“E se ne Vaega o te Lalolagi”
“Ne takalia‵lia te lalolagi ki a latou, me i a latou e se ne vaega o te lalolagi.”—IOANE 17:14.
Te Mea e Fakauiga ki ei: I te sē fai mo fai se vaega o te lalolagi, ne seki kau ei a Iesu ki se feitu i fe‵pakiga i vasia o tino mo mea fakapolitiki. “Moi fai a toku malo se vaega o te lalolagi tenei,” ne fakamatala mai a ia penei, “ka taua atu oku tino ke mo a eiloa e tuku atu au ki tino Iutaia. Kae ko toku Malo e se mai i lalo nei.” (Ioane 18:36) Ne fakamalosi atu foki a ia ki ana soko ke fakagata a faifaiga, pati, mo amioga kolā e taku fakamasei i loto i te Muna a te Atua.—Mataio 20:25-27.
Te Auala ne Fakafetaui Aka ei a Uiga o Kelisiano Mua: E fai mai a te tino tusitala i mea fakalotu ko Jonathan Dymond, a Kelisiano mua ne “ita ma aofia i [taua]; faitalia me ne a ikuga, me fakamasiasigina, io me falepuipuigina, io me mate.” Ne filifili aka ne latou ke puapuagatia i lō te gutugutulua e uiga ki te lotou tulaga i te sē ‵kau ki se feitu. Ne fai foki ne olotou amioga ke tu ‵kese latou. Ne fai atu ki Kelisiano: “Ko ‵numi olotou mafaufau me ko se tumau koutou i te ‵tele fakatasi mo latou i te auala e tasi telā e fai i ei a toe amioga ma‵sei, ko faifai muna atu ei latou ki a koutou.” (1 Petelu 4:4) Ne tusi mai a te tino tusitala ko Will Durant me i Kelisiano ko fai mo “fakalavelave ki te lalolagi fapaupau kae fakavale‵vale ki fakafiafiaga ona ko te lotou fia amio‵tonu.”
Ko oi la e Fetaui ‵Lei mo Mea Konā i Aso Nei? E uiga ki te sē ‵kau o Kelisiano ki se feitu, e fai mai a te New Catholic Encyclopedia: “Se mea ‵se ‵ki eiloa a te ita fitifiti mā puke ki meatau.” E fai mai se mataupu i te Reformierte Presse me i te lipoti ne fai ne te African Rights, se fakapotopotoga ki te saolotoga o tino, me i te tamatega o tino i Rwanda i te 1994 ne fakavae ki ei a te ‵kau atu o lotu katoa, “kae na ko Molimau a Ieova fua e seki ‵kau ki ei.”
I te sau‵talaga e uiga ki te tamatega lasi ne fai ne te kau Nazi, ne fai mai se faiakoga o se akoga maluga mo te fanoanoa me “e seai eiloa se potukau io me se fakapotopotoga o tino ne fai‵pati ‵teke atu ki te uke o loi, fakasauaga, mo faifaiga fakasaua.” I te otiga ne fesokotaki atu ki te United States Holocaust Memorial Museum, ne tusi mai tou tagata: “Ko maua nei ne au taku tali.” Ne iloa aka ne tou tagata me i Molimau a Ieova ne ‵tu ‵mautakitaki i olotou talitonuga faitalia a faifaiga fakasaua ne fai atu ki a latou.
Kae e a olotou amioga? “A te tokoukega o talavou Katolika i aso nei e se lotoma‵lie ki akoakoga a te lotu e uiga ki te ‵nofo tasi kae sē avaga [mo] te ‵moe fakatauavaga kae seki avaga,” ko pati a te mekesini ko te U.S. Catholic. E siki mai ne te tusi a pati a se tiakono o te lotu, penei: “E lavea ne au me se pasene lasi ‵ki—i taku faka‵tau e silia atu i te 50 pasene—ko leva ne ‵nofo tasi a koituai o fakaipoipo lāua.” E lavea ne The New Encyclopædia Britannica me i Molimau a Ieova e “fakatumau eiloa [ne latou] se tulaga maluga i mea tau amioga i olotou amioga totino.”