kātaki fualoa pea mo lotoʼofa ki tana ʼu ʼapositolo, logola neʼe tuʼa lahi tanatou tōtō. Ohage la, neʼe faiga tuʼa lahi e Sesu ke ina akoʼi age kiā nātou ia te maʼuhiga ʼo te agavaivai. (Mateo 18:1-4; 20:25-27) Kae ʼi te pō fakaʼosi ʼa Sesu ʼi te kele, ʼi te ʼosi age pe ʼo tana ako kiā nātou ia te agavaivai, ʼo ina fufulu tonatou ʼu vaʼe, “neʼe nātou toe fetalanoaʼaki foki ia nātou pe ko ai ʼaē ʼe lahi ake ia nātou.” (Luka 22:24, MN; Soane 13:1-5) Neʼe munaʼi koa e Sesu ia tana kau ʼapositolo? Kailoa ia, kae ʼaki he lotoʼofa, neʼe ina faigaʼi ke ina fetogi tanatou manatu, ʼo ʼui maʼana: “Ko ai moʼoni ʼaē ʼe lahi ake, ʼe ko ʼaē koa ʼe takoto ki te laupapa kai pe ko ʼaē ʼe kaugana ki ai? ʼE mole koa la ko ʼaē ʼe takoto ki te laupapa kai? Kae ko au ʼe au nofo ʼi te lotolotoiga ʼo koutou ohage ko ʼaē ʼe kaugana.” (Luka 22:27, MN ) Ko te kātaki fualoa pea mo te lotoʼofa ʼa Sesu—ʼo oloi kiai mo tana faʼifaʼitaki lelei—neʼe malave ki muli age ki te loto ʼo te kau ʼapositolo.
13, 14. Ko te ʼu ʼaluʼaga tāfito fea ʼaē ʼe tonu ke agalelei ai te ʼu tauhi ōvi?
13 ʼO toe feiā pe, ko he tauhi ōvi fakalaumālie ʼe lagi tonu anai ke fai tokoni liuliuga ki he tahi ʼo ʼuhiga mo hona vaivaiʼaga. ʼE feala ke fiu te tauhi ōvi ʼo ʼuhiga mo te Kilisitiano ʼaia. Kae kapau ʼe ina manatuʼi tana ʼu hala ʼo ia totonu mokā ‘fai tokoni kiā ia ʼaē ʼe fakatupu maveuveu,’ pea ʼe feala anai ke kātaki fualoa pea mo lotoʼofa ki tona tēhina. ʼE ina faʼifaʼitakiʼi ai ia Sesu pea mo Sehova, ʼaē ʼe nā fakahā ia te ʼu kalitātē ʼaia ki te kau Kilisitiano fuli, ʼo kau ai mo te ʼu tauhi ōvi.—1 Tesalonika 5:14; Sakopo 2:13.
14 ʼI ʼihi temi, ʼe lagi tonu ki te ʼu tauhi ōvi ke nātou fakatonutonuʼi mālohi he tahi neʼe ina fai he agahala mamafa. Kapau ʼe mole fakahemala, pea ʼe tonu ki te ʼu tauhi ōvi ke nātou fakamavae ʼi te kokelekasio ia ia ʼaē neʼe agahala. (1 Kolonito 5:11-13) Māʼiape la ʼi te ʼaluʼaga ʼaia, ʼe nātou fakahā ʼi tanatou aga ʼe nātou fēhihiʼa ki te agahala, kae mole nātou fēhihiʼa kiā ia ʼaē neʼe agahala. (Suta 23) Kapau ʼe agalelei te ʼu tauhi ōvi, pea ʼe feala ke faigafua maʼa te ōvi ʼaē neʼe hēʼia ke toe liliu mai ki te faga ōvi.—Luka 15:11-24.
ʼE Uga e Te Tui Ke Nātou Fai He ʼu Aga ʼe Lelei
15. ʼE faʼifaʼitakiʼi feafeaʼi e te ʼu tauhi ōvi ia te agalelei ʼa Sehova, pea koteā ʼaē ʼe ina uga nātou?
15 “Ko Sehova ʼe agalelei ki te hahaʼi fuli pe,” māʼia mo nātou ʼaē ʼe mole loto fakafetaʼi ki tana ʼu gāue maʼa nātou. (Pesalemo 145:9; Mateo 5:45) ʼE ʼiloga kehe ia te agalelei ʼa Sehova ʼi tana fekauʼi tana hahaʼi ke nātou faka mafola ia te “Logolelei . . . o te Puleaga.” (Mateo 24:14) ʼE faʼifaʼitakiʼi e te ʼu tauhi ōvi ia te agalelei ʼa te ʼAtua ʼi tanatou takitaki te gāue fai faka mafola. Koteā ʼaē ʼe ina uga nātou ke nātou lagolago lelei ki te gāue ʼaia? Ko tanatou tui mālohi ʼaē kiā Sehova pea mo tana ʼu fakapapau.—Loma 10:10, 13, 14.
16. ʼE lava feafeaʼi ki te ʼu tagata tauhi ōvi hanatou “fai te meʼa ʼaē ʼe lelei” ki te ʼu ōvi?
16 ʼO hilifaki ki tanatou “fai te meʼa ʼaē ʼe lelei ki te hahaʼi fuli pe” ʼi tanatou fai faka mafola, ʼe maʼu e te ʼu tauhi ōvi te maʼua ʼaē ke nātou fai te meʼa ʼaē ʼe lelei, “tāfito . . . kiā nātou ʼaē ko [tonatou] ʼu kāiga ʼi te tui.” (Kalate 6:10, MN ) ʼE nātou fai te faʼahi ʼaia ʼi tanatou ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi. ʼE ʼui fēnei e te tagata ʼāfea: “ ʼE au fiafia ʼi te fai ʼo te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi. ʼE ko he faigamālie ʼaia ke au vikiʼi te ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼo ʼuhiga mo tanatou ʼu faiga, pea mo tokoni kiā nātou ke nātou mahino ʼe maʼuhiga ʼaupito tanatou gāue.” ʼI ʼihi temi, ʼe feala ke fai tokoni te ʼu tagata tauhi ōvi ki he tahi ke ina hikihiki tana tauhi ʼaē kiā Sehova. ʼI tanatou fai ia te faʼahi ʼaia, ʼe faʼifaʼitakiʼi e te ʼu tauhi ōvi ia te ʼapositolo ko Paulo. Koutou tokagaʼi pe neʼe feafeaʼi tana palalau ki te ʼu tēhina ʼi Tesalonika. Neʼe ina ʼui fēnei: “E matou tui ko te u mea nee matou fakatotonu atu, e ko ia ae e koutou fai pea e koutou fai anai ia.” (2 Tesalonika 3:4) Ko te taʼi falala ʼaia ki te ʼu ōvi, ʼe ina fakatupu iā nātou he ʼu manatu ʼe lelei pea ʼe faigafua anai hanatou “talagafua ki [ʼanatou] takitaki.” (Hepeleo 13:17) Ka ʼaʼahi koutou e te ʼu tauhi ōvi moʼo fakaloto mālohiʼi koutou, he koʼe ʼe mole koutou fakamālo kiā nātou ʼi tanatou ʼaʼahi koutou?
Ke Feala Hanatou Agamālū ʼe Maʼua Ke Nātou Loto Lolomi
17. Koteā ʼaē neʼe mahino kiai Petelo ʼaki te ʼu palalau ʼa Sesu?
17 Ko Sesu neʼe agamālū, māʼiape la ʼi te ʼu temi ʼaē neʼe fakalaga kē he tahi ki ai. (Mateo 11:29) ʼI te temi ʼaē neʼe lavakiʼi pea mo puke, neʼe agamālū Sesu pea mo loto lolomi ʼaupito. Neʼe ʼoho Petelo ʼo toʼo te heletā pea ina tāʼi ʼaki te tagata. Kae neʼe fakamanatuʼi fēnei age e Sesu: “E ke manatu, e mole au fealagia te kole ki taku Tamai, pea e ina tuku mai anai kia te au ia lesio aselo e hogofulu-ma-lua?” (Mateo 26:51-53; Soane 18:10) Neʼe mahino lelei ia Petelo ki te ʼu palalau ʼaia ʼa Sesu pea ki muli age, neʼe ina fakamanatuʼi ki te kau Kilisitiano ia te faʼahi ʼaenī: “[Ko] Kilisito nee tali mamahi o uhiga mo koutou, pea nee ina tuku kia koutou he faifaitakiʼaga ke koutou mulimuli i ona aluʼaga. . . . Iaʼia nee ina tali te u leakovi, pea nee mole leakovi ia, i tana tali mamahi nee mole ita ia.”—1 Petelo 2:21-23.
18, 19. (a) Ko te ʼu lakaga tāfito fea ʼaē ʼe tonu ke fakahā ai e te ʼu tauhi ōvi ia te agamālū mo te loto lolomi? (b) Ko te ʼu fehuʼi fea ʼaē ka tou vakaʼi anai ʼi te alatike ka hoa mai?
18 ʼO toe feiā pe, ko te ʼu tauhi ōvi lelei ʼe nātou agamālū māʼiape la mokā tali koviʼi nātou. Ohage la, ko ʼihi ʼi te kokelekasio neʼe lagi nātou tali koviʼi te fai tokoni age ʼa te ʼu tagata ʼāfea. Kapau ko ia ʼaē ʼe ʼaoga ke tokoniʼi, ʼe kua vaivai peʼe mahaki ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe mahino ia ʼe ina fai anai he ʼu “palalau vale ohage ko he ʼu tā ʼaki he heletā,” mokā tokoniʼi. (Tāʼaga Lea 12:18) Kae ohage ko Sesu, ʼe mole fai anai he ʼu lea kovi e te ʼu tauhi ōvi peʼe nātou fai he ʼu aga moʼo liufaki ki tonatou tali koviʼi. ʼE nātou loto lolomi mo agalelei tuʼumaʼu pe, pea ʼe feala anai ke fua manuʼia kiā ia ʼaē ʼe tonu ke tokoniʼi. (1 Petelo 3:8, 9) ʼE fua lelei koa kiā koutou ia te faʼifaʼitaki ʼa te ʼu tagata ʼāfea, pea mo koutou agamālū koa pea mo loto lolomi mokā nātou fai tokoni atu?
19 ʼE mahino papau ia, ʼe maʼuhiga ʼaupito kiā Sehova pea mo Sesu ia te gāue kinakina ʼa te ʼu lauʼi afe tauhi ōvi ʼaē ʼe nātou tōkakaga ʼaki he lotolelei ki te faga ōvi ʼi te malamanei kātoa. Ko Sehova pea mo tona ʼAlo, ʼe nā toe ʼoʼofa ki te ʼu lauʼi afe tagata faifekau faka minisitelio, ʼaē ʼe nātou lagolago ki te ʼu tagata ʼāfea moʼo “tauhi te kau maʼoniʼoni.” (Hepeleo 6:10, MN ) Kae he koʼe ʼe feala ke lotolotolua ʼihi tēhina moʼo tali te “gaue lelei” ʼaia? (1 Timoteo 3:1) Pea ʼe akoako feafeaʼi e Sehova ia nātou ʼaē neʼe ina hinoʼi ko hana ʼu tauhi ōvi? ʼE tou vakaʼi anai te ʼu fehuʼi ʼaia ʼi te alatike ʼaē ka hoa mai.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
• Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē ʼe fakahā ai e te ʼu tauhi ōvi tanatou ʼoʼofa ki te faga ōvi?
• ʼE lava fakatuputupu feafeaʼi ia te fiafia pea mo te tokalelei ʼi te kokelekasio?
• He koʼe ʼe kātaki fualoa pea mo lotoʼofa ia te ʼu tagata tauhi ōvi mokā nātou fai tokoni?
• ʼE fakahā feafeaʼi e te ʼu tagata ʼāfea ia te agalelei mo te tui?
[Paki ʼo te pasina 18]
Ko te ʼofa ʼaē ʼe ina uga te kau tagata ʼāfea ke nātou gāue maʼa te kokelekasio
[Paki ʼo te pasina 18]
ʼE nātou toe fakaʼaogaʼi honatou temi ki tonatou famili ʼi te ʼu kiʼi fakafiafia . . .
. . . pea mo te minisitelio
[Paki ʼo te pasina 20]
Ko he ʼu felogoi lelei ʼa te ʼu tagata ʼāfea ʼe ina fakatuputupu ia te fiafia pea mo te tokalelei ʼi te kokelekasio