VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w24 Mati api 26-31
  • Ia papu ia outou to Iehova here

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia papu ia outou to Iehova here
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • NO TE AHA VETAHI E MANAˈO AI AITA TE ATUA E MAURUURU RA IA RATOU?
  • E NAFEA IEHOVA E FAAITE AI I TO ˈNA HERE IA TATOU?
  • HAAPAPURAA Ê ATU MEA HERE NA IEHOVA IA TATOU
  • E farii anaˈe aita tatou i ite i te mau mea atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Te rapaau ra Iehova i te feia aau oto
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Mea here na Iehova ia outou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Eaha ta te hoo e haapii mai ra ia tatou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
w24 Mati api 26-31

TUMU PARAU HAAPIIRAA 13

HIMENE 127 Teihea huru taata e titauhia ˈi ia riro vau?

Ia papu ia outou to Iehova here

“Ua mauruuru roa vau ia oe.”​—LUKA 3:22.

MANAˈO FAUFAA

E nafea ia papu e te mauruuru ra Iehova ia tatou?

1. Eaha ta te tahi mau tavini haapao maitai a Iehova i manaˈo?

MEA mahanahana ia ite e te mauruuru ra Iehova i ta ˈna mau tavini atoa! Te parau ra te Bibilia: “Mea here hoi na Iehova i to ˈna nunaa.” (Sal. 149:4) I te tahi râ taime, e toaruaru roa vetahi a ui atu ai: ‘Mea here anei na Iehova ia ˈu?’ Ua manaˈo atoa te tahi mau tavini haapao maitai a Iehova i tahito ra mai tera.​—Sam. 1, 1:6-10; Ioba 29:2, 4; Sal. 51:11.

2. O vai te fanaˈo i te farii maitai a Iehova?

2 Te faaite papu ra te Bibilia e nehenehe te taata tia ore e fanaˈo i te farii maitai a Iehova. E nafea? Ma te faatupu i te faaroo ia Iesu Mesia e ma te bapetizo. (Ioa. 3:16) Ua faaite ïa tatou e ua tatarahapa tatou i ta tatou mau hara e ua euhe i te rave i te hinaaro o te Atua. (Ohi. 2:38; 3:19) E oaoa Iehova ia rave tatou i teie mau taahiraa no te riro ei hoa no ˈna. Ia tutava tatou i te tapea i ta tatou euhe, e mauruuru e e hiˈo Iehova ia tatou ei hoa no ˈna.​—Sal. 25:14.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono?

3 No te aha râ vetahi e manaˈo ai aita te Atua e mauruuru ra ia ratou? E nafea Iehova e faaite ai i to ˈna here ia tatou? E e nafea e papu ai i te hoê Kerisetiano e te mauruuru ra te Atua ia ˈna?

NO TE AHA VETAHI E MANAˈO AI AITA TE ATUA E MAURUURU RA IA RATOU?

4-5. Ia papu ia tatou te aha ia haafaufaa ore noa ˈtu tatou ia tatou?

4 E rave rahi o tatou tei haafaufaa ore noa ia ratou mai te tamariiraa mai â. (Sal. 88:15) Te na ô ra taeae Adrián: “Ua haafaufaa ore noa vau ia ˈu. I to ˈu nainairaa, te haamanaˈo ra vau i to ˈu pureraa ia ora to ˈu utuafare i roto i te paradaiso noa ˈtu ua papu ia ˈu e eita vau e nehenehe e ô atu.” Aita Tony i paari i roto i te parau mau. Te faatia ra oia: “Aita to ˈu na metua i parau aˈenei e mea here na raua ia ˈu aore ra ua haapeu raua ia ˈu. Manaˈo atura ïa vau eita e navai ta ˈu e rave nei.”

5 Ia haafaufaa ore tatou ia tatou, e haamanaˈo anaˈe e na Iehova i faafatata ia tatou ia ˈna ra. (Ioa. 6:44) Ua ite o ˈna i to tatou mau huru maitatai aita tatou iho i ite, e ua taa maitai ia ˈna to tatou huru mau. (Sam. 1, 16:7; Par. 2, 6:30) Ia parau mai o ˈna e mea faufaa roa tatou, eiaha ïa e feaa.​—Ioa. 1, 3:19, 20.

6. Eaha to Paulo manaˈo no nia i ta ˈna mau hara?

6 Hou a ite ai i te parau mau, ua rave paha tatou i te tahi ohipa ta tatou e tatarahapa noa ra. (Pet. 1, 4:3) Te tutava noa ra vetahi mau Kerisetiano taiva ore i te haavî i to ratou mau paruparu. E oe? Te faahapa noa ra anei to oe aau ia oe? Eiaha oe e haapeapea, ua faaruru atoa vetahi mau tavini haapao maitai a Iehova i te hoê â tupuraa. Ei hiˈoraa, ua toaruaru Paulo a haamanaˈo ai i to ˈna huru tia ore. (Roma 7:24) Parau mau, ua tatarahapa oia i ta ˈna mau hara e ua bapetizohia o ˈna. Noa ˈtu râ, ua parau oia e o ˈna “te aposetolo haihai roa ˈˈe” e “te taata hara roa ˈˈe.”​—Kor. 1, 15:9; Tim. 1, 1:15.

7. Ia haamanaˈo tatou i te aha no nia i ta tatou mau hara?

7 Ua fafau to tatou Metua i te raˈi i te faaore i ta tatou mau hara ia tatarahapa tatou. (Sal. 86:5) No reira, ia tatarahapa mau tatou, ia papu ia tatou e tapea Iehova i ta ˈna parau, e faaore roa o ˈna i ta tatou mau hapa.​—Kol. 2:13.

8-9. E nafea ia haapae i te manaˈo e aita Iehova e mauruuru ra i ta tatou e rave nei?

8 O tatou pauroa te hinaaro e tavini atu â ia Iehova. Tera râ, e manaˈo vetahi eita e navai ta ratou e rave ra no te fanaˈo i ta ˈna farii maitai. Te na ô ra tuahine Amanda: “I manaˈo na vau e no te horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova, e titauhia ia tavini hau atu â ia ˈna. Ua tutava noa ïa vau i te horoa hau aˈe i ta ˈu e nehenehe. Ia ore râ e maraa faahou, e haafaufaa ore roa vau ia ˈu. E tae roa i te manaˈo e aita Iehova e mauruuru mai ra.”

9 E nafea ia haapae i te manaˈo e aita Iehova e mauruuru ra i ta tatou e rave nei? E ere Iehova i te mea etaeta. Aita o ˈna e titau ra hau aˈe i tei maraa ia tatou. E oaoa o ˈna a ite ai e te tutava ra tatou i te horoa i te mea maitai roa ˈˈe na ˈna. Hau atu, a feruri i te mau hiˈoraa Bibilia o tei tavini ia Iehova ma to ratou aau atoa mai ia Paulo. Ua tavini oia ia Iehova ma te itoito e rave rahi matahiti, e ua tere atea no te haamau e rave rahi amuiraa. Ua ere anei râ oia i te farii maitai a te Atua i to ˈna faarururaa i te fifi a ore atu ai e rave hau atu â i roto i te taviniraa? Aita. Ua tamau oia i te rave i tei maraa ia ˈna, e ua haamaitai mai Iehova. (Ohi. 28:30, 31) Hoê â huru no tatou. E taui paha to tatou tupuraa, e hiˈo râ Iehova no te aha tatou e tavini ai ia ˈna. E hiˈopoa anaˈe e nafea Iehova e faaite ai i to ˈna here ia tatou.

E NAFEA IEHOVA E FAAITE AI I TO ˈNA HERE IA TATOU?

10. E nafea tatou e faaroo ai ia Iehova ia parau e mea here na ˈna ia tatou? (Ioane 16:27)

10 Na roto i te Bibilia. Te imi ra Iehova i te mau ravea no te faaite i to ˈna here e i to ˈna mauruuru i ta ˈna mau tavini. Te faahiti ra te Bibilia e piti taime i faaite ai oia i to ˈna here ia Iesu, te Tamaiti ta ˈna i mauruuru roa. (Mat. 3:17; 17:5) E hinaaro anei oe e faaroo ia Iehova ia parau e mea here na ˈna ia oe? Parau mau, eita Iehova e paraparau ia tatou mai te raˈi mai, na roto râ i ta ˈna Parau. Ia taio tatou i ta Iesu mau parau i roto i te mau Evanelia, mai te huru ra ïa o Iehova te paraparau roa mai ia tatou. (A taio i te Ioane 16:27.) Ua pee hoi Iesu i te huru maitatai o to ˈna Metua ma te tia roa. No reira, a taio ai i ta Iesu mau parau mahanahana i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore, mai te huru ra ïa o Iehova te paraparau roa mai ia tatou.​—Ioa. 15:9, 15.

Tuahine e taio ra i te Bibilia i to ˈna fare.

E faaite Iehova i to ˈna here ia tatou na roto e rave rau ravea (A hiˈo i te paratarafa 10)


11. Ia faaruru tatou i te fifi, te auraa anei e ua ere tatou i te farii maitai a Iehova? (Iakobo 1:12)

11 Na roto i ta ˈna mau ohipa. E hinaaro Iehova e tauturu ia tatou, ma te horoa mai i tei hinaarohia. I te tahi râ taime, e vaiiho Iehova ia faaruru tatou i te ati mai ta ˈna i rave no Ioba. (Ioba 1:8-11) Ia faaruru tatou i te fifi, e ere te auraa e ua ere tatou i te farii maitai a te Atua. E ravea râ teie no te faaite i to tatou here e tiaturi ia Iehova. (A taio i te Iakobo 1:12.) I roto i te ati, e ite tatou i to ˈna here e ta ˈna tauturu no te faaoromai tamau.

12. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Dmitrii?

12 Teie te hiˈoraa o taeae Dmitrii no Asia. E rave rahi avaˈe to ˈna imiraa i te tahi atu ohipa, aita râ i noaa mai. Faaoti ihora oia e poro hau atu â ma te tiaturi noa ia Iehova. A mairi ai te mau avaˈe, aita iho â ta ˈna e ohipa. Maˈihia ˈtura o ˈna a tarava noa ˈtu ai i nia i te roˈi. Manaˈo atura ïa oia e tane e e papa faufaa ore oia, aita paha Iehova e here faahou ra ia ˈna. I te hoê râ po, ua nenei ta ˈna tamahine i te mau parau o te Isaia 30:15: “Tei te vai-hau-noa-raa e te tiaturiraa to outou puai.” Horoa ˈtura oia i tera papie i to ˈna papa a parau atu ai: “Papa, ia toaruaru oe a haamanaˈo i teie irava.” Taa ihora ia Dmitrii maoti Iehova, e maa, e ahu e e nohoraa to to ˈna utuafare. Te na ô ra oia: “Te mea noa e titauhia ia ˈu, ia vai hau e ia tiaturi noa i to ˈu Atua.” Ia faaruru oe i te hoê â tupuraa, a tiaturi papu e nehenehe ta Iehova e aupuru e e tauturu ia oe ia faaoromai tamau.

Taeae i nia i te roˈi, e papie to roto i to ˈna rima a tapea noa ˈi ta ˈna tamahine iti ia ˈna.

E faaite Iehova i to ˈna here ia tatou na roto e rave rau ravea (A hiˈo i te paratarafa 12)a


13. O vai ta Iehova e faaohipa no te faaite mai i to ˈna here, e e nafea?

13 Na roto i te mau taeae e tuahine. E faaohipa Iehova i te mau taeae e tuahine no te faaite i to ˈna here ia tatou. Ei hiˈoraa, e nehenehe ta ˈna e turai ia ratou ia faaitoito ia tatou i te taime tano. Ta te hoê tuahine no Asia ïa i ite a faaruru ai oia i te ahoaho rahi. Ua ere oia i ta ˈna ohipa e ua maˈi-roa-hia. I muri iho, ua hara ta ˈna tane e ua tatarahia ta ˈna hopoia matahiapo. Te na ô ra tuahine: “Aita vau i taa no te aha vau i faaruru ai i teie mau fifi. Ua manaˈo vau e ohipa ino paha ïa ta ˈu i rave a ere atu ai i te farii maitai a Iehova.” Taparuparu ihora to tatou tuahine ia tamǎrû Iehova ia ˈna. Te na ô ra oia: “Ua haapapu mai te mau matahiapo e mea here na Iehova ia ˈu.” Ani faahou ihora o ˈna i te tauturu a Iehova. Te parau ra o ˈna: “I tera iho â mahana, ua tae mai hoê rata a te mau taeae e tuahine o te amuiraa. A taio noa ˈi i ta ratou mau parau mahanahana, taa ihora ia ˈu e ua faaroo Iehova i ta ˈu pure.” Mea papu, pinepine Iehova i te faaite i to ˈna here ia tatou na roto i ta vetahi ê mau parau faaitoito.​—Sal. 10:17.

Piti matahiapo e faaitoito ra i te hoê tuahine i to ˈna fare maoti te Bibilia.

E faaite Iehova i to ˈna here ia tatou na roto e rave rau ravea (A hiˈo i te paratarafa 13)b


14. E nafea atoa Iehova e faaite ai i to ˈna here ia tatou?

14 No te faaite atoa i to ˈna here ia tatou, e faaohipa oia i te mau taeae e tuahine no te aˈo mai ia titauhia. I te senekele matamua, ua faaohipa Iehova i te aposetolo Paulo no te papai 14 rata na te tahi atu mau Kerisetiano. E aˈoraa î i te here to roto, e te papu maitai. No te aha Iehova i turai ai ia Paulo ia papai i tera mau huru aˈoraa? E Metua hamani maitai o Iehova o te aˈo i ta ˈna mau tamarii “ta ˈna e here ra.” (Mas. 3:11, 12) No reira, ia horoahia mai te aˈoraa no roto mai i te Bibilia, e haapapuraa ïa i ta te Atua farii maitai ia tatou, e ere râ ua ere tatou i te reira. (Heb. 12:6) Eaha te tahi atu â faaiteraa e mea here na Iehova ia tatou?

HAAPAPURAA Ê ATU MEA HERE NA IEHOVA IA TATOU

15. E horoa Iehova i to ˈna varua moˈa ia vai ma, e no te aha e tauturu rahi te reira ia tatou?

15 E horoa Iehova i to ˈna varua moˈa i te feia ta ˈna e mauruuru. (Mat. 12:18) A feruri na i teie uiraa: ‘Te faaite ra anei au i roto i to ˈu oraraa i te tahi mau huru maitatai ta te varua o te Atua e faatupu?’ Mea faaoromai aˈe anei oe ia vetahi ê hou to oe iteraa o vai Iehova? Rahi noa ˈtu â oe i te haapii i te faaite i te mau huru maitatai ta te varua o te Atua e faatupu, e papu roa ˈtu â ïa ia oe e te mauruuru ra Iehova ia oe.​—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu . . . ”

Taeae e tauturu ra i te hoê vahine ruhiruhia ua purehu ta ˈna maa.

E nafea outou e ite ai i te mau haapapuraa o to Iehova here? (A hiˈo i te paratarafa 15)


“Te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu . . . ”

A hiˈopoa i na iva tuhaa i roto i Te Pare Tiairaa no te haapii atu â no nia i te mau huru maitatai ta te varua moˈa o te Atua e faatupu.​—Gal. 5:22, 23.

  • “Te here: Te hoê huru maitai faufaa rahi” (w17.08)

  • “Te oaoa: Te hoê huru maitai no ǒ mai i te Atua” (w18.02)

  • “Te hau, e nafea ïa ia ite?” (w18.06)

  • “Te faaoromai: Te tiai-maite-raa ma te tiaturi” (w18.08)

  • “Te hamani maitai: Faaitehia na roto i te parau e te ohipa” (w18.12)

  • “Te maitai: E nafea ia faaite?” (w19.03)

  • “Te faaroo: E huru maitai faufaa mau no te riro ei taata itoito” (w19.08)

  • “Te mǎrû: E nafea tatou e faufaahia ˈi?” (w20.05)

  • “Te haavîraa ia ˈna iho: Mea titauhia no te fanaˈo i ta Iehova farii maitai” (w20.06)

16. O vai ma ta Iehova e faaohipa no te poro i te parau apî oaoa, e eaha ïa to oe huru aau? (Tesalonia 1, 2:4)

16 E faaohipa Iehova i te feia ta ˈna e mauruuru no te poro i te parau apî oaoa. (A taio i te Tesalonia 1, 2:4.) A hiˈo na i te haamaitairaa ta tuahine Jocelyn i fanaˈo i to ˈna faaiteraa i te parau apî oaoa ia vetahi ê. I to tuahine araraa mai i te hoê poipoi, ua ahoaho roa o ˈna. Te na ô ra oia: “Ua paruparu roa vau e ua manaˈo e mea faufaa ore au. E pionie râ vau, e mea haere hoi au e poro tera poipoi. Pure ihora ïa vau e haere atura vau.” I taua poipoi ra, ua farerei Jocelyn ia Mary, e vahine maitai o tei farii i te hoê haapiiraa Bibilia. Tau avaˈe roa i muri iho to Mary parauraa e i to Jocelyn patotoraa i to ˈna opani, te pure ra o ˈna i te Atua ia tauturu mai. A feruri ai Jocelyn i teie tupuraa, na ô ihora oia: “Mai te huru ra e te parau mai ra Iehova, ‘Ua mauruuru roa vau ia oe.’ ” E ere iho â ïa pauroa te taata te faaroo mai i ta tatou poroi. Te mea papu râ, e oaoa roa Iehova ia ite i ta tatou mau tutavaraa e poro i te parau apî oaoa ia vetahi ê.

Piti tuahine e poro ra i te hoê vahine maoti te vairaa papai afaifai.

E nafea outou e ite ai i te mau haapapuraa o to Iehova here? (A hiˈo i te paratarafa 16)c


17. Eaha te haapii mai i ta Vicky i parau no nia i te hoo? (Salamo 5:12)

17 E faafanaˈo Iehova i te hoo i te feia ta ˈna e mauruuru. (Tim. 1, 2:5, 6) E nafea râ mai te peu mea fifi ia farii i teie manaˈo, noa ˈtu te tiaturi ra tatou i te hoo e ua bapetizohia tatou? A haamanaˈo, e nehenehe tatou e tiaturi ia Iehova, eiaha râ i to tatou huru aau. No ˈna, e feia parau-tia te feia e tiaturi ra i te hoo e ua fafau oia i te haamaitai ia ratou. (A taio i te Salamo 5:12; Roma 3:26) Ua tauturu rahi te feruriruriraa i te hoo ia Vicky a parau roa ˈtu ai oia: “Mea faaoromai roa Iehova ia ˈu. . . . Tera râ, mai te huru ra e te parau ra vau ia ˈna: ‘Eita oe e nehenehe e here i te hoê taata mai ia ˈu. Eita ta ˈu mau hara e poˈi i te tusia taraehara o ta oe Tamaiti.’ ” Ua feruriruri Vicky i te ô o te hoo e ua taa ia ˈna e mea here na Iehova ia ˈna. Mai ia Vicky, ia feruri tatou i te hoo e ite tatou i to Iehova here e i ta ˈna farii maitai.

Taeae i te fare tapearaa e feruri ra ia Iesu i nia i te pou haamauiuiraa.

E nafea outou e ite ai i te mau haapapuraa o to Iehova here? (A hiˈo i te paratarafa 17)


18. Ia here noa tatou i to tatou Metua i te raˈi e papu ia tatou te aha?

18 E ere paha i te mea ohie no tatou ia faaohipa i te mau manaˈo i faahitihia mai. E toaruaru hoi tatou i te tahi taime, a ui atu ai e mea here anei na Iehova ia tatou. Ia puta mai teie manaˈo, a haamanaˈo e mea here na Iehova “i te feia e here noa ra ia ˈna.” (Iak. 1:12) A tamau ïa i te faafatata ˈtu ia Iehova e a imi i te mau tapao o to ˈna here ia outou. Eiaha ia moˈehia e “aita hoi [Iehova] i atea ia tatou tataitahi.”​—Ohi. 17:27.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • No te aha vetahi e manaˈo ai e aita Iehova e mauruuru ra ia ratou?

  • E nafea Iehova e faaite ai i to ˈna here ia tatou?

  • No te aha e tiaturi papu ai tatou e mea here na Iehova ia tatou?

HIMENE 88 Faaite mai oe i to mau eˈa

a FAATAARAA O TE HOHOˈA: Hohoˈa

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: Hohoˈa

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: Hohoˈa

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono