Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w93 15/5 p. 17-22
  • Koutou Fafaga Te Faga Ōvi ʼa Te ʼAtua ʼAki Te Lotolelei

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Koutou Fafaga Te Faga Ōvi ʼa Te ʼAtua ʼAki Te Lotolelei
  • Te Tule Leʼo—1993
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • ʼE pule ki te loto fale
  • Ko te pule “ ʼe fai fakamalotoloto”
  • Ko te ʼu tauhi ōvi lotolelei
  • Ko te agamālū ʼe maʼuhiga
  • Ko te gāue faka tauhi ōvi ʼaki he loto tokaga
  • ‘Kotou Tōkakaga Ki Te Faga Ovi ʼa Te ʼAtua ʼAē Neʼe Tuku Atu Ke Kotou Taupau’
    Te Tule Leʼo—2011
  • ʼU Tauhi Ovi, Kotou Faʼifaʼitakiʼi Ia Te Tauhi Ovi Lahi
    Te Tule Leʼo—2013
  • ʼE Tauhi Feafeaʼi Te Kau Tagata Tauhi Ōvi Kilisitiano Kia Koutou
    Te Tule Leʼo—1996
  • “Koutou Tauhi Te Fagaʼovi a Te Atua”
    Te Tule Leʼo—2002
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1993
w93 15/5 p. 17-22

Koutou Fafaga Te Faga Ōvi ʼa Te ʼAtua ʼAki Te Lotolelei

“Koutou fafaga te faga ōvi ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe koutou taupau, ʼaua naʼa koutou fai fakakinau, kae ʼaki te lotolelei.” — 1 Petelo 5:2.

1. Koteā te tupuʼaga ʼe tonu ai ke tou fakaʼamu ki te ʼu tagata ʼāfea ke nātou ‘fafaga te faga ōvi ʼa te ʼAtua ʼaki te lotolelei’?

KO SEHOVA ʼe ina leʼoleʼo tana hahaʼi ʼaki te lotolelei (Pesalemo 23:1-4). “Ko te tauhi ōvi lelei”, ko Sesu Kilisito, neʼe ina foaki ʼaki he lotolelei tona maʼuli fakatagata haohaoa maʼa te kau ōvi (Soane 10:11-15). Koia, neʼe tokoniʼi ai e te ʼapositolo ko Petelo te ʼu tagata ʼāfea ke nātou ‘fafaga te faga ōvi ʼa te ʼAtua ʼaki te lotolelei’. — 1 Petelo 5:2.

2. Koteā te ʼu fehuʼi ʼe tonu ke tokagaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu gāue faka tauhi ōvi ʼa te kau tagata ʼāfea?

2 Ko te lotolelei ʼe ko he fakaʼiloga ia ʼi te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua (Pesalemo 110:3). Kae ʼe mole gata ʼaki pe ʼi he lotolelei ʼa he kilisitiano ke fakanofo ia ia ko he tagata taupau, peʼe ko he tagata lagolago tauhi ōvi. Ko ai koa ʼe faiva ke liliu ko he ʼu tauhi ōvi feiā? Koteā te meʼa ʼe fakamaʼua ki tanatou gāue faka tauhi ōvi? ʼE feafeaʼi koa tona fakahoko fakalelei?

ʼE pule ki te loto fale

3. He koʼe ʼe feala ke ʼui ko te faʼahiga tokaga ʼa he tagata kilisitiano ki tona famili ʼe maʼuhiga mo kapau ʼe fili ko he tauhi ōvi ʼi te kokelekasio?

3 ʼI muʼa ʼo he fakanofo ʼo he tagata “ki he gāue taupau”, ʼe ʼi ai te ʼu faʼahiga meʼa ʼi te Tohi-Tapu ʼe tonu ke ina fai (1 Timoteo 3:1-7; Tito 1:5-9). ʼE ʼi ai te meʼa e tahi, neʼe ʼui e te ʼapositolo ko Paulo ʼo ʼuhiga mo te tagata taupau ʼe tonu “ko he tagata ʼe pule ʼi tona loto fale ʼaki he aga ʼe lelei, ʼe ina taupau tana ʼu fānau ʼi te fakalogo ʼaki he aga poto”. ʼE ʼi ai te tupuʼaga maʼuhiga ʼo te faʼahi ʼaia, koteʼuhi neʼe ʼui fēnei e Paulo: “ ʼIo, kapau ʼe mole ʼiloʼi ʼe he tahi ia te puleʼi ʼo tona loto fale, ʼe feafeaʼi anai hana tokaga ki te kokelekasio ʼa te ʼAtua?” (1 Timoteo 3:4, 5). ʼI te temi ʼaē neʼe fakanofo ai te ʼu tagata ʼāfea ʼi te ʼu kokelekasio ʼi te motu ʼo Crète, neʼe tonu ke kumi e Tito “he tahi ʼe mole maʼu he talanoa kovi ki ai, ʼe ʼohoana mo he fafine e tahi pea ʼe ʼi ai tana ʼu fānau ʼe tui neʼe mole maʼu kia nātou he ʼu tala kovi ʼo ʼuhiga mo he agavale peʼe mole fakalogo”. (Tito 1:6.) ʼIo, ko te faʼahiga tokaga ʼa he tagata kilisitiano ki tona loto fale ʼe tonu ke fakatokagaʼi ke ʼiloʼi ai peʼe tāu mo ia he maʼua faka tauhi ōvi mamafa ʼi te kokelekasio.

4. ʼO mole gata ʼaki pe he ako faka tohi-tapu pea mo te faikole, ʼe feafeaʼi te fakahā e te ʼu mātuʼa kilisitiano tonatou ʼofa ki ʼonatou ʼu famili?

4 Ko te ʼu tagata ʼaē ʼe pule ki tonatou loto fale ʼaki he aga ʼe lelei ʼe mole gata ʼaki pe tanatou faikole pea mo tanatou ako tuʼumaʼu te Tohi-Tapu mo tonatou famili. ʼI te temi fuli pe ʼe nātou nofo teuteu ki hanatou tokoniʼi ʼo niʼihi. Kia nātou ʼaē ʼe liliu ko he tāmai peʼe ko he faʼe, ko te pule ʼaia ʼe kamata pe ʼi te ʼaho ʼaē ʼe tupu ai te tamasiʼi. Ko te ʼu mātuʼa kilisitiano ʼe nātou ʼiloʼi, kapau ko hanatou agamāhani te aga faka lotu, ʼe mole tuai anai ki tanatou fānau hanatou mulimuli ki ʼanatou ʼu gāue faka kilisitiano ʼo te ʼaho fuli. ʼE ʼiloga ai leva ʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaia te ʼu kalitate ʼa te tāmai kilisitiano ke liliu ai ko he tagata ʼāfea. — Efesi 5:15, 16; Filipe 3:16.

5. ʼE feafeaʼi koa ki he tāmai kilisitiano hana akoʼi tana fānau “ ʼi te akonaki pea mo te ako ʼo te ʼatamai ʼo ʼuhiga mo Sehova”?

5 ʼO ʼuhiga mo te pule ki tona loto fale, ko he tāmai aga poto ʼe ina tokagaʼi te tokoni ʼaenī ʼa Paulo: “Ko koutou, ʼu tāmai, ʼaua naʼa koutou fakaʼita takotou fānau, kae ke koutou haga ako ʼakotou ʼu tamaliki ʼi te akonaki pea mo te ako ʼo te ʼatamai ʼo ʼuhiga mo Sehova.” (Efesi 6:4). Ko te ako tuʼumaʼu ʼo te Tohi-Tapu pea mo te famili, ʼe ina foaki te ʼu fealagia lelei ki he ako ʼofa ʼi te faʼe pea mo tana fānau. ʼO maʼu ai e te fānau te “akonaki”, peʼe ko te ako fakatonutonu. Koia, “ko te ako ʼo te ʼatamai” ʼaē ʼe maʼu, ʼe tokoni ki te tamasiʼi takitokotahi ke ina ʼiloʼi te manatu ʼa Sehova ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko (Teutalonome 4:9; 6:6, 7; Tāʼaga Lea 3:11; 22:6). ʼAki he fakatahi fakalaumālie lelei, ʼe tokaga te tāmai ʼo fagono fakalelei mokā ʼe palalau tana fānau. Ko te ʼu fehuʼi lelei ʼe fai ke ʼiloʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou loto ki ai pea mo tanatou ʼu manatu. ʼE mole ʼui leva e te tāmai ʼe ina ʼiloʼi fuli te meʼa ʼaē ʼi te ʼatamai ʼo ʼanatou ʼu fānau. ʼIo, ʼe ʼui ia Tāʼaga Lea 18:13, ʼo fēnei: “Ka tali he tahi ki he meʼa ʼi muʼa ʼo hana logo ki ai, ʼe ko he agavale ia pea ʼe ko he aga fakaufiufi.” ʼI te temi nei, ʼe tokolahi te ʼu matuʼa ʼe nātou manatu ko te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe felāveʼi mo ʼanatou fānau ʼe kehekehe ʼaupito ia mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe tāu mo nātou ʼi tonatou temi tūpulaga. Koia ʼaē, ʼe faiga anai he tāmai ke ina ʼiloʼi te tupuʼaga pea mo te ʼu meʼa kehekehe ʼo te fihifihia ʼi muʼa ʼo hana ʼui age te meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai. — Vakaʼi ia Sake 1:19.

6. He koʼe koa ʼe tonu ke vakaʼi e te tāmai te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi te temi ʼaē ʼe ina tokoniʼi ai tona famili?

6 Koteā te meʼa ʼe fai ʼi te ʼosi fakahā e te ʼu tamaliki tanatou ʼu fihifihia, pea mo ʼonatou ʼu tuʼania, pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼi ʼonatou ʼu loto? Ko te tāmai ʼaē ʼe pule ʼaki he aga ʼe lelei, ʼe ina vakaʼi te Tohi-Tapu, ʼaē ʼe ko he meʼa “moʼo akoʼi, moʼo fakatotonuʼi ʼo te ʼu meʼa fuli, moʼo fakatonutonuʼi ʼi te faitotonu”. ʼE ina akoʼi tana fānau peʼe feafeaʼi tanatou maʼuliʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te Tohi-Tapu. ʼO mulimuli ki te manatu ʼaia, ko te kau tūpulaga ʼaia ʼaki te temi ʼe liliu ʼo “faiva katoa ia meʼa fuli moʼo fai ʼo he gāue lelei”. — 2 Timoteo 3:16, 17; Pesalemo 78:1-4.

7. Koteā te faʼifaʼitaki ʼe tonu ke fai e te ʼu tāmai ʼo ʼuhiga mo te faikole?

7 Ko te kau tūpulaga aga faka lotu ʼe nātou felāveʼi mo te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼo ʼuhiga mo ʼonatou kaugā ako ʼo te mālama. Koia ʼe feafeaʼi ki te ʼu tāmai kilisitiano hanatou fakafimālie te ʼu mataku ʼo ʼanatou fānau? ʼE feala ke nātou fai te faʼahi ʼaia ʼaki hanatou faikole mo nātou pea mo hūfaki nātou. ʼI te temi ʼe felāveʼi ai leva te kau tūpulaga ʼaia mo te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa, ʼe mahino ia ʼe nātou faʼifaʼitakiʼi anai te falala ʼaē ki te ʼAtua ʼo ʼanatou ʼu mātuʼa. Ko te taʼahine e taʼu 13, neʼe fakafehuʼi ʼi muʼa ʼo tona papitema ʼaē neʼe ko he fakatā ʼaia ʼo tana foaki tona maʼuli ki te ʼAtua, neʼe ina ʼui neʼe felāveʼi mo te manukinuki pea mo te kākā mai tona ʼu kaugā ako. ʼI tana puipui ʼaē ʼo te akonaki ʼo te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te taputapu ʼo te toto, ko ʼihi taʼahine neʼe nātou ta ia ia pea mo ʼanuʼanuhi (Gāue 15:28, 29). Neʼe ina tali ʼaki koa he meʼa ʼe kovi? Kailoa. ʼE ina fakamatala, ʼo fēnei: “Neʼe ʼau kole kia Sehova ke ina tokoniʼi ʼau ke ʼau agamālū. Neʼe ʼau toe manatuʼi te meʼa ʼaē neʼe akoʼi mai e taku ʼu mātuʼa ʼi tamatou ako faka famili ki te maʼuhiga ʼaē ʼo te lolomi ʼo tatou totonu ʼi te kovi.” — 2 Timoteo 2:24.

8. ʼE feafeaʼi koa ki he tagata ʼāfea ʼe mole maʼu fānau hana puleʼi tona loto fale ʼaki he aga ʼe lelei?

8 Ko he tagata ʼāfea ʼe mole maʼu fānau ʼe feala pe ke ina fai he ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie pea mo fakasino ʼe tāu mo nātou ʼaē ʼi tona loto fale. ʼE kau ia nātou ʼaia, ko tona ʼohoana pea lagi mo ni ʼona ʼu kāiga kilisitiano ʼe nonofo ʼi tona loto fale (1 Timoteo 5:8). Koia ko te pule ʼaki he aga ʼe lelei, ʼe kau ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai e he tagata ʼe fakanofo moʼo fai te maʼua ʼaē ko te tagata ʼāfea ʼi te kokelekasio. Ki muli age, ʼe tonu ke sio feafeaʼi te ʼu tagata ʼāfea ʼaē neʼe fakanofo ʼo ʼuhiga mo ʼonatou ʼu maʼua faka pilivilesio ʼi te kokelekasio?

Ko te pule “ ʼe fai fakamalotoloto”

9. Koteā koa te aga ʼe tonu ke maʼu e te ʼu tagata ʼāfea ʼo ʼuhiga mo ʼonatou ʼu maʼua?

9 ʼI te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi, ko te ʼapositolo ko Paulo neʼe kaugana ohage ko he tagata pule ʼi te fale ʼo te ʼAtua, ko te kokelekasio faka kilisitiano ʼe fakalogo ki te taki ʼa Kilisito (Efesi 3:2, 7; 4:15). Koia neʼe tokoniʼi ai e Paulo tona ʼu kaugā fagona tui ʼi Loma, ʼo fēnei: “Pea tahi ʼaē (...) ʼe tou maʼu te ʼu meʼa ʼofa kehekehe ʼo mulimuli ki te agalelei makehe neʼe foaki mai kia tatou: lagi ko te lea faka polofeta, ke tou fakakikite ʼo mulimuli ki te tui ʼaē neʼe foaki mai kia tatou; peʼe lagi ko he minisitelio, ke tou tokaga ki te minisitelio ʼaia; peʼe ko ia ʼaē ʼe fai ako, ke tokaga ki tana fai ako; peʼe ko ia ʼaē ʼe fai tokoni, ke tokaga ki tana fai tokoni; ko ʼaē ʼe fai tufa, ke ina fai fakalelei; ko ʼaē ʼe pule, ke ina fai fakalelei; ko ʼaē ʼe manavaʼofa, ke ina fai ʼaki te loto fiafia.” — Loma 12:6-8.

10. ʼI te tokaga ki te faga ōvi ʼa te ʼAtua, koteā te faʼifaʼitaki neʼe tuku e Paulo ki te kau tagata ʼāfea ʼo te temi nei?

10 Neʼe fēnei te fakamanatu ʼa Paulo ki te kau Tesalonika: “Ohage ko he tāmai ki tana ʼu fānau, tuʼumaʼu pe neʼe mātou fakaloto mālohiʼi ia koutou takitokotahi, neʼe mātou fakapelepeleʼi koutou pea mo mātou fagonogono aipe ʼi ʼokoutou tafa, koteʼuhi ke koutou haga haʼele ʼaki he aga ʼe tāu mo te ʼAtua ʼaē ʼe ina pāui koutou ki tona puleʼaga pea mo tona kolōlia.” (1 Tesalonika 1:1; 2:11, 12). Neʼe foaki te tokoni ʼaki he agamālū, he aga ʼofa ʼo feala ai ke tohi e Paulo te meʼa ʼaenī: “Neʼe mātou agamālū ʼi te lotolotoiga ʼo koutou, ohage ko he faʼe ʼe tokaga fakalelei ki tana fānau ʼaē ʼe ina fafaga. ʼI tamatou ʼofa ʼaē kia koutou, ko tamatou fiafia neʼe mole gata ʼaki pe tamatou fakahoko atu te logo lelei ʼa te ʼAtua, kae feiā mo tomatou nefesi totonu pe, koteʼuhi kua koutou liliu ʼo maʼuhiga kia mātou.” (1 Tesalonika 2:7, 8). ʼO mulimuli ki te faʼifaʼitaki faka tāmai ʼa Paulo, ko te kau tagata ʼāfea agatonu ʼe nātou tokakaga fakamalotoloto ki te ʼu meʼa fuli ʼo te kokelekasio.

11. ʼE feafeaʼi ki te kau tagata ʼāfea ʼaē neʼe fakanofo, hanatou fakahā tonatou loto tokaga?

11 Ko te loto tokaga, fakatahiʼi ki ai mo te loto faʼa kātaki, ʼe tonu ke ʼiloga ʼi te taupau ʼofa ʼo ʼatatou ʼu tauhi ōvi agatonu. Ko tanatou aga ʼe ko he meʼa lelei ki te felogoi. ʼE tokoniʼi e Petelo te kau tagata ʼāfea ke “ ʼaua naʼa koutou fai fakakinau” te fafaga ʼo te faga ōvi ʼa te ʼAtua peʼe “ ʼaki he loto mānumānu ki te falā”. (1 Petelo 5:2.) ʼO ʼuhiga mo te manatu ʼaia, ko te tagata fai tohi-tapu ko William Barclay neʼe ina fakahā te nota fakatokaga ʼaenī: “ ʼE ʼi ai te faʼahiga tali ʼo te fai pule pea mo te fai ʼo te gāue ohage ko he maʼua fakaloto mamahi pea mo fakahohaʼa, pea mo fakapiko, pea ko he kavega. ʼE feala pe ke kole ki he tagata ke ina fai he meʼa, pea ʼe ina fai te meʼa ʼaia, kae ʼe mole ina fai ʼaki he lotolelei ʼo liliu te gāue katoa ʼo kovi. (...) Kae ʼe ʼui [e Petelo] ko te kilisitiano fuli ʼe tonu ke nātou fai tuʼania ʼo foaki he gāue mokā ʼe nātou fealagia, heʼe nātou ʼiloʼi lelei ʼe mole tāu hanatou fai ʼo he gāue feiā.”

Ko te ʼu tauhi ōvi lotolelei

12. ʼE feafeaʼi he fakahā e te ʼu tagata ʼāfea tanatou lotolelei?

12 ʼE toe fakaloto mālohiʼi e Petelo, ʼo fēnei: “Koutou fafaga te faga ōvi ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe ia koutou (...) ʼaki he lotolelei.” Ko he tagata taupau ʼe tokaga ki te ʼu ōvi ʼe ina fai ʼaki he lotolelei, ʼi tona loto tokotahi, ʼo mulimuli ki te taki ʼa te Tauhi Ōvi Lelei, ko Sesu Kilisito. Ko te gāue mo he lotolelei ʼe toe faka ʼuhiga foki ko he tagata tauhi ōvi ʼe fakalogo ki te pule ʼa Sehova, ‘ko te Tauhi Ōvi pea mo te Taupau ʼo ʼotatou nefesi’. (1 Petelo 2:25.) Ko he tagata lagolago tauhi ōvi kilisitiano ʼe ina fakahā ʼaki he lotolelei tana fakaʼapaʼapa ki te fakatuʼutuʼu faka teokalatike. ʼE ina fai te faʼahi ʼaia ʼi tana haga ʼaē ʼo taki ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ko te Tohi-Tapu, ia nātou ʼaē ʼe kumi tokoni. Logope la te kua māhani ʼo te tagata ʼāfea ke ina laga he loto fale ʼaki he tokoni faka tohi-tapu, ʼaua leva naʼa ʼui ʼe ina maʼu anai te fakatokatoka faka tohi-tapu ʼi te temi pe ʼaia ki te ʼu fihifihia fuli. Tatau aipe peʼe ina ʼiloʼi te tali ʼo te fehuʼi, ʼe lagi lelei ke ina vakaʼi mo ia ʼaē ʼe kumi tokoni ʼi te ʼu Index des publications de la Société Watch Tower, peʼe ko ʼihi pe ʼu kumiʼaga. ʼE ina akonaki te ʼu faʼahi e lua: ʼE ina fakahā peʼe feafeaʼi te maʼu ʼo he tokoni pea ʼe ina fakahā ʼaki he agavaivai tana fakaʼapaʼapa kia Sehova ʼi tana taki ia ia ʼaia ʼe kumi tokoni ke ina tokagaʼi te manatu neʼe tuku e te kautahi ʼa te ʼAtua ki te faʼahi ʼaia.

13. Koteā te ʼu meʼa ʼe feala ke fai moʼo tokoniʼi te ʼu tagata ʼāfea ke nātou foaki he tokoni ʼe lelei?

13 Koteā te meʼa ʼe feala ke fai e te tagata ʼāfea mo kapau ʼe mole ʼi ai he tohi neʼe tā e te Sosiete ʼo ʼuhiga mo te fihifihia ʼaia? ʼE mahino ia, ʼe faikole anai ke sio mamaʼo pea ʼe ina kumi anai he ʼu faʼahiga fakatuʼutuʼu tāfito ʼo te Tohi-Tapu ʼe pipiki ki te fihifihia. ʼE toe feala pe ke ina tokoniʼi ia ia ʼaē ʼe kumi tokoni, ke ina fakatokagaʼi te faʼifaʼitaki ʼa Sesu. ʼE feala ke fehuʼi e te tagata ʼāfea, ʼo fēnei: “Ka na pau la ko Sesu, ko te tagata Faiakonaki Lahi, neʼe tāu mo te fihifihia ʼaia ia koutou, ʼi takotou manatu koteā te meʼa ʼe ina fai anai?” (1 Kolonito 2:16). Ko te faʼahiga fai ʼaia ʼe feala ke tokoni ki he tahi ʼe kumi he tokoni ke ina fai he tonu ʼe lelei. Kae ʼe mole ko he aga poto ʼa he tagata ʼāfea mokā ʼe ina foaki he tokoni ʼaki tona poto fakatagata ohage ko he tokoni mai te Tohi-Tapu! Ko te ʼu tagata ʼāfea ʼe feala ke nātou felogoi ki te ʼu fihifihia faigataʼa ia nātou. ʼE feala pe foki ke nātou tuku he ʼu fihifihia maʼuhiga ke vakaʼi ʼi te kolesi ʼo te ʼu tagata ʼāfea (Tāʼaga Lea 11:14). Ko te ikuʼaga ʼo te ʼu tonu ʼe faka fealagia anai kia nātou ke nātou manatu tahi. — 1 Kolonito 1:10.

Ko te agamālū ʼe maʼuhiga

14, 15. Koteā te meʼa ʼe fakamaʼua ki ai te ʼu tagata ʼāfea ʼi te temi ʼaē ʼe nātou fakatonutonuʼi ai he kilisitiano ‘ ʼe fai hana lākahala ia muʼa ʼo hana ʼiloʼi’?

14 ʼE ʼaoga ki he tagata ʼāfea ke ina fakahā te agamālū mokā ʼe ina akoʼi ʼihi, tāfito la mokā ʼe ina tokoniʼi nātou. ʼE fēnei te tokoni ʼa Paulo: “ ʼU tēhina, kapau ʼe ʼi ai he tagata ʼe fai hana lākahala ia muʼa ʼo hana ʼiloʼi, ko koutou ʼaē ʼe koutou maʼu ia te ʼu kalitate fakalaumālie, koutou faigaʼi te fakatonutonuʼi ʼo te tagata ʼaia ʼaki he agamālū.” (Kalate 6:1). Pea tahi ʼaē, ko te kupu faka keleka ʼaē neʼe fakaliliu ko te “fakatonutonuʼi” ʼe talanoa ki te kupu faka tōketā ʼe fakaʼaogaʼi moʼo fakamatala te ʼai ʼo te foʼi hui moʼo tāʼofi he māʼimoa ʼa he tahi ʼi tona maʼuli katoa. Ko W. Vine ʼe talanoa ʼi te tikisionalio ki te meʼa ʼaia ʼo ʼuhiga mo te fakafimālie ʼo he tahi neʼe agahala, “ ʼe nātou ʼaē ʼe mālohi fakalaumālie, ʼaē ko he tahi ʼe hage ko he koga māʼimoa ʼo te sino fakalaumālie”. Ko te ʼu fakaliliu e lua ʼo te kupu ʼaia: ko te “fakatuʼu ki he tuʼulaga lelei; ko te tuku ki he ala ʼe lelei”.

15 Ko te fakatonutonuʼi ʼo he manatu ʼa he tahi, ʼe mole ko he meʼa faigafua, pea ʼe feala ke faigataʼa ʼaupito te tuku ki he ala ʼe lelei te ʼu manatu ʼa he tahi neʼe hēhē. Kae ko te tokoni ʼaē ʼe foaki ʼaki te agamālū, ʼe mahino ia ʼe tali ʼaki he loto fakafetaʼi. Pea tahi ʼaē, ko te ʼu tagata ʼāfea ʼe tonu anai ke nātou tokagaʼi te tokoni ʼaenī ʼa Paulo: “ ʼI te ʼaluʼaga ʼaē ko koutou ko te kau fakanofo ʼa te ʼAtua, ko te kau maʼoniʼoni pea mo ʼofaina, koutou kofuʼi foki te ʼofa mamahi ʼo te manavaʼofa, pea mo te agalelei, te manatu agavaivai, te agamālū pea mo te kātaki fualoa.” (Kolose 3:12). Koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai anai e te ʼu tagata ʼāfea mokā ʼe ʼaoga ke fakatonutonuʼi he aga ʼa he tahi ʼe mole lelei? ʼE tonu anai ke nātou “haga fai (...) te agamālū”. — 1 Timoteo 6:11.

Ko te gāue faka tauhi ōvi ʼaki he loto tokaga

16, 17. Ko te ʼu tuʼutāmaki fea ʼe tonu ke tokaga ki ai te ʼu tagata ʼāfea ʼi te temi ʼaē ʼe nātou tokoniʼi ai niʼihi?

16 ʼE maʼuhiga ʼaupito te tokoni ʼa Paulo ʼi te tohi ʼo Kalate 6:1. ʼE ina fakaloto mālohiʼi te ʼu tagata kua māhani ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼo fēnei: “Koutou faigaʼi te fakatonutonuʼi [he tahi neʼe hēhē] ʼaki he agamālū, ʼo ke tokaga kia koe totonu, talia naʼa ke toe holi mo koe totonu ki te fai ʼo te meʼa ʼaia.” ʼE ko he ʼu ikuʼaga kovi ʼe feala ke hoko mo kapau ʼe mole tokagaʼi te faʼahiga tokoni ʼaia! ʼI te maʼu ʼo te ʼu logo ʼo ʼuhiga mo te takitaki lotu anglican neʼe faka lākahala koteʼuhi neʼe tono mo te ʼu fafine e lua ʼo te ʼēkelesia, neʼe ʼui e te nusipepa The Times ʼo Lonitoni ko te meʼa ʼaia ʼe ko he “ ʼaluʼaga ʼe mole hona kamataʼaga pea mo hona gataʼaga: ko ia ʼaē neʼe tokoniʼi neʼe agahala koteʼuhi neʼe tuku tana falala kia ia ʼaē neʼe tokoniʼi ia ia”. Ko te fafine sulunalisi neʼe talanoa ki te tōketā ko Peter Rutter, ʼe ina fakahā ko te ʼu “meʼa māhani ʼe hoko ʼi te ʼu hahaʼi mahahaki pea mo ʼonatou tagata taki — ohage la ko he ʼu tōketā, pea mo he ʼu avoka, pea mo he ʼu patele pea mo te ʼu patolo — kua liliu ʼi totatou sosiete ko he ʼu felāveʼi fakasino ʼāteaina, pea ʼe mole ʼiloʼi ko he aga fakaufiufi pea mo fakatupu kovi”.

17 ʼAua naʼa tou ʼui ko te hahaʼi ʼa Sehova ʼe nātou hāo ʼi te ʼu faʼahi fakahala ʼaia. Ko te tagata ʼāfea neʼe fakaʼapaʼapaʼi, neʼe kaugana agatonu ʼi te ʼu taʼu kua fualoa neʼe to ki te aga heʼeʼaoga koteʼuhi neʼe ina fai te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi ki te tuagaʼane kua ʼohoana ʼi te temi neʼe tokotahi ai te tuagaʼane ʼi tona ʼapi. Kae logope tana fakahemala, neʼe toʼo ʼi te tēhina tana ʼu pilivilesio fuli (1 Kolonito 10:12). ʼE feafeaʼi leva ki he ʼu tagata ʼāfea neʼe fakanofo ke nātou fai te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi ke ʼaua naʼa nātou to anai ki te fakahala? ʼE feafeaʼi hanatou fai he fakatuʼutuʼu ki he felogoi ʼāteaina, ki he faikole, pea mo he fealagia ʼo ʼuhiga mo te vakaʼi ʼo te Folafola ʼo te ʼAtua pea mo te ʼu tohi faka tohi-tapu faka kilisitiano?

18. a) ʼE tokoni feafeaʼi koa te maʼuliʼi ʼaē ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te fai pule ki te ʼu tagata ʼāfea ke nātou tekeʼi ai he ʼu ʼaluʼaga fakatupu tuʼutāmaki kia nātou? b) Koteā te ʼu fakatuʼutuʼu ʼe feala ke fai mokā ʼe fai he ʼaʼahi faka tauhi ōvi ki he tuagaʼane?

18 Ko te tahi meʼa ʼe tonu ke tokagaʼi e te kau tagata ʼāfea ko te fakatuʼutuʼu ʼo te fai pule (1 Kolonito 11:3). Kapau ko he tūpulaga ʼe ina kumi he tokoni, koutou faigaʼi ke kau mo tanā ʼu mātuʼa ki te felogoi mo kapau ʼe ʼaoga. Ka ko he tuagaʼane kua ʼohoana ʼe ina kole he tokoni fakalaumālie, ʼe feala ke koutou fai he fakatuʼutuʼu ke koutou maʼu atu tona ʼohoana mokā koutou fai te ʼaʼahi. Koteā te meʼa ke fai mo kapau ʼe mole fealagia te faʼahi ʼaia peʼe ko tona ʼohoana ʼe mole lotu tahi mo ia ʼo ina kākāʼi ia ia? Tatau aipe, koutou fai aipe he ʼu fakatuʼutuʼu ohage ko hakotou ʼaʼahi faka tauhi ōvi ki he tuagaʼane ʼe mole heʼeki ʼohoana. ʼE lelei anai ki he ʼu tēhina e lua kua māhani ʼi te faʼahi fakalaumālie ke nā ʼaʼahi fakatahi te tuagaʼane. Kapau ʼe mole fealagia te faʼahi ʼaia, lagi ʼe feala ke kumi he temi faigamalie ki he ʼu tēhina e lua ke nā felogoi ai mo ia ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga, lagi ʼe lelei ʼi he koga fale ʼe nātou ʼāteaina ai. ʼAki ʼihi tēhina pea mo tuagaʼane ʼi te fale, kae ʼe nātou nonofo ʼi he faʼahi ʼe mole sioʼi nātou mo logoʼi te felogoi, ʼo feala ai ke tekeʼi te ʼu tupuʼaga fuli ki he tūkia. — Filipe 1:9, 10.

19. Koteā te ʼu fua lelei ʼe maʼu, mai te fafaga ʼo te ʼu ōvi ʼa te ʼAtua ʼaki he lotolelei, pea ko ai koa ʼaē ʼe tonu ke tou fakafetaʼi ki ai ʼo ʼuhiga mo te ʼu tauhi ōvi lotolelei ʼaia?

19 Ko te fafaga ʼo te ʼu ōvi ʼa te ʼAtua ʼaki he lotolelei, ʼe maʼu ai te ʼu fua lelei — ko he faga ōvi ʼe taki fakalelei pea mo mālohi fakalaumālie. Ohage ko te ʼapositolo ko Paulo, ko te ʼu tagata ʼāfea ʼo te temi nei ʼe nātou tokaga fakalelei ʼo ʼuhiga mo te ʼu kaugā fagona ʼi te tui (2 Kolonito 11:28). ʼE mahino papau ia ʼe ko he meʼa faigataʼa te maʼua ʼaē ko te fafaga ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te ʼu temi faigataʼa ʼaenī. Koia ʼaē, ʼe tou loto fakafetaʼi ʼaupito ʼo ʼuhiga mo te gāue lelei ʼaē ʼe lolotoga fai e ʼotatou ʼu tēhina ko te kau tagata ʼāfea (1 Timoteo 5:17). ʼI totatou tapuakina ʼaki “te ʼu meʼa ʼofa fakatagata” ʼe nātou leʼoleʼo ʼaki he lotolelei ia tatou, ʼe tou momoli te ʼu fakavikiviki kia ia ʼaē ʼe ina foaki “te meʼa ʼofa matalelei fuli pea mo te mōlaga haohaoa fuli”, ko totatou Tauhi Ōvi manavaʼofa ʼi selo, ko Sehova. — Efesi 4:8; Sake 1:17.

ʼE feafeaʼi anai takotou tali?

◻ ʼE feafeaʼi ki he tagata hana puleʼi tona loto fale ʼaki he aga ʼe lelei?

◻ Koteā te ʼu kalitate ʼe tonu ke fakaʼiloga ai te taupau ʼa te ʼu tagata ʼāfea?

◻ ʼE feafeaʼi he fakahā e te ʼu tagata ʼāfea tanatou fia mālalo pea mo tanatou agamālū mokā nātou fai tokoni?

◻ Koteā te meʼa ʼaē ʼe tokoni ki he fakaloto mālohiʼi ʼo he fakatonutonu lelei?

◻ ʼE feafeaʼi koa ki he ʼu tagata ʼāfea hanatou tekeʼi ke ʼaua naʼa nātou tāu mo he ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼi te temi ʼaē ʼe nātou fafaga ai te faga ōvi?

[Paki ʼo te pasina 18]

Ko te tagata ʼāfea ʼe tonu ke ina puleʼi tona loto fale ʼaki he aga ʼe lelei.

[Paki ʼo te pasina 21]

Ko te gāue tauhi ōvi faka kilisitiano ʼe tonu ke fai ʼaki te agamālū pea mo he manatu ʼe lelei.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae