Pe o Pulea Lou Olaga e le Talitonuga i Iʻuga Tuupoina?
IA Setema o le 1988, na tupu ai se mala. O le suavai lē mataofiofia e taetafe i mulivai tetele o vaitafe o le Ganges ma Brahmaputra na oso aʻe i luga i le 30 futu [(9 mita] ma na lofia ai le tolu vae fa o Bangladesh. E faitau afe na malelemo. E 37,000,000 nisi na tuua ua leai ni fale e nonofo ai. E sili atu i le 40,000 maila [60,000 kilomita] o auala na tafiesea.
Talu ai o na lologa na lofitūina ai Bangladesh mai le mavae atu o lea taimi i lea taimi, na taʻua ai e se tasi nusipepa le atunuu faapea o le “Taetafe o le Mala Tuupoina.” I lena faaupuga ua faaalia ai le mea sa manatu i ai le toatele o tagata e faapea o le pogai o ia mala mataʻutia: o le mala tuupoina, po o le iʻuga tuupoina.
E ui lava e lagona e nisi faapea e lē o pulea le olaga e le iʻuga tuupoina, ae o tagata o ē talitonu i iʻuga ua uma ona tuupoina, o le mea moni ua soo ai le kelope. Aiseā ua matuā toatele ai e talitonu i le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina, ma o le ā lea talitonuga e uiga i iʻuga ua uma ona tuupoina?
Le Vaega a Lotu
O le upu faa-Peretania “fate” (iʻuga ua uma ona tuupoina) e sau mai le upu Latina fatum, o lona uiga “o le mea ua uma ona taʻuina.”a O tagata o ē talitonu i le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina, latou te talitonu faapea o mea tutupu ua uma ona tuupoina ma faapea e leai se malosi o i tagata e mafai ona suia ai mea. O lenei manatu ua faasalalauina e lotu eseese ma ua faamautuina ai le vaaiga a le faitau miliona o tagata talitonu. O se tepa atu i lotu aupito tetele e tolu o le lalolagi ua faaalia ai e uiga i le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina, o loo iai ni foliga eseese—e pei ona eseese o foliga o malumalu o Hinitu, fale tapuai o Isalame, ma falesa o Kerisinetoma.
Mo se faataʻitaʻiga, o le tusa ma le 900 miliona o Musalimi i le lalolagi, o loo taofi faapea o le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina (Kismet) ua uma ona tuupoina e le finagalo tauatua.b Ua faalauiloa mai e le Qurʼān faapea: “E leai se mea leaga e tupu i le lalolagi . . . , ae o loo iai i se tusi, ae leʻi mafai ona tatou aumaia i lona faatinoga.” “Ma o le a lē oti se solu, ae ona ua faatagaina e Allah; o lea ua uma ona tuupoina le taimi.”—Surah 57:22; 3:145.
O Karma o le tulafono o mafuaaga ma iʻuga—o se isi foliga o le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina—lea o loo aafia ai ola o le toetoe lava 700 miliona o tagata Hinitu i le lalolagi. Ua manatu faapea o mea o loo tutupu i le olaga o se tagata Hinitu i le taimi nei, ua poloaiina e ala i ana gaoioiga i se olaga sa iai muamua. Ua faapea mai se tusitusiga anamua faa-Hinitu o le Garuda Purana: “O galuega a lea tagata i lona uluai iai muamua lea ua filifilia ai le natura o lona olaga o loo mulimuli mai, faapea foi ma le uiga o faamaʻi, pe faaletino pe faalemafaufau, lea o le a oo mai e avea o se mailei i le . . . mea ua uma ona tuupoina e maua e le tagata i le olaga.”
Ae faapefea e uiga i le tusa ma le 1,700 miliona o sui o Kerisinetoma? E moni, atonu o le a faapea mai nisi o Kerisinetoma ua latou suia le talitonu i le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina i le talitonu i le Atua, ma suia le talitonu i iʻuga ua uma ona tuupoina (fatalism) i le talitonu faapea ua uma ona tuupoina le iʻuga o le olaga o le tagata a o leʻi fanau mai (predestination). Ae ua faailoa mai e le Encyclopædia of Religion and Ethics: “E lē mafai ona faapea atu o le Faa-Kerisiano ua . . . saoloto atoatoa mai i le talitonu i le Fate.” O nisi vaega faalotu o loo latou faaleo atu pea le talitonuga a le tagata toe fuatai o le lona 16 o senituri o Matini Luteru, o lē na faapea mai i se tasi taimi, o le tagata “e lē o saoloto e faia lana lava filifiliga e pei o se fasi laau, se maa, se potoi ʻele, po o se tupua masima.”
O le Togi i Luga o Tupe ma le Faitauina o Fetu
E ui lava ua lē o toe olaola na manatu maumauaʻi i talitonuga o lotu autū a Kerisinetoma, ae ua ioeina e se tasi aʻoaʻo faalelotu faapea o le toatele o ona sui o loo talia pea le talitonuga “i se faiga e lē faalelotu.” I lena faiga, atonu o loo ʻataʻata lemu ai le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina ma suia i le isi foliga ua taʻua o le taunuuga manuia (fortune). Ua faapena foi ona e iloa e uiga i le toatele o ē e masani ona togi i luga se tupe ina ia aioi atu i le manuia (fortune), po o le iʻuga tuupoina. E ui lava atonu o loo latou taumafai e fai atu faapea o lenei mea ua na o se aganuu, ae o loo faaauau pea ona latou faia, ma i nisi taimi e foliga mai ua manuia i latou. Mo se faaaʻoaʻoga, na lipotia mai talu ai nei e The New York Times faapea o se tagata o loo nofo i le Iunaite Setete, ina ua uma ona ia faatauina ni pepa o le lūlū, sa ia maua se tupe siliva o taatia e ū i luga le ata o le ulu. Na faapea mai o ia: “O taimi uma lava ou te maua ai se pene o ū i luga le ata o le ulu, e tupu ai pea se mea lelei ia te aʻu.” I lenei la mea, sa manumalo ai o ia i le 25.7 miliona tala. Pe e te talitonu ua faaitiitia lona talitonu i le iʻuga manuia, po o le fate?
O nisi tagata e faaʻamuʻamu e uiga i le togiina o tupe. Peitai, atonu o loo talitonu i latou faapea ua uma ona tuupoina lo latou lumanai e ala i le gasologa o fetu—o le isi foliga o le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina. I na o Amerika i Matu lava ia, e tauave ai pea i ni nusipepa e 1,200 ni vaega e faatatau i le sailiiliga i fetu (astrology). Na faaalia e se tasi suega faapea e 55 pasene o talavou i le Iunaite Setete e talitonu faapea e moni sailiiliga i fetu.
Ioe, e tusa lava pe taʻua o Kismet, Karma, Atua, taunuuga manuia, po o fetu, ae o le talitonuga lava i iʻuga tuupoina, ua soo ai le kelope ma ua uma ona faia faapea mo tupulaga e tele. Mo se faaaʻoaʻoga, pe e te iloa mai tagata uma o le talafaasolopito o loo lisiina i inei, e na o le toatasi le tagata sa leʻi talitonu i lea aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina? O ai sa leʻi talitonu i le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina? Ma e mafai faapefea e ona manatu e uiga i le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina, ona taaʻina ai ou manatu?
[Faaopoopoga i lalo]
a Ua taʻua e The Encyclopedia of Religion, Tusi 5, itulau 290, e faapea: “O le FATE. E sau mai le upu Latina fatum (o se mea ua uma ona taʻuina mai, o se faalauiloaga faavaloaga, o se fetalaiga a atua, o se filifiliga maumaututu tauatua).”
b “E ese Kismet mai i le Aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina i le na o lona faasino atu i se Finagalo e ona le malosi uma; o tagata uma o ē e talosaga atu i se isi e ese na i lo so o se tasi o i laʻua ia e lē aogā.”—Encyclopædia of Religion and Ethics a Hastings, Tusi V, itulau 774.
[Pusa i le itulau 4]
O AI NA TALITONU I LE AʻOAʻOGA I IʻUGA TUUPOINA?
Maskarīputra Gośāla Iesu Keriso
Se tagata paia Initia, Lē na Faavae ai le Faa-Kerisiano,
Senituri lona 6/5 T.L.M. Uluai senituri T.A.
Zeno o le aai o Citium Jahm, atalii o Safwān
Se tagata faifilosofia Eleni, Se faiaʻoga Musalimi,
Senituri lona 4/3 T.L.M. Senituri lona 8 T.A.
Publius Vergilius Maro John Calvin
Se fatu solo Roma, Se aʻoaʻo faalelotu Falani ma o se Uluai senituri T.L.M. toe fuatai, o le senituri lona 16 T.A.