Faatalitalia le Fiafiaga e Faavavau mo Ē Foai Faaleatua
“Ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola e faavavau.”—IOANE 3:16.
1, 2. (a) O ai le Foai silisili, ma o le ā lana meaalofa silisili mo le fanau a tagata? (e) I le foaiina mai o lana meaalofa silisili, o le ā le uiga sa faaalia ai e le Atua?
O IEOVA le Atua o le Foai silisili o tagata uma lava. E faatatau ia te ia, o Lē na Foafoaina le lagi ma le lalolagi, na tusia ai e le soʻo Kerisiano o Iakopo: “O mea lelei uma e foaifuaina mai, atoa ma mea alofa uma e atoatoa ona lelei, mai luga lava ia, e alu ifo mai le Tamā o malamalama, e le o ia te ia se mea faaletumau, po o sina liliu itiiti.” (Iakopo 1:17) Ua avea foi Ieova ma Foai o le meaalofa silisili sa leʻi faapea ona saunia muamua. E faatatau i lana meaalofa silisili na foai atu i le fanau a tagata, sa faapea ona faaupuina: “Ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola e faavavau.”—Ioane 3:16.
2 O lē e ana na upu o le Atalii pele e toatasi o le Atua lava ia. Ua masani i se atalii pele e toatasi a se tamā ona talisapaia ma alofa i sea tamā o lē ua ala mai ai lona ola atoa ma mea lelei uma ua saunia mo lona fiafiaga i le olaga. Peitai, sa leʻi gata ai le alofa o le Atua i lenei Atalii e toatasi. Ina ia faasalafa atu lea meaalofa i isi o ana foafoaga, o lona uiga, o le faaalia lea o le alofa o le Atua i se tulaga e sili atu ona maoaʻe. (Faatusatusa i le Roma 5:8-10.) O le a iloa uma ia itu pe a tatou suesueina le uiga moni o le upu “au mai” i lenei mataupu atoa.
Le Meaalofa a le Atua o “Lona lava Alo Pele”
3. E ese mai i “lona lava Alo pele,” o ai isi ua olioli i le alofa o le Tamā faalelagi?
3 Mo se vaitaimi e lē mailoa, sa olioli ai le Atua i se mafutaga totino ma lenei Alo pele e toatasi—“lona lava Alo pele”—i le afioaga faalelagi. (Kolose 1:13) I lena taimi atoa, sa tuputupu aʻe ai le alofa ma le mafana i le va o le Tamā ma le Alo, sa faapea ai ona leai se isi alofa mafana e pei o lo la alofa. O isi foafoaga na faia e le Atua e ala i lona Alo pele e toatasi, sa alofagia foi o ni sui o le aiga o Ieova. O lea, na pulea ai i le alofa le aiga aoao o le Atua. Ua tonu ai la ona taʻua i Tusitusiga paia faapea “o le Atua, o le alofa lava ia.” (1 Ioane 4:8) O lea, sa faia aʻe ai le aiga o le Atua ia i latou sa alofagia e le Tamā, o Ieova le Atua.
4. Sa faapefea i le foaiina mai e le Atua o lona Alo ona aafia ai e sili atu na i lo le taofia o se mafutaga totino ma e mo ai?
4 Ona o le vavalalata tele o sootaga i le va o Ieova ma lona Alo ulumatua, ua faapea ai, a taofia i laua lava mai sea mafutaga vavalalata, o le a iʻu ai ina matuā faigata ia i laua. (Kolose 1:15) Peitai o le ‘foaiina’ mai o lenei Alo pele e toatasi, e sili atu lona uiga na i lo le taofia e le Atua o ia lava mai le mafutaga totino ma “lona lava Alo pele.” Sa oo ai foi ina faatagaina e Ieova lona Alo ina ia aveesea mo se taimi lē tumau mai le avea o se sui o le aiga faalevateatea o le Atua e ala i le oti. O lenei oti sa mo i latou o ē sa leʻi avea muamua ma sui o le aiga o le Atua. E leai se isi meaalofa e sili atu e ono saunia e Ieova mo manaoga o le fanau a tagata na i lo o lona Alo pele e toatasi, o lē ua faailoaina foi e le Tusi Paia o “le amataga o mea na faia e le Atua.”—Faaaliga 3:14.
5. (a) O le ā le tulaga sa oo i le fanau a Atamu, ma o le ā sa manaomia e le faamasinoga tonu a le Atua i le vaega a se tasi o Ona atalii faamaoni? (e) O le ā o le a manaomia e le meaalofa silisili a le Atua?
5 Sa lē taulau ona tausisia e le uluai ulugalii, o Atamu ma Eva, o la tulaga o ni sui o le aiga o le Atua. O le mea lena na oo ia i laua ina ua mavae ona tuliesea mai le faatoaga o Etena ona ua agasala faasaga i le Atua. E lē gata ina sa lē toe avea i laua ma sui o le aiga o le Atua, ae sa faasalaina foi i laua i le oti. O lea, o le faafitauli, sa lē na o le toe faafoisia mai o a la fanau i le finagalo malie o le Atua o ni sui o lona aiga; ae e aofia ai foi ma le aveesea mai ia i latou o le faasalaga mai le Atua o le oti. E tusa ai ma taualumaga o le faamasinoga tonu mai le Atua, o le a manaomia ai i lenei mea se tasi o atalii faamaoni o Ieova le Atua ina ia oti e fai ma suitulaga, pe fai ma togiola. O lea, na tulai ai le fesili tele: Pe o le a lotomalie ea lē o le a filifilia ina ia oo i lea oti e fai ma suitulaga mo tagata agasala? E lē gata i lena, o le faataunuuina o lenei mea o le a manaomia ai se vavega mai le Atua e Ona le Malosi Uma lava. O le a manaomia ai foi se faailoaga o le alofa tauatua i se tulaga e lē mafaatusalia.—Roma 8:32.
6. Sa mafai faapefea e le Alo o le Atua ona ausia mea manaomia o le tulaga ua aafia ai le fanau agasala a tagata, ma o le ā na ia fetalai ai i lenei itu?
6 E na o le Alo ulumatua lava a Ieova sa mafai ona talafeagai ma manaoga faapitoa o le tulaga ua aafia ai le fanau agasala a tagata. Ona o ia moni o se faatusa o lona Tamā faalelagi i le faaalia o le alofa mo sui o le aiga o le Atua ua saunia, e aunoa ai ma se tasi o atalii o le Atua la te tutusa. Talu ai, sa foafoaina isi meafaiola atamamai uma e ala ia te ia, e mautinoa sa anoanoai ai lona alofa mo i latou. E lē gata i lena, o le alofa o se uiga aupito sili lea o le Alo pele e toatasi, o Ieova, o Iesu Keriso, ona “o ia o le pupula o lona [Atua] mamalu ma ua matuā tusa lava ma ia.” (Eperu 1:3) I le faaalia o lona lotomalie e faailoa atu lenei alofa i se tulaga silisili e ala i le foai atu o lona ola mo le fanau agasala a tagata, na fetalai atu ai Iesu i ona aposetolo e toʻasefulu ma le lua: “O le Atalii o le tagata na le sau o ia ina ia auauna tagata ia te ia, a e peitai ia auauna o ia, ma foaiina atu lona ola o le togiola e sui aʻi tagata e toatele.”—Mareko 10:45; tagai foi i le Ioane 15:13.
7, 8. (a) O le ā sa fai ma mafuaaga a Ieova i le auina mai o Iesu Keriso i le lalolagi o le fanau a tagata? (e) O le ā le ituaiga o feau sa auina mai ai e le Atua lona Alo pele e toatasi?
7 Na iai se mafuaaga faapitoa a Ieova le Atua mo le auina mai o Iesu i lenei lalolagi mativa o le fanau a tagata. O le alofa tauatua na mafua ai lenei mea, auā na fetalai Iesu lava ia: “Ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola e faavavau. Auā e lei auina mai e le Atua lona Atalii i le lalolagi ina ia faasala i le lalolagi, a ia faaolaina le lalolagi ia te ia.”—Ioane 3:16, 17.
8 Sa o se feau mo le faaolataga na auina mai ai ma le alofa e Ieova lona Alo pele e toatasi. E leʻi auina mai e le Atua lona Alo i inei e faamasino i le lalolagi. Ana fai na auina mai le Alo o le Atua i se feau faafaamasinoga faapena, semanū la e augapiu ma se faamoemoe mo le fanau uma a tagata. Na semanū o le faasalaina i le oti le faasalaga o le faamasinoga ogoogo e iʻu ina fofogaina mai e Iesu Keriso i luga o le aiga faaletagata. (Roma 5:12) O lea, e ala i lenei faailoaga tutasi o le alofa tauatua, na faapaleniina ai e le Atua le faasalaga o le oti sa manaomia e le faamasinoga tonu.
9. Sa faapefea le lagona o le faisalamo o Tavita e uiga i le foai a Ieova?
9 I mea uma lava, ua faailoa mai ma ua faaalia ai e Ieova le Atua faapea, o le alofa o se vala e sili ona maoaʻe o ona uiga. Ma e mafai ona faapea atu ma le tonu, ua foaiina mai ma le alofa e le Atua i ona tagata tapuai faamaoni i le lalolagi mea lelei e sili atu na i lo mea o loo manaomia. Sa faapena le lagona o le faisalamo o Tavita e uiga i le mataupu ina ua ia faapea atu i le Atua: “Ua tele lava lou agalelei ua teua e oe mo e ua matatau ia te oe, ua e faia i luma o le fanau a tagata mo e faatuatua ia te oe.” (Salamo 31:19) I le taimi o le nofoaiga tupu a Tavita i le nuu o Isaraelu—ioe, i lona olaga atoa o se sui o lena nuu sa filifilia faapitoa e le Atua—sa masani ai ona tofo o ia i le agalelei o Ieova. Ma sa iloa e Tavita le fau ma soloi o lena alofa.
Ua Misia e Isaraelu le Meaalofa Sili mai le Atua
10. Aiseā sa lē pei ai Isaraelu anamua o isi nuu o le lalolagi?
10 I le avea o Ieova ma ona Atua, sa lē pei ai Isaraelu anamua o isi nuu i le lalolagi. E ala i le avea o le perofeta o Mose ma puluvaga, na aumaia ai e Ieova i latou na tupuga mai ia Aperaamo, Isaako, ma Iakopo i se faiā faalefeagaiga ma ia. Sa leʻi feagai lava o ia ma se isi nuu i se auala faapenei. O lea, ua mafai ai ona faapea mai le faisalamo faagaeeina: “Na te faaalia ana afioga ia Iakopo; o ana tulafono ma faamasinoga ia Isaraelu. E lei faapea ona faia e ia i se tasi lava nuu; e lei iloa foi e i latou ana faamasinoga. Ia outou vivii atu ia Ioa.”—Salamo 147:19, 20.
11. Na olioli Isaraelu i lona tulaga talileleia ma le Atua, seia oo mai i le ā le taimi, ma sa faaalia faapefea e Iesu le suiga i la latou faiā?
11 Sa faaauau ai pea le nuu o Isaraelu faaletino i lenei faiā talileleia ma le Atua seia oo ina latou teena Iesu Keriso o le Mesia i le tausaga e 33 T.A. O le mea moni, sa avea lea o se aso faanoanoa mo Isaraelu ina ua faailoa atu e Iesu lenei faamatalaga faanoanoa: “Ierusalema e, Ierusalema e, o lē fasiotia perofeta, ma fetogi i maa i e ua aauina atu ia te oe; ua tele lava oʻu manao e faapotopoto i lau fanau, e pei o le moa ona ofaofatai i lana toloai i lalo i ona apaau a e lei mafafai outou. Faauta, ua tuua lo outou fale, e faatafunaina.” (Mataio 23:37, 38) Ua faaalia i upu a Iesu faapea, e ui ina sa talileleia muamua le nuu o Isaraelu e Ieova, ae sa latou misia le meaalofa faapitoa mai le Atua. E faapefea?
12. O ai sa avea ma ‘fanau a Ierusalema,’ ma o le ā sa uiga i ai le aoaoina faatasi o i latou e Iesu?
12 I le faaaogāina o le upu “fanau,” sa faatatauina ai e Iesu i na o tagata Iutaia faaletino lava ua uma ona peritomeina, o ē sa ola i Ierusalema ma sa fai ma sui o le nuu atoa o Iutaia. O le aoaoina faatasi e Iesu o le ‘fanau a Ierusalema,’ o lona uiga, o lona aumaia lea o lenei “fanau” i se feagaiga fou ma le Atua, lea o le a avea ai o ia ma Puluvaga i le va o Ieova ma nei tagata o Iutaia faaletino. (Ieremia 31:31-34) O le a iʻu lenei i le faamagaloina o agasala, auā o sea fuafuaga e faaalia ai le telē o le alofa o le Atua. (Faatusatusa i le Malaki 1:2.) O le a avea moni lenei o se meaalofa sili.
13. Na iʻu le teena e Isaraelu o le Alo o le Atua i le misia o le ā, ae aiseā sa lē faaitiitia ai le olioli o Ieova?
13 I le ōgatasi ma lana Afioga faavaloaga, sa faatalitali pea Ieova mo se taimi umi e tatau ai a o leʻi faasalafaina atu i tagata e lē ni Iutaia le meaalofa o le avea ma ē auai i le feagaiga fou. Ae i le teena o le Alo e toatasi o le Atua, le Mesia, na misia ai e le nuu o Isaraelu faaletino lenei meaalofa sili. O le mea lea, na faapaleniina ai e Ieova le teena o lona Alo e ala i le faasalafaina atu o lenei meaalofa i tagata e lē iai i le nuu o Iutaia. I lena auala, sa faaauau ai pea ona lē faaitiitia le olioli o Ieova i le avea ma Foai Sili.
Le Fiafiaga o le Foai Atu
14. Aiseā ua avea ai Iesu Keriso ma foafoaga ola e sili ona fiafia i le vateatea aoao?
14 O Ieova o ia ‘o le Atua fiafia.’ (1 Timoteo 1:11) O le foai atu i isi o se tasi lea o mea e faafiafiaina ai o ia. Ma i le uluai senituri T.A., sa fetalai ai lona lava Alo pele e toatasi: “E sili le [fiafia] o le na te foai atu, i le [fiafia] o le na te talia mai.” (Galuega 20:35) I le ōgatasi ma lenei mataupu silisili, ua avea ai Iesu ma foafoaga ola e sili ona fiafia a Lē na Foafoaina le vateatea aoao. E faapefea? Ia, e pito atu ia Ieova le Atua lava ia, ua foai ai foi e Iesu Keriso le meaalofa silisili i meaalofa uma, o le tuuina atu lea o lona ola mo le manuia o le fanau a tagata. O le mea moni, o ia o ‘le Alii fiafia.’ (1 Timoteo 6:15) O lea, ua faaalia ai e Iesu le mea na ia fetalai ai e uiga i le fiafiaga sili o le foai atu.
15. O le ā le faaaʻoaʻoga o le a faia pea e Ieova, ma e mafai faapefea ona tofo ana foafoaga atamamai i se vaega o lona fiafiaga?
15 E ala ia Iesu Keriso, o le a lē taitai ai ona lē taulau Ieova le Atua i le avea ma Foai matamau i ana foafoaga atamamai uma ma o le a avea pea ma o latou faaaʻoaʻoga aupito sili i le foai atu. E pei ona maua e le Atua le fiafia i le foai atu o meaalofa i isi, ua faapea foi ona ia totōina le agaga o le matamau i loto o ana foafoaga atamamai i le lalolagi. I lena auala ua latou faaatagia ai ma faataʻitaʻi ai i ona uiga ma maua ai sina vaega o lona fiafiaga. (Kenese 1:26; Efeso 5:1) Ua fetaui ai la, ona fetalai atu Iesu i ona soʻo: “Ia outou foai atu, e foaiina mai ai ia te outou; e foai mai e i latou i lo outou lava ie pulupulu le fua lelei, e lolomi ma luluina, e tumu ma solo i tua. Auā o le fua tou te fuaina atu ai, e fuaina mai ai ia te outou.”—Luka 6:38.
16. O le ā le foai sa faasino i ai Iesu i le Luka 6:38?
16 Ua faataatia e Iesu se faaaʻoaʻoga e sili ona lelei o le avea ma masani le saunia o le ala e mulimuli ai ona soʻo. Na ia fetalai faapea o le a talilelei e lē na te talia mai sea foai. I le Luka 6:38, sa leʻi faatatauina atoatoa e Iesu i le foai atu o meaalofa faaletino. Sa ia leʻi fetalai atu i ona soʻo ina ia tausisi i se ala o le a faapea ona faamativaina ai faaletino i latou. Na i lo lena, sa ia faasino i latou i se ala o le a faapea ona avatu ai ia i latou se lagona o le faamalieina faaleagaga.
Mautinoa le Fiafiaga e Faavavau
17. O le ā le meaalofa ofoofogia ua foaiina mai e le Atua i luga o ana Molimau i nei aso e gata ai?
17 Maeu se meaalofa ofoofogia ua foaiina mai e Ieova, le Faauluuluga o foafoaga uma, i ana Molimau i nei aso e gata ai! Ua ia aumaia ia i tatou le tala lelei o le Malo. Ua ia i tatou le faaeaga sili o le avea ma ē folafolaina le Malo o le Atua ua faavaeina i aao o lona Alo o loo pule, o Iesu Keriso. (Mataio 24:14; Mareko 13:10) O se meaalofa e lē mafaatusalia le tautala atu e fai ma Molimau a le Atua e Silisili ona Maualuga, ma o le auala e sili ona lelei e mafai ai ona tatou faaalia le foai atu i le faataʻitaʻi i le Atua, o le fetufaai lea o le feau o le Malo ma isi a o leʻi oo mai le iʻuga o lenei faiga amio leaga o mea.
18. I le avea ma Molimau a Ieova, o le ā e tatau ona tatou avatuina i isi?
18 Sa faasino e le aposetolo o Paulo i mea faigata e tatau ona ia onosaia i le folafolaina atu o le feau o le Malo i isi. (2 Korinito 11:23-27) E tatau foi ona uia e Molimau a Ieova i aso nei mea faigata ma lafoaia ese ni lelei totino i se taumafaiga e avatu ai le faamoemoe o le Malo i isi. Atonu tatou te lē mananao e ō i fale o tagata, ae maise lava pe afai tatou te matamumuli. Ae i le avea ma soʻo o Keriso, e lē mafai ona tatou alofia, pe faagaloina le faaeaga o le avatuina o mea faaleagaga i isi e ala i le talaʻia o “lenei tala lelei o le malo.” (Mataio 24:14) E manaomia ona ia i tatou le uiga lava lea e tasi sa ia Iesu. Ina ua fesagaʻi ma le oti, sa tatalo atu o ia: “Loʻu Tamā e, . . . aua le faia loʻu loto, a o lou finagalo.” (Mataio 26:39) I le mataupu e uiga i le avatuina o le tala lelei o le Malo i isi, e tatau i auauna a Ieova ona faia le finagalo o le Atua, ae lē o o latou lava loto,—le mea e finagalo ai o ia, ae lē o le mea atonu latou te mananao e fai.
19. O ai Ē e ana “fale e faavavau,” ma e mafai faapefea ona tatou faauo ma i laua?
19 O lena foai atu o le a aofia ai lo tatou taimi ma mea totino, ae i le avea ma ē foai atu faaleatua, ua tatou faamautinoa ai faapea, e faavavau lo tatou fiafiaga. Aiseā? Auā na fetalai Iesu: “O le mamone [“tamāoaiga faalelalolagi,” New International Version] o le amioletonu ia outou fai ai uo mā outou, ina ia latou talia mai outou i fale e faavavau, pe a tuueseina outou.” (Luka 16:9) E ao ona avea ma o tatou sini, ia faaaogāina “mamone o le amioletonu” ina ia faauo ai ma Ē Ana “fale e faavavau.” I le avea ma Lē na Foafoaina Mea, ua pulea ai e Ieova mea uma lava, ma ua saosaolaumea lona Alo ulumatua i lena pule o se Suli i mea uma lava. (Salamo 50:10-12; Eperu 1:1, 2) Ina ia faauo ma i laua, e tatau ona tatou faaaogāina ʻoa i se auala e aumai ai le la faamaoniga. O lenei mea e aofia ai le mauaina o le manatu saʻo i le faaaogāina o mea faitino mo le manuia o isi. (Faatusatusa i le Mataio 6:3, 4; 2 Korinito 9:7.) E mafai ona tatou faaaogāina tupe i se auala tatau ina ia faamalosia ai la tatou faigauo ma Ieova le Atua ma Iesu Keriso. Mo se faaaʻoaʻoga, tatou te faia lenei mea e ala i le faaaogāina ma le fiafia o mea ua ia i tatou e fesoasoani ai i tagata o loo matuā manaomia ma i le faaaluina o a tatou mea totino e faalauteleina ai faanaunauga o le Malo o le Atua.—Faataoto 19:17; Mataio 6:33.
20. (a) Aiseā e mafai ai e Ieova ma Iesu ona taʻitaʻiina i tatou i “fale e faavavau,” ma o fea atonu e iai nei fale? (e) O le ā le faaeaga o le a avea mo i tatou i le olaga e faavavau?
20 Ona e lē mafai ona maliliu i laua, ua mafai ai ona avea Ieova le Atua ma Iesu Keriso o ni a tatou Uo e faavavau, ma e mafai ona la taʻitaʻiina atu i tatou i “fale e faavavau.” O le tulaga lenei o le a oo i ai, e tusa lava pe e iai i latou ia i le lagi faatasi ma le ʻau agelu paia pe e i le lalolagi i le Parataiso ua toe faafoisia. (Luka 23:43) Ua mafaia nei mea uma lava ona o le foai alofa a le Atua o Iesu Keriso. (Ioane 3:16) Ma o le a faaaogāina Iesu e Ieova le Atua ina ia foai mai ai pea i foafoaga uma lava, mo Lona lava fiafiaga tutasi. O le mea moni, i le olaga e faavavau o le a maua ai e i tatou lava le faaeaga o le foai atu i lalo o le pule silisiliese aoao o Ieova le Atua ma le nofoaiga tupu a lona Alo pele e toatasi, lo tatou Alii ma lo tatou Faaola, o Iesu Keriso. O le a iʻu lenei mea i le fiafiaga e faavavau mo ē uma e foai atu faaleatua.
O E Manatua?
◻ O le ā o le a manaomia e le meaalofa silisili a le Atua?
◻ O le ā le ituaiga o feau na auina mai ai e le Atua lona Alo?
◻ O ai le foafoaga ola e sili ona fiafia i le vateatea atoa, ma aiseā?
◻ O le a faapefea i ē foai faaleatua ona tofo i le fiafiaga e faavavau?
[Ata i le itulau 10]
Pe e te talisapaia le meaalofa a le Atua o lona Alo o se taulaga togiola?
[Ata i le itulau 12]
Pe e te sailia muamua le Malo o le Atua e ala i le talaʻia o le tala lelei ma e ala i le lagolagoina o lena galuega i au mea totino?