Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w25 Maio p. 14-19
  • Kumi Te Kolo ʼAe ʼe Tuʼu Maʼu

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Kumi Te Kolo ʼAe ʼe Tuʼu Maʼu
  • Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako) 2025
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • FALALA KIA IA ʼAE ʼE MOLE INA LIAKI ANAI KOE
  • FAKALOGO KIA NATOU ʼAE ʼE NATOU TAKITAKI TATOU
  • FAKAHA TE ʼOFA FAKATAUTEHINA MO TALI KAIGA
  • KOTEA ʼAE ʼE TOU FAKATALITALI KI AI?
  • He Tohi ʼe Tokoni Mai Ke Tou Kataki Agatonu ʼo Kaku Ki Te Fakaʼosi
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako) (2024)
  • Ke Ha ʼi ʼAu Tonu Tau Falala Kia Sehova
    Te Maʼuli Fakakilisitiano Mo Te Faifakamafola—Kaupepa Ako—2023
  • Tali ʼAki He Agavaivai Te ʼu Meʼa ʼAe ʼe Mole Ke Iloʼi
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako) 2025
  • ʼE Ko He Meʼa Lelei Kia Tatou Te Fakaovi Ki Te ʼu Tehina
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako) 2025
Hoko Atu
Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako) 2025
w25 Maio p. 14-19

ALATIKE AKO 21

KATIKO 21 Tou Haga Fakamuʼamuʼa Te Puleʼaga

Kumi Te Kolo ʼAe ʼe Tuʼu Maʼu

“Tou kumi fakamalotoloto te kolo ʼae ka fakatuʼu ʼi te ka haʼu.”—HEP. 13:14.

TE MANATU TAFITO

ʼE tou vakaʼi anai he ʼu tokoni ʼi te tohi ʼo Hepeleo kapite 13, ʼe ʼaoga kia tatou ia ʼaho nei, ʼo toe feia pe mo te ka haʼu.

1. Kotea ʼae neʼe fakaha e Sesu ʼo ʼuhiga mo te kolo ʼo Selusalemi?

ʼI NI kiʼi ʼaho ʼi muʼa ʼo te mate ʼa Sesu Kilisito, neʼe ina fakaha ki ʼana tisipulo ia he lea fakapolofeta. Neʼe hoki hoko ia te lea fakapolofeta ʼaia, ʼi te temi ʼae neʼe maumauʼi ai ia Selusalemi pea mo tona fale lotu. Neʼe ina fakaha ki ʼana tisipulo ʼe ʼa takatakai anai te kolo ʼaia e te ʼu kautau. (Luka 21:20) Pea neʼe ina ui kia natou ʼe tonu anai ke natou feholaki moka natou sisio ki te ʼu kautau ʼaia, te ʼu kautau Loma.—Luka 21:21, 22.

2. Kotea ʼae neʼe ina fakamanatuʼi age e Paulo ki te kau Kilisitiano Hepeleo ʼo Sutea mo Selusalemi?

2 Neʼe ʼa takatakai e te kautau Loma ia Selusalemi. Kae ʼi ni taʼu pe ki muʼa atu, neʼe fai e te apositolo ko Paulo he tohi ki te kau Kilisitiano ʼaia, ʼo feia mo te kolo ko Sutea. ʼE fakahigoa ʼi te temi nei ko te tohi ki te kau Hepeleo. ʼE maʼu ai he logo pea mo he ʼu tokoni maʼuhiga, pea mo feafeaʼi hatatou nofo teuteu ki te ʼu aluʼaga ʼae ka hoko kia natou. Kotea te ʼu aluʼaga ʼaia ka hoko? Neʼe kua vave maumauʼi ia Selusalemi. Kapau neʼe natou fia hao mai ʼi ai, neʼe tonu ke natou lotolelei ʼo tuku ʼonatou ʼapi, pea mo ʼonatou koloa. Koia ʼae neʼe fakamanatuʼi fenei age ai e Paulo ʼo ʼuhiga mo Selusalemi: “ ʼE mole tou maʼu he kolo ʼi heni ʼe tuʼu maʼu.” Pea neʼe ina toe ui fenei: “Kae ʼe tou kumi fakamalotoloto te kolo ʼae ka fakatuʼu ʼi te ka haʼu.”—Hep. 13:14.

3. ʼE fakaʼuhiga kitea ‘te kolo ʼae ʼe ʼi ai hona ʼu fakatafito moʼoni’? Pea he koʼe ʼe tou kumi te kolo ʼaia?

3 Neʼe vaʼi ia te kau Kilisitiano ʼae neʼe natou filifili ke natou mavae ʼi Selusalemi pea mo Sutea. Kae neʼe natou haofaki ai ʼonatou maʼuli. Ia ʼaho nei, ʼe vaʼi tatou ʼuhi ʼae ʼe mole tou falala ki te falā. Pea ʼe mole tou toe falala foki ki te tagata ʼe ina lava fakatokatoka te ʼu fihifihia ʼo te malama ʼaeni. He koʼe ʼe tou fai te faʼahi ʼaia? Koteʼuhi ʼe tou iloʼi ʼe kua vave pulihi ia te malama agakovi ʼaeni e te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. ʼE tou kumi te “kolo ʼae ʼe ʼi ai hona ʼu fakatafito moʼoni,” ko tona fakaʼuhiga, te kolo ʼae “ ʼi te ka haʼu,” ia te Puleʼaga ʼo te ʼAtua.a (Hep. 11:10; Mat. 6:33) ʼI te ʼu ʼuluaki koga ʼe tolu ʼo te alatike ʼaeni, ʼe tou vakaʼi anai pe (1) neʼe tokoni feafeaʼi ki te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sekulo, ia te ʼu tokoni ʼa Paulo ke natou kumi te kolo ʼae ʼi te ka haʼu, (2) neʼe tokoni feafeaʼi kia natou ke natou nofo teuteu ki te ʼu aluʼaga ʼae ka hoko pea, (3) ʼe toe ʼaoga feafeaʼi kia tatou ia te ʼu tokoni ʼaia ia ʼaho nei.

FALALA KIA IA ʼAE ʼE MOLE INA LIAKI ANAI KOE

4. He koʼe neʼe maʼuhiga ki te ʼu tisipulo ʼa Sesu ia te kolo ko Selusalemi?

4 Neʼe maʼuhiga ki te ʼu tisipulo ʼa Sesu te kolo ko Selusalemi. Neʼe fakatuʼu ʼi ai ia te kokelekasio Fakakilisitiano ʼi te taʼu 33 H.T.S., pea neʼe ʼi ai mo te Kolesi Pule. Pea tahi, tokolahi te kau Kilisitiano neʼe ʼi ai tonatou ʼapi, pea mo lahi ʼihi atu meʼa neʼe natou maʼu. Kae, neʼe fakatokaga e Sesu ki ʼana tisipulo, ʼe tonu ke mavae ʼi Selusalemi ʼo feia pe mo Sutea.—Mat. 24:16.

5. Kotea ʼae neʼe fai e Paulo moʼo teuteuʼi ia te ʼu tisipulo ʼa Sesu ki te ʼu aluʼaga ʼae ka hoko?

5 Kapau neʼe fia nofo teuteu ia te ʼu tisipulo ʼa Sesu ki te ʼu aluʼaga ʼae ka hoko, neʼe fakamahino age e Paulo pe ʼe feafeaʼi hanatou maʼu te faʼahiga manatu ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo Selusalemi. Neʼe ina fakamanatuʼi age ʼe mole kei taputapu kia Sehova te fale lotu, mo te gaue fakapelepitelo pea mo te ʼu sakilifisio ʼae neʼe momoli ʼi te kolo ʼaia. (Hep. 8:13) Koia, tokolahi natou ʼo te kolo ʼaia neʼe natou liʼaki te Mesia. Pea neʼe mole kei liliu te fale lotu ko te koga meʼa tafito ʼaia ʼae ʼe fai ai te tauhi maʼa. Neʼe kua vave pulihi ia.—Luka 13:34, 35.

6. He koʼe neʼe ʼaoga ki te ʼu tisipulo ʼa Sesu ia te ʼu tokoni ʼa Paulo ʼae ʼe tuʼu ia Hepeleo 13:5, 6?

6 ʼI te faitohi ʼa Paulo ki te kau Hepeleo, tokolahi neʼe natou fia maʼuʼuli ʼi Selusalemi, peʼe olo ʼo mamata. Neʼe ʼi ai te tagata faitohi Loma ʼo te temi ʼaia, neʼe ina ui ko Selusalemi neʼe ko “te kolo ʼaia neʼe lahi age tona iloa ʼi te potu ʼaia ʼo te malamanei.” Neʼe ʼomai he kau Sutea mai te tahi ʼu fenua ʼi te taʼu fuli, ʼo fai ai he ʼu toʼotoʼoga fakalotu. Neʼe lahi ʼosi te falā neʼe puli ʼi tanatou ʼi te kolo. Pea ʼe mahino ia, neʼe ʼi ai ʼihi tisipulo ʼa Sesu, neʼe lahi te falā neʼe natou maʼu ai ʼuhi ko te aluʼaga ʼaia. Koia ʼae neʼe foaki ai e Paulo ia te tokoni ʼaeni ki te kau Kilisitiano Hepeleo: “ ʼAua naʼa kotou manako ki te paʼaga, kae ke kotou fakafeʼauga pe ʼi te ʼu meʼa ʼae ʼe kotou maʼu.” Pea neʼe ina fakamanatuʼi age te fakapapau ʼaeni ʼe tuʼu ʼi te ʼu Tohi Taputapu, ʼae neʼe fai totonu e Sehova: “ ʼE mole au tuku anai koe ʼi he temi, pea ʼe mole au liʼaki anai koe ʼi he temi.” (Lau ia Hepeleo 13:5, 6; Tet. 31:6; Pes. 118:6) Ki muli age, neʼe lagi manatuʼi e te ʼu tisipulo ʼa Sesu ʼae ʼi Selusalemi mo Sutea ia te fakapapau ʼaia. Kotea tona tupuʼaga? He neʼe heʼeki faʼa fualoa tanatou maʼu te tohi ʼa Paulo. Koia neʼe tonu ai ke natou mavae mai ʼonatou ʼapi, mo ʼanatou matani gaue, pea mo tuku ʼonatou koloa. Pea neʼe tonu ke natou fakamamahani mo he tahi age faʼahiga maʼuli.

7. He koʼe ʼe tonu ke tou fakamalohiʼi tatatou falala kia Sehova ʼi te temi nei?

7 Te ako maʼa tatou: Kotea ʼae ʼe tou fakatalitali ki ai? ʼE tou fakatalitali ki te pulihi ʼo te malama ʼaeni ʼi te hoko ʼo te “toe mamahi lahi.” (Mat. 24:21) ʼE tonu ke tou nonofo ʼalaʼala mo teuteu ohage ko te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sekulo. (Luka 21:34-36) Lolotoga te toe mamahi lahi, ʼe lagi tonu anai ke tou liʼaki ʼihi atu koloa, peʼe ko ʼotatou koloa fuli. Pea ʼe tonu ke tou tui papau ʼe mole liʼaki anai e Sehova ʼana kaugana ʼi he temi. Koia, tou tuku tatatou falala ki te ʼAtua ʼi te temi nei, ʼi muʼa ʼo te hoko mai ʼo te toe mamahi lahi. Ke ke fai te fehuʼi ʼaeni: ‘ ʼE ha koa ʼi ʼaku tonu mo ʼaku fakatuʼutuʼu ʼe mole au falala ki te ʼu koloa, kae ʼe au falala kia Sehova ʼae ka tokaga lelei kia au?’ (1 Tim. 6:17) ʼE mahino ia, ʼe tou maʼu he ʼu ako mai te aluʼaga ʼae neʼe hoko ʼi te ʼuluaki sekulo. Kae tou manatuʼi, ko te “toe mamahi lahi” ʼae ka hoko mai neʼe heʼeki hoko ki muʼa atu. ʼE feafeaʼi hatatou iloʼi te meʼa ʼae ʼe tonu ke tou fai ʼi te temi ʼae ka kamata ai?

FAKALOGO KIA NATOU ʼAE ʼE NATOU TAKITAKI TATOU

8. Kotea te ʼu fakatotonu ʼae neʼe foaki e Sesu ki ʼana tisipulo?

8 Neʼe maʼu e te kau Kilisitiano te tohi ʼa Paulo. Pea hili ki ai ni taʼu neʼe natou sisio ki te ʼa takatakai e te kautau Loma ia Selusalemi. Ko tona fakaʼuhiga, ʼe maumauʼi anai te kolo pea ko te temi ʼaia ke natou feholaki ai. (Mat. 24:3; Luka 21:20, 24) Kae neʼe tonu ke natou feholaki kifea? Neʼe ui fenei pe e Sesu: “Ke kamata feholaki ia natou ʼae ʼi Sutea ki te ʼu moʼuga.” (Luka 21:21) Neʼe lahi ʼaupito te ʼu moʼuga ʼi te potu ʼaia. Kae neʼe ko te moʼuga fea neʼe tonu ke natou feholaki ki ai?

9. ʼI te temi ʼae neʼe tonu ai ke feholaki ai te kau Kilisitiano, kotea ʼae neʼe natou feʼekeʼaki? Pea kotea tona tupuʼaga? (Vakaʼi mo te mape.)

9 Tou vakaʼi he ʼu moʼuga neʼe feala ke feholaki ki ai te kau Kilisitiano: te ʼu moʼuga ʼo Samalia, mo te ʼu moʼuga ʼo Kalilea, mo te moʼuga ko Helemoni mo te ʼu moʼuga ʼo Lipane pea mo te ʼu moʼuga ʼae ʼe tuʼu ʼi te tahi faʼahi ʼo te Solotane. (Vakaʼi te mape.) Neʼe lahi te ʼu kolo ʼo te ʼu potu moʼugaʼia ʼaia neʼe feala ke liliu ko he ʼu puipuiʼaga. Ohage la, neʼe tuʼu te kolo ko Gamala ʼi te tumutumu ʼo he moʼuga lahi pea neʼe faigataʼa te kaku ki ai. Neʼe iloʼi e he kau Sutea neʼe ko he koga meʼa lelei ke feholaki ki ai. Kae neʼe liliu ko he koga meʼa neʼe fetauʼaki te kau Sutea mo te kau Loma. Pea tokolahi natou neʼe mamate ai.b

Ko he mape ʼe fakaha ai he ʼu moʼuga mo he ʼu kolo ʼo Iselaele ʼi te ʼuluaki sekulo. ʼE tuʼu te ʼu moʼuga ʼo Lipane, mo Kalilea mo Samalia mo Kileate pea te moʼuga ko Helemoni pea mo te moʼuga ko Tapole ʼi te potu Noleto ʼo Selusalemi. Ko te ʼu kolo ʼo te potu Noleto o Selusalemi ko Gamala, mo Sesalea pea mo Pela. ʼE tuʼu te ʼu moʼuga ʼo Sutea mo Apalimi pea mo te kolo ko Masata ʼi te potu Saute ʼo Selusalemi. ʼE toe ʼasi ʼi te mape te ʼu ala ʼae neʼe feoloaki ai te kau solia Loma pea mo te ʼu koga meʼa ʼa te kau Sutea ʼae neʼe maʼu e te kau Loma ʼi te taʼu 67 ki te 73 H.T.S.

Neʼe lahi te ʼu moʼuga neʼe feala ke feholaki ki ai te kau ʼuluaki Kilisitiano, kae neʼe mole feala ke puipui ai natou (Vakaʼi te palakalafe 9)


10-11. (1) Neʼe takitaki feafeaʼi e Sehova ia te kau Kilisitiano? (Hepeleo 13:7, 17) (2) Kotea te ʼu fua lelei neʼe maʼu e te kau Kilisitiano ʼi tanatou fakalogo kia natou neʼe natou takitaki te Kokelekasio? (Vakaʼi mo te pāki.)

10 Neʼe takitaki e Sehova te ʼu tonu ʼae neʼe fai e te kau Kilisitiano, ʼo ina fakaʼaogaʼi te ʼu tagata ʼae neʼe natou takitaki te kokelekasio. Ki muli age, neʼe tohi e te tagata faihisitolia ko Eusèbe te aluʼaga ʼae neʼe hoko ʼi te temi ʼaia. Neʼe ina ui fenei: “Neʼe fakaha e te ʼAtua he fakatokaga ki ʼihi tagata fakanofo ʼo Selusalemi. Neʼe tonu ki te kau Kilisitiano ke natou mavae ʼi Selusalemi ʼo olo ki Pela, ko he kolo ʼo Pelea.” Ko Pela, neʼe ko he koga meʼa lelei ke feholaki ki ai. Neʼe mole faʼa mamaʼo mai Selusalemi. Koia ʼae neʼe faigafua ai te olo ki ai. Pea tahi, tokolahi neʼe maʼuʼuli ai neʼe mole ko he kau Sutea. Neʼe mole natou kau ki te fetauʼaki ʼa te kau Sutea ʼae neʼe fia puleʼaga faʼitaliha pea mo te kau Loma.—Vakaʼi te mape.

11 Neʼe feholaki te kau Kilisitiano ki te ʼu moʼuga. Neʼe ha ai neʼe natou fakalogo ki te tokoni ʼa Paulo ʼae ke natou “fakalogo kia natou ʼae ʼe natou takitaki” te kokelekasio. (Lau ia Hepeleo 13:7, 17.) Koia, neʼe natou haofaki ai ʼonatou maʼuli. ʼE fakamoʼoni ʼi te Hisitolia ʼo te tagata, neʼe mole liʼaki natou e Sehova. Neʼe haga “talitali” te kau Kilisitiano ʼaia ki te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, te “kolo ʼae ʼe ʼi ai ʼona tafito moʼoni.”—Hep. 11:10.

[Pāki ʼo te pasina 17]Ko he kiʼi kutuga Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sekulo ʼe natou haʼele mo ʼanatou uta ʼi he moʼuga.

Ko Pela neʼe ko he koga meʼa lelei, neʼe mole faʼa mamaʼo mai Selusalemi (Vakaʼi te palakalafe 10-11)


12-13. Neʼe takitaki feafeaʼi e Sehova tana hahaʼi ʼi te ʼu temi faigataʼa?

12 Te ako maʼa tatou: ʼE foaki mai e Sehova he ʼu fakatotonu ʼaki ia natou ʼae ʼe natou takitaki tatou. ʼE lahi te ʼu faʼifaʼitaki ʼi te Tohi-Tapu, ʼe ha ai neʼe ina fakanofo he ʼu tagata tauhi ovi moʼo takitaki tana hahaʼi ʼi te ʼu temi faigataʼa. (Tet. 31:23; Pes. 77:20) Pea ʼe lahi te ʼu fakamoʼoni ʼe ha ai ʼe hoko atu pe tana fakahoko te faʼahi ʼaia ia ʼaho nei. ʼE ina fakaʼaogaʼi he ʼu tagata fakapotopoto.

13 Ohage la, neʼe foaki mai e natou ʼae ʼe ‘natou takitaki tatou’ he ʼu fakatotonu ʼaoga ʼi te temi ʼae neʼe to ai te Covid-19. Neʼe maʼu e te kau tagata ʼafeā he ʼu fakatotonu mai ia natou ʼaia. Neʼe feala ai ke natou foaki mai te ʼu meʼa ʼae neʼe ʼaoga kia tatou ʼi te faʼahi fakalaumalie. Mole faʼa fualoa ki te to ʼo te taʼi mahaki ʼaia, neʼe fai ia te fakatahi fakafenua ia lea ʼe 500 tupu. Neʼe feala ki te ʼu tehina mo tuagaʼane ke natou muliʼi te fakatahi ʼaia ʼi te neti, ʼi te televisio pea mo te latio. Ko te hoki hoko e he toe fakatahi lahi feia. Neʼe hoko atu pe te mahu ʼo te meʼa kai fakalaumalie pea mo tatatou logo tahi. ʼE mahino ia, ʼe tou tau anai mo ni fihifihia ʼi te ka haʼu. Kae ʼe tou tui papau ʼe takitaki anai e Sehova ia natou ʼae ʼe natou takitaki tatou ke natou iloʼi te ʼu tuʼutuʼuni fakapotopoto ʼae ke tou fai. ʼE maʼuhiga ke tou falala kia Sehova pea mo fakalogo ki ʼana fakatotonu. Kae kotea te tahi ʼu kalitate ʼe tokoni mai ke tou nofo teuteu ki te mamahi lahi, pea mo toʼo he ʼu tonu fakapotopoto ʼi te temi faigataʼa ʼaupito ʼaia?

FAKAHA TE ʼOFA FAKATAUTEHINA MO TALI KAIGA

14. Ka tou lau ia Hepeleo 13:1-3, kotea te ʼu kalitate neʼe tonu ke fakaha e te kau Kilisitiano ʼi te ʼu taʼu ʼi muʼa ʼo te maumauʼi ʼo Selusalemi?

14 Ka hoko te toe mamahi lahi, ʼe tonu anai ke toe ʼasili malohi age tatatou fefakahaʼaki te ʼofa. ʼE tonu anai ke tou muliʼi te faʼifaʼitaki ʼo te kau Kilisitiano ʼo Selusalemi pea mo Sutea. Neʼe natou fefakahaʼaki tuʼumaʼu pe te ʼofa. (Hep. 10:32-34) Kae, ʼi te ʼu taʼu ʼi muʼa ʼo te maumauʼi ʼo Selusalemi, neʼe toe malohi age ia tonatou “ ʼofa fakatautehina” pea mo “tali kaiga.”c (Lau ia Hepeleo 13:1-3.) ʼE tou iloʼi kua ovi mai te fakaʼosi ʼo te malama ʼaeni. Koia ʼe tonu anai ke toe malohi feia totatou ʼofa fakatautehina.

15. He koʼe neʼe tonu ke fefakahaʼaki e te kau Kilisitiano Hepeleo tonatou ʼofa fakatautehina pea mo tali kaiga lolotoga mo hili tanatou feholaki?

15 Neʼe ʼa takatakai e te kautau Loma ia Selusalemi, pea fokifa pe neʼe natou mavae. (Mat. 24:17, 18) Pea ʼi te temi ʼaia, neʼe feholaki ai ia te kau Kilisitiano, kae neʼe lahi te ʼu meʼa ʼae ʼe natou ʼave. ʼE mahino ia neʼe natou fetokoniʼaki ʼi tanatou faifagona ki te ʼu moʼuga pea ʼi tanatou nonofo leva ʼi Pela. Neʼe lagi neʼe lahi ‘te ʼu meʼa neʼe ʼaoga fakavilivili’ kia natou. Koia ʼae neʼe tonu ai ke natou fakaha tuʼumaʼu tonatou ʼofa fakatautehina moʼoni pea mo tali kaiga. ʼO feafeaʼi? ʼAki hanatou fefakalotomalohiʼiʼaki pea mo maʼuli vaevae.—Tito 3:14.

16. ʼE tou fakaha feafeaʼi ʼe tou ʼoʼofa ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane ʼae ʼe ʼaoga he tokoni ki ai? (Vakaʼi mo te ʼu pāki.)

16 Te ako maʼa tatou: Ka tou ʼoʼofa ki te totatou ʼotatou tehina mo tuagaʼane, ʼe uga ai tatou ke tou tokoni kia natou. Neʼe ʼi ai hotatou tehina mo tuagaʼane neʼe feholaki, ʼuhi ko te ʼu tau ʼae neʼe hoko, peʼe ko te ʼu tuʼutamaki fakanatula. Kae tokolahi ʼotatou tehina mo tuagaʼane neʼe natou lotolelei ʼo foaki te ʼu meʼa ʼae neʼe ʼaoga kia natou ʼi te faʼahi fakalaumalie mo te faʼahi fakasino. Neʼe ui fenei e he tuagaʼane neʼe mavae ʼi Ukraine ʼuhi ko te tau: “Neʼe matou sisio ki te nima ʼo Sehova ʼi tana takitaki mo tokoni matou, ʼaki tana fakaʼaogaʼi ʼomatou tehina mo tuagaʼane. Neʼe natou tali kaiga lelei mo tokoni mai kia matou ʼi Ukraine, mo Hongrie pea ʼi te temi nei, ʼi Siamani.” Koia, ka tou tali kaiga ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane mo foaki te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga kia natou, ʼe tou fakaha ai ʼe tou gaue fakatahi mo Sehova, he ʼe ina fakaʼaogaʼi tatou.—Taag. 19:17; 2 Ko. 1:3, 4.

Ko he taumatuʼa kua vaivavai ʼe nā fakaʼapi he famili neʼe feholaki mai tonatou fenua. ʼE ko tanatou pasikete pe ʼe tahi mo ʼanatou kato.

ʼE ʼaoga ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane ʼae neʼe feholaki ke tou tokoni kia natou (Vakaʼi te palakalafe 16)


17. He koʼe ʼe maʼuhiga ʼi te temi nei ke tou fakamamahani ʼo fakaha te ʼofa fakatautehina pea mo tali kaiga?

17 ʼE mahino ia, ʼe ʼaoga lahi anai ke tou tokoni ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane ʼi te ka haʼu. (Hap. 3:16-18) ʼE akoʼi tatou e Sehova ʼi te temi nei, ke tou fakaha te ʼofa fakatautehina pea mo tali kaiga. Kotea tona tupuʼaga? Koteʼuhi ʼe toe ʼaoga mai anai te ʼu kalitate ʼaia ʼi te ka ha haʼu.

KOTEA ʼAE ʼE TOU FAKATALITALI KI AI?

18. ʼE feafeaʼi hatatou faʼifaʼitakiʼi ia te kau Kilisitiano Hepeleo ʼo te ʼuluaki sekulo?

18 ʼE tou iloʼi neʼe hao ia te kau Kilisitiano ʼae neʼe fakalogo mo feholaki ki te ʼu moʼuga ʼi te temi ʼae neʼe maumauʼi ai ia Selusalemi. neʼe natou mavae ʼi te kolo, kae neʼe mole liʼaki natou e Sehova ʼi he temi. Kotea ʼe tou ako mai tanatou faʼifaʼitaki? ʼE mole tou iloʼi ʼe hoko feafeaʼi ia te ʼu aluʼaga ʼae ʼe tou ʼamanaki ki ai. Kae ʼe tou iloʼi neʼe fakatotonu mai e Sesu ke tou fakalogo. (Luka 12:40) ʼE feala ke tou toe metitasio ki te ʼu tokoni ʼa Paulo ki te kau Hepeleo. ʼE toe maʼuhiga kia tatou ʼi te temi nei, ohage pe ko tona maʼuhiga ʼae ʼi te ʼuluaki sekulo. ʼE feala ke tou falala ki te fakapapau ʼa Sehova ʼae ʼe mole ina tuku mo liʼaki anai tatou ʼi he temi. (Hep. 13:5, 6) Koia, tou kumi fakamalotoloto te kolo ʼae ʼe tuʼu maʼu, ia te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Pea ʼe mahino ia, ʼe tou maʼu anai te ʼu tapuakina heʼe gata ʼae ka ina foaki.—Mat. 25:34.

ʼE KE TALI FEAFEAʼI ANAI?

  • He koʼe ʼe tonu ke tou fakamalohiʼi tatatou falala ʼae kia Sehova ia ʼaho nei?

  • He koʼe ʼe maʼuhiga ʼaupito ke tou fakalogo lolotoga te “toe mamahi lahi”?

  • He koʼe ʼe tonu ʼi te temi nei ke tou fakamamahani ʼo fakaha te ʼofa fakatautehina pea mo tali kaiga?

KATIKO 157 Te Tokalelei

a ʼI te temi muʼa, neʼe tau puleʼi ia te ʼu kolo e he hau. Koia, neʼe feala ke ui ko te ʼu kolo ʼaia neʼe ko he ʼu puleʼaga.—Sen. 14:2.

b Neʼe hoko te ʼu aluʼaga ʼaia ʼi te taʼu 67 H.T.S., neʼe mole faʼa fualoa ki te feholaki ʼa te kau Kilisitiano ʼi Sutea mo Selusalemi.

c Ko te kupu ʼae neʼe fakaliliu ʼaki te “ ʼofa fakatautehina” ʼe feala ke fakaʼuhiga ki te ʼofa ʼae ʼe maʼu ʼi he famili. Kae ʼe fakaʼuhiga ʼi heni e Paulo moʼo talanoa ki totatou ʼofa mamahi ʼae ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane fuli.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae