Pe Ao ona Pulea Lou Olaga e Iʻuga Tuupoina?

I LE lisi, e na o le pau lava le tagata e leʻi talitonu i le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina (fatalism), o Iesu Keriso. O le ā lona manatu i ai?

O faamatalaga i le uluai senituri e uiga i le soifuaga o Iesu (i tusi o le Tusi Paia o Mataio, Mareko, Luka, ma Ioane) ua faasino atu i lona talitonuga faapea e mafai e tagata taitoatasi ona taaʻina o latou lumanai, o lona uiga o mea e tutupu ia i latou.

Mo se faataʻitaʻiga, na fetalai Iesu faapea o le Atua o le a “foaiina mai . . . mea lelei i e ole atu ai ia te ia” ma faapea o le tagata o lē e “tumau seia oo i le gataaga, e faaolaina lea.” E faapena foi, ina ua lē amanaia e tagata na ʻaināina Ierusalema lapataiga na semanū e mafai ona faasaoina ai o latou ola, sa leʻi tuuaʻia e Iesu le iʻuga tuupoina mo o latou uiga faaalia. Na i lo lea, na ia fetalai: “E lei mananao ai outou tagata.”—Mataio 7:7-11; 23:37, 38, NW; 24:13.

E mafai foi ona tatou malamalama e uiga i le silafaga a Iesu i lona manatu faatatau i se faalavelave faafuaseʻi e oti ai na tupu i Ierusalema, i lona fetalai atu: “I le ma le toasefulu ma le toavalu sa paū i o latou luga le ʻolo i Seloa, ua latou oti ai; fa te outou ea, ua sili a latou agasala i tagata uma e na nonofo i Ierusalema? Ou te fai atu ia te outou, e leai.” (Luka 13:4, 5) Ia matau faapea sa leʻi tuuaʻia e Iesu le oti o na tane e 18 i le iʻuga tuupoina, na te leʻi fetalai atu foi ua oti i latou ona ua sili ona tele a latou amio leaga na i lo o isi. Na i lo lea, i le lē pei o le au Faresaio o ona aso o ē sa taumafai ina ia faaōgatasi le talitonuga i iʻuga tuupoina ma le talitonuga i le filifiliga saoloto a le tagata, na aʻoaʻo ai e Iesu faapea e mafai e le tagata ona taaʻina lona lava lumanai toatasi.

Sa faapena foi ona aʻoaʻo e aposetolo o Iesu faapea o le faaolataga o se filifiliga e mafai ona faia e tagata uma lava. Na tusi atu le aposetolo o Paulo e faapea: “Ua e iloa Tusi Paia, e mafaia ona faapoto ai ia te oe e iu ai i le ola.” Ma na faapea mai le aposetolo o Peteru: “Faapei o tama meamea faatoa fanau mai ia naunau outou i le suāsusu e le suia o le upu, ina ia outou tutupu ai [i le faaolataga, “NW”].” (2 Timoteo 3:15; 1 Peteru 2:2; tagai foi i le Galuega 10:34, 35; 17:26, 27.) Ua faasino mai e le Encyclopædia of Religion and Ethics a Hastings e faapea o tusitala o lona lua ma lona tolu o senituri, e pei o Justin, Origen, ma Irenaeus, ‘sa lē iloa e i latou se mea e uiga i se olaga ua muai filifilia mai fafo e lē ma suia; ae na latou aʻoaʻo le saʻolotoga e faia ai filifiliga.’

Ae afai o le toatele, e aofia ai ma le toatele o tagata Iutaia na siomia ai i latou, na talitonu i ituaiga o aʻoaʻoga e uiga i iʻuga ua uma ona tuupoina, aiseā na lē talitonu ai i ai Iesu ma uluai Kerisiano faapea ua uma ona tuupoina le taunuuga o le tagata? O le tasi o mafuaaga e faapea o le manatu ua matuā faatumulia i faafitauli. I le taʻua na o ni mea se lua: O le aʻoaʻoga e uiga i iʻuga ua uma ona tuupoina e faasagatau i uiga o Ieova le Atua; ua matuā faamaonia lava la le sese e mea moni ua faamautuina. E lē gata i lea, e mafai ona lamatia ai lou olaga i le taimi nei faapea ma le lumanai. O se iloiloga totoʻa i ai o le a faailoa ai ia te oe pe faapefea ona moni lenei mea.

O Uiga o le Atua ma Aafiaga o le Aʻoaʻoga i Iʻuga ua Tuupoina

I tuā i le senituri lona tolu T.L.M., na aʻoaʻo ai e le tagata faifilosofia o Zeno mai le aai o Citium ana tagata aʻoga i Atenai ina ia “talia poloaiga a le Aʻoaʻoga i Iʻuga ua Tuupoina e faapea i se auala faalilolilo, e silisili ona lelei.” Ae peitai, i se tasi aso, ina ua iloa mulimuli ane e Zeno faapea ua nofo sala lana auauna i le gaoi, sa fesagaʻi ai Zeno lava ia ma aafiaga o lana lava filosofia. Faapefea? Ina ua ia sasaina le gaoi, sa tali atu le auauna: “Ae ua uma ona tuupoina faapea e tatau ona ou gaoi.”

Sa maua se manatu saʻo e le auauna a Zeno. Afai e te talitonu faapea o olaga o tagata taitoatasi ua uma ona faamautuina, o lona uiga o le tuuaʻia o se tagata i le avea o se gaoi ua pei lava o le tuuaʻia o se fatu moli i le tupu aʻe ai o le laau o le moli. Auā o le tagata ma le fatu ua na ona atiina aʻe e tusa ai ma le polokalama. Ae o le ā la, le aafiaga mulimuli o lena manatunatuga?

Ia, afai o le a na ona mulimuli atu tagata solitulafono i o latou iʻuga ua uma ona tuupoina, o lona uiga o lē na tuupoina o latou iʻuga e tatau ona tuuaʻia mo a latou gaoioiga. O ai la lena? E tusa ai ma manatu o tagata e talitonu i iʻuga tuupoina, o le Atua lava ia. O le faaauau o lenei manatunatuga ua matuā telē ai se laa atu, ua tatau la ona avea le Atua o le Uluai Mafuaaga o amioleaga uma, sauaga, ma teteega ia ua faia e le tagata. Pe e te talia lena manatu?

I se mataupu i le Nederlands Theologisch Tijdschrift (Mekasini o Aʻoaʻoga Faalotu a Holani) ua matauina ai faapea o sea manatu faaleaʻoaʻoga i iʻuga tuupoina “ua muai manaomia se manatu agaʻi i le Atua, lea e lē mafai ona talitonuina e Kerisiano.” Aiseā? Auā e feteenai ma le auala e vaavaai atu ai i le Atua lea na tuuina mai e tusitala faagaeeina o le Tusi Paia. Matau mo se faaaʻoaʻoga, nei upu sii mai le tusi faagaeeina o Salamo: “E te le se Atua e fiafia i le amio leaga.” “Ua inosia e lona finagalo . . . lē fiafia i le faasaua.” “E laveai o ia [le Tupu faa-Mesia ua tofia e le Atua] ia i latou ai le saua ma le faamalo.” (Salamo 5:4; 11:5; 72:14) E manino lava, o manatu faaleaʻoaʻoga i iʻuga ua uma ona tuupoina ma uiga o le Atua e fetōaʻi lava.

Mea Moni ma le Aʻoaʻoga i Iʻuga Tuupoina

Ae faapefea e uiga i mala faalenatura? Pe ua lē tuupoina ia mea ina ia tutupu ma i lea ua lē mafai ai ona suia?

O le ā ua faavaeina e mea moni? Matau mea na maua i se suesuega i le mafuaaga o mala faalenatura, e pei ona lipotia mai e le nusipepa Holani NRC Handelsblad: “E oo mai i le taimi nei, o mafuie, lologa, sologa, ma asiosio . . . sa manatu pea i ai o ni mea sese i le natura. Ae peitai, o se iloiloga totoʻa i ai ua faaalia ai faapea ona ua matuā āiaina e le tagata le natura, ua matuā aafia ai le tomai o le siosiomaga e puipuia ia lava faasaga i mala. O le iʻuga, ua sili atu ai ola ua leiloa i mala faalenatura na i lo muamua.”—O upu faasisipa o a matou.

O lologa i Bangladesh e pei ona taʻua i le uluai mataupu ua avea o se faaaʻoaʻoga. Ua faapea mai nei saienitisi “o le faaumatiaga o le vavaloloa o laufanua o le vaomatua o Nepale, i Initia i Matu, ma Bangladesh ua avea o se vala autū aupito sili i lologa na sa malaia ai Bangladesh i tausaga talu ai nei.” (le mekasini Voice) Ua faapea mai se isi lipoti o le taina o le vaomatua ua faateleina ai le faitau aofai o lologa i Bangladesh mai le tasi o le lologa i tausaga tai 50 uma e oo atu i le tasi le lologa i tausaga tai 4. O gaoioiga faapena o le āia fua o le tagata i vaega uma o le lalolagi ua taʻitaʻiina atu ai i iʻuga tutusa foi o mala—o matagi vale, o le mu o le vaomatua, ma sologa i autafa o mauga. Ioe, o gaoioiga a tagata—ae lē o ni iʻuga faalilolilo ua uma ona tuupoina—ua masani ona faapogaia ma faateleina ai le leaga o mala faanatura.

Ona o lena mea, ua ao ai foi ona faia e gaoioiga faaletagata le mea e tuufaafeagai: le faaitiitia o mala. Pe o lena ea le tulaga? O lea lava. Manatu i nei mea moni: UNICEF (United Nations Children’s Fund) ua lipotia mai faapea mo le tele o tausaga e faitau selau tamaiti i nuu i tua o Bangladesh ua oo ina tauaso. Pe sa faapogaia ea lenei mea e iʻuga tuupoina lē masuia? E leai lava. Ina ua uma ona faamautinoa e tagata faigaluega o le UNICEF tinā ina ia fafaga o latou aiga ia lē na o le araisa ae faapea foi ma fuālaau ʻaina ma fuālaau lanumeamata, na amata ai loa ona faaitiitia le faamaʻi mata. E oo mai i le taimi nei, o lenei suiga i le fuafuaina tatau o le taumafa ua faasaoina ai le faitau selau o tamaiti i Bangladesh mai le tauaso.

E faapena foi, o tagata e lē ulaula, i se fua faatatau, e tolu i le fa tausaga e umi atu ai ona ola na i lo tagata ulaula. O pasese i taavale o ē e fusi o latou fusipaʻu mo le saogalemu e toaitiiti e aafia i faalavelave faafuaseʻi e oti ai, na i lo i latou e lē fusia fusipaʻu. Ua manino lava la, o au lava gaoioiga—ae lē o ni iʻuga ua tuupoina—ua afaina ai lou olaga.

Iʻuga e Oti ai a le Aʻoaʻoga i Iʻuga Tuupoina

E pei ona taʻua, o le aʻoaʻoga i iʻuga ua uma ona tuupoina e mafai foi ona faapuupuuina ai lou ola. Faapefea? I le talanoaina “o faaaʻoaʻoga faaleaʻoaʻoga i iʻuga ua uma ona tuupoina o se ituaiga o mea e sili atu ona taufaafefe e manatu i ai,” ua taʻua ai e le The Encyclopedia of Religion faapea: “Mai le Taua e II a le Lalolagi ua tatou iloa ai e uiga i le osofaiga o meatau faatonutonu e pule ai i le ola a Iapani, ma e uiga i isi foi pule i le ola i nofoaga o le SS (Schutzstaffel) i le taimi o le pulega a Hitila ona o le manatu e uiga i iʻuga tuupoina (Schicksal) na manatu i ai atonu i se mamao e sili atu o le tāua o olaga o tagata taitoatasi.” Ma talu ai nei lava, na mātauina ai e lea lava puna e faapea “o osofaiga e pule ai i le ola ua faagaeeina e lotu e faasaga i ni sini autū na fuafuaina e avea o ni faamataʻu i le faa-Isalama . . . sa oo ina toetoe lava avea o se taualumaga faifai pea i lipoti a nusipepa i Sasae Lata mai.” O le faitau afe o fitafita talavou, ua fai mai ai na lipoti, sa ō atu i le taua ma le mautinoa faapea “afai e lē o tusia faapea e oti se tasi, o le a lē oo foi la o ia i se mala.”

Peitai, e oo lava i faiaʻoga faaaloalogia o Musalimi e tetee i lea amioga ua faia ma le lē mafaufau. O se faataʻitaʻiga, na fai mai se tasi kalifa (o se taʻitaʻi lotu Musalimi): “O ia o lē o loo i le afi, e tatau ona lolo atu o ia i le finagalo o le Atua; ae o lē e leʻi oo atu i le afi, e lē manaomia ona lafo atu o ia lava i le afi.” E faanoanoa lava, ona o le anoanoai o fitafita sa leʻi faia e tusa ma le fautuaga a le kalifa. I le toetoe lava valu tausaga o le taua, sa pagatia ai Irana i ni maliu pe tusa ma le 400,000—e sili atu ē na maliliu i fetauaiga na i lo o tagata a le Iunaite Setete i le taimi o le Taua II a le Lalolagi! E manino lava, e mafai e le aʻoaʻoga e uiga i iʻuga ua uma ona tuupoina ona faapuupuuina lou ola. E mafai foi ona oo ai ina lamatia lou ola i le lumanai. Faapefea?

Talu ai ona e talitonu se tagata talitonu i le aʻoaʻoga i iʻuga ua uma ona tuupoina faapea o le lumanai e lē mafai ona suia ma ua uma ona tuupoina e pei ona iai i aso ua mavae, ua faigofie ai ona ia fofoa mai se uiga mataʻutia e faaesea ai. O le ā lea uiga? Ua tali mai le Encyclopedia of Theology: “Ua lagona e le tagata faapea . . . ua lē mafesoasoania o ia, o se mea faatauvaa, o se mea ua faaaogāina ae lafoaia mulimuli ane i le faagasologa o le vafealoai lea e foliga mai ua lē mafai ona sola ese ai. Ua aumaia ai e lenei mea se uiga lē gaoiā lea ua matuā pipii mau atu i faamatalaga talitonugofie faapea, o mea uma lava e faalagolago i se iʻuga tuupoina lavelave lea e pule silisili.”

O le ā ua pogai ai le matuā mataʻutia o le lē gaoiā? E masani lava ona oo ai i se uiga lē aogā o le faatoilaloina. O lenei mea ua mafai ona taofia ai tagata talitonu i le aʻoaʻoga i iʻuga tuupoina mai le faia o ni uluai taumafaiga pe oo lava foi ina taofia ai mai le tali atu i le valaaulia ofoofogia a le Atua: “E! outou uma o e fia inu, o mai ia i le vai, . . . Uai mai ia o outou taliga, ma outou o mai ia te au; faalogologo mai ia, e ola ai o outou agaga.” (Isaia 55:1-3) Afai o le talitonuga i le iʻuga tuupoina ua fai ma pogai o le lē taulau ona “o mai” i luma ma ia “faalogologo,” o le a iʻu atu i le misia o le avanoa e “ola ai” e faavavau i le Parataiso o loo sau o le a toe faafoisia i le lalolagi. Pagā se tau taugata e totogia!

O lea o fea o e tu ai? Afai na e tupu aʻe i se nuu o manatu o ē talitonu i iʻuga tuupoina ua faia aʻe ai le faavae autū o mafaufauga o tagata, atonu la ua e talia le talitonuga e aunoa ma le fesiligia. Peitai, o teteega o loo talanoaina i lenei mataupu atonu e mafai ona fesoasoani ia te oe e iloa ai faapea i sona tulaga lautele, o lou olaga i le taimi nei ma le lumanai ua fausia aʻe e tusa ma au lava gaoioiga.

E pei ona ua uma ona e iloa, o le mafuaaga, o mea moni, ma i lo mea uma lava, o Tusitusiga Paia ua faaalia ai faapea ia lē tatau lava ia te oe ona lolo atu i se uiga o le matuā faatoilaloina e oti ai. Na i lo lea, e pei ona uunai mai Iesu: “Ia taumafai ma le tigā . . . e ulu atu i le faitotoa vaapiapi.” (Luka 13:24, le faitauga o The Emphatic Diaglott, interlinear) O le ā na ia uiga i ai? Ua faamatalaina e se tasi tagata tusitala o le Tusi Paia: “O le upu faa-Peretania [agonize] e sau mai taaloga faa-Eleni. I a latou tausinioga . . . sa latou tauivi, po o le taumafai ma le tiga, po o le tuu atu i ai o lo latou malosi uma ina ia maua le manumalo.” Na i lo lou ifo ma toilalo i le olaga, sa uunai mai Iesu ina ia leai lava se isi mea e te tauivi atu i ai tau lava o le manumalo!

I lea, ia lūlū ese so o se uiga lē gaoiā e faagaee e le talitonuga i le iʻuga tuupoina. Ia ulu atu i le tausinioga mo le ola e pei ona uunai mai ai le Afioga a le Atua, ma aua neʻi faatagaina lena aʻoaʻoga e faatelegese ai oe. (Tagai i 1 Korinito 9:24-27.) Ia faanatinati lau laa e ala i le tali vave atu i le valaaulia faagaeeina: “Ia e filifili i le ola, ina ia ola ai oe atoa ma lau fanau.” E mafai faapefea ona e faia lena filifiliga? E ala i le “alofa atu ia Ieova lou Atua, ma e faalogo i lona siufofoga, ma ia e pipii atu ia te ia.” O le faia faapea o le a taʻitaʻiina atu ai i le manumalo, auā o le a faamaonia le avea o Ieova “o lou ola ia, ma le na te faafualoaina ou aso.”—Teuteronome 30:19, 20.

[Ata i le itulau 7]

Sa leʻi talaʻia e Mose e uiga i iʻuga ua uma ona tuupoina ae na uunai atu: “Ia e filifili i le ola, ina ia ola ai oe.”