“Ako Ia Koe”
KE VAVE age, ke māʼoluga age, ke mālohi age! Neʼe ko te ʼu meʼa ʼaia neʼe faiga kiai te kau tagata faigaoʼi Loma pea mo Keleka ʼo te temi ʼāfea. Lolotoga te ʼu sēkulō, ʼi Olympie, mo Delphes, mo Némée pea mo Isthme ʼi Kolonito, neʼe fakahoko ai te ʼu faigaoʼi lalahi ʼaki te “tapuakina” ʼa te ʼu ʼatua pea neʼe mamata kiai te ʼu lauʼi afe hahaʼi. Ko te faigamālie ki te kau ki te ʼu faigaoʼi ʼaia neʼe ko te fua ʼo te gāue kinakina lolotoga te ʼu taʼu. Ko te mālo neʼe ina faka fealagia ki te kau faigaoʼi ʼaē neʼe mālo, ke nātou maʼu te kolōlia ʼo feiā mo tonatou kolo.
Koia ʼe tou mahino ai ki te fakatatau ʼaē neʼe fai e te kau tagata faitohi ʼo te ʼu Tohi Faka Keleka Faka Kilisitiano ʼo te Tohi-Tapu, ia te lele fakalaumālie ʼa te kau Kilisitiano ki te ʼu faigaoʼi. Neʼe fakaʼaogaʼi lelei e te ʼu ʼapositolo ko Petelo mo Paulo ia te ʼu palalau fakatā ʼo ʼuhiga mo te ʼu faigaoʼi moʼo fai ʼaki he ʼu ako maʼuhiga. ʼI totatou temi, ʼe kei hoko atu ia te lele mālohi ʼa te kau Kilisitiano. Neʼe tonu ke tauʼi e te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō ia te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa faka Sutea; ʼi te temi nei ʼe tonu ke tou ‘tau’ ʼi te tuʼu faka malamanei ʼaē kua fakaōvi mai tona fakaʼauha. (2 Timoteo 2:5; 3:1-5) Maʼa ʼihi, ko tanatou “lele ki te tui” ʼe fai hoholo pea mo fakatupu gaʼegaʼe. (1 Timoteo 6:12, The New English Bible) ʼE lahi anai te fua lelei ʼe tou maʼu mo kapau ʼe tou sivisivi fakalelei te ʼu palalau ʼe fakatā ki te faigaoʼi ʼe maʼu ʼi te Tohi-Tapu.
Ko He Tagata Ako Faigaoʼi Lelei ʼAupito
Ko te mālo ʼo te ʼu tagata faigaoʼi neʼe fakalogo tāfito ki tonatou tagata ako faigaoʼi. ʼO ʼuhiga mo te ʼu faigaoʼi ʼo te temi muʼa, ʼe ʼui fēnei e te tohi Archaeologia Graeca: “Neʼe fakamaʼua kia nātou ʼaē ka kau ki te faigaoʼi ke nātou fakamoʼoni ʼaki he fakapapau neʼe nātou teuteuʼi tanatou faigaoʼi lolotoga māhina e hogofulu.” ʼO feiā foki mo te kau Kilisitiano ʼe tonu ke ako mālohi ia nātou. Neʼe tokoni fēnei ia Paulo ki te tagata ʼāfea ko Timoteo: “Ako ia koe ki te pipiki ki te ʼAtua.” (1 Timoteo 4:7, MN ) Ko ai te tagata ako ʼo te “tagata faigaoʼi” Kilisitiano? ʼE ko Sehova ʼAtua totonu! Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Petelo: “Ko te ʼAtua ʼo te ʼofa makehe fuli pe . . . ʼe ina fakaʼosi anai e ia totonu tokotou ako, ʼe ina fakaloto mālohiʼi anai ia koutou, ʼe ina fakamālohiʼi anai ia koutou.”—1 Petelo 5:10, MN.
Ko te kupu ‘fakaʼosi anai tokotou ako’ ʼe haʼu mai te faka Keleka ʼaē ʼe ʼui e te tohi Theological Lexicon of the New Testament, ʼe faka ʼuhiga tāfito “ko te fakaliliu ʼo he meʼa [peʼe ko he tagata] ke ʼalutahi mo te faʼahi ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu kiai, ke teuteuʼi pea ke faka ʼalutahi mo tona faʼahiga fakaʼaogaʼi.” ʼO toe feiā pe, ʼi te tohi ʼa Liddell mo Scott, te Greek-English Lexicon, ʼe tohi ai ʼe feala ke faka ʼuhiga fēnei te kupu faka Keleka ʼaia, ko te “teuteu, mo te ako, peʼe ko te foaki katoa.” E feafeaʼi te haga ʼa Sehova ʼo ‘teuteu, mo ako, peʼe ina foaki katoa ia tatou’ ki te lele faka Kilisitiano? Ke tou mahino ki te ʼu palalau fakatā ʼaia, tou vakaʼi age muʼa he ʼu faʼahiga ako neʼe fakaʼaogaʼi e te tagata ako faigaoʼi.
ʼE ʼui fēnei e te tohi The Olympic Games in Ancient Greece: “Ko nātou ʼaē neʼe nātou ako te kau tūpulaga, neʼe nātou fakaʼaogaʼi te ʼu faʼahiga fai tāfito e lua, te ʼuluaki ʼe ko te faigaʼi ke uga te tūpulaga ke fai ki tona gataʼaga ke ina maʼu ai he ʼu fua lelei, pea lua ke ina hikihiki te lelei ʼo tana faigaoʼi.”
ʼE toe feiā mo te temi nei, ʼe uga tatou pea mo fakaloto mālohiʼi tatou e Sehova ke tou kaku ki totatou ʼu fealagia katoa pea ke tou hikihiki tatatou ʼu faiga ʼi te fai faka mafola. ʼE foaki mai e totatou ʼAtua ia te mālohi ʼaki te Tohi-Tapu, mo tana kautahi fakakelekele, pea mo totatou ʼu tēhina Kilisitiano kua fotufotuʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼI ʼihi temi moʼo ako ʼo tatou, ʼe ina akonakiʼi tatou. (Hepeleo 12:6) ʼI ʼihi temi, ʼe lagi ina tuku ke hoko mai kia tatou he ʼu ʼahiʼahi peʼe ko he ʼu faigataʼaʼia ke tou fakatuputupu ai ia te faʼa kātaki. (Sakopo 1:2-4) Pea ʼe ina foaki mai te mālohi ʼe ʼaoga kia tatou. ʼE ʼui fēnei e te polofeta ko Isaia: “Kia nātou ʼaē ʼe nātou falala kia Sehova ʼe nātou toe mālolohi anai. ʼE nātou mahiki ake anai ʼaki he ʼu kapakau, ohage ko te ʼu akuila. ʼE nātou lele anai pea ʼe mole nātou vaivavai anai; ʼe nātou haʼele anai pea ʼe mole nātou gaʼegagaʼe anai.”—Isaia 40:31.
Ko te potu tāfito, ʼe tuku lahi mai e te ʼAtua tona laumālie maʼoniʼoni, moʼo fakamālohiʼi ʼo tatou ke tou haga fai age he tauhi ʼe ina tali lelei. (Luka 11:13) ʼE lahi te ʼu ʼaluʼaga, neʼe kātakiʼi e te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua te ʼu ʼahiʼahi faigataʼa ʼo tanatou tui. Ko te hahaʼi ʼaē neʼe nātou fai te ʼu meʼa ʼaia, ʼe ko te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine ohage pe ko tatou. Kae ko tanatou falala katoa ki te ʼAtua neʼe ina faka fealagia age kia nātou ke nātou kātakiʼi. ʼI tona fakahagatonu, ‘ko te mālohi ʼaē ʼe laka age ʼi te mālohi māhani ʼe ko te mālohi ia ʼa te ʼAtua, kae mole ko te mālohi ʼaē ʼe haʼu mai ia tatou.’—2 Kolonito 4:7.
Ko He Tagata Ako Faigaoʼi Agalelei
ʼE fakatokagaʼi e te tagata sivi ʼe ina ʼiloʼi te faigaoʼi, ʼi te ʼu gāue ʼa te tagata ako faigaoʼi ʼo te temi muʼa, neʼe tonu ke ina “fakafuafua maʼa te tagata faigaoʼi te ʼu faʼahiga ako pea ke ina fai he ʼu faʼahiga ako e fia, pea mo te faʼahiga faigaoʼi ʼaē neʼe feʼauga lelei mo ia.” ʼE feiā mo te akoʼi ʼo tatou e te ʼAtua, ʼe ina tokagaʼi totatou ʼu ʼaluʼaga takitokotahi, mo totatou ʼu fealagia, mo totatou faʼufaʼu, mo totatou ʼu tuʼakoi. Ko te meʼa ʼe tautau hoko lolotoga totatou akoʼi e Sehova, ʼe tou kole ki ai ohage ko tona fai ʼaenī e Sopo: “Fakalelei age kiai, ka ke manatuʼi neʼe ke faʼu ʼau ʼaki te kele.” (Sopo 10:9) Koteā te tali ʼo totatou tagata ako faigaoʼi agalelei? Neʼe tohi fēnei e Tavite ʼo ʼuhiga mo Sehova: “ ʼE ina ʼiloʼi lelei peʼe faʼu tatou ʼaki teā, ʼo ina manatuʼi ko tatou ʼe tou efu.”—Pesalemo 103:14.
ʼE lagi koutou mahaki kovi ʼo siʼisiʼi ai takotou gāue fai faka mafola, peʼe lagi koutou faiga kae ʼe veliveli takotou falala kia koutou. ʼE lagi koutou faigaʼi ke koutou līaki he agamāhani ʼe kovi, peʼe lagi faigataʼa hakotou tekeʼi te ʼu fakahala mai te ʼu hahaʼi ʼo te kolo, peʼe ko te fale gāue, peʼe ko te faleako. Logope tokotou ʼu ʼaluʼaga, kae ʼaua naʼa galo kia koutou, ʼe mole he tahi, māʼia mo koutou, ʼe mahino lelei age ki ʼokotou fihifihia, gata pe kia Sehova! ʼI tona ʼuhiga tagata ako faigaoʼi ʼe nofo tokaga, ʼe nofo tuʼumaʼu pe mo koutou moʼo tokoni atu, mo kapau ʼe koutou fakaōvi kia te ia.—Sakopo 4:8.
Ko te kau tagata ako faigaoʼi ʼo te temi muʼa “neʼe nātou lava fakakehekeheʼi te gaʼegaʼe peʼe ko te vaivai ʼe mole tupu mai te faigaoʼi, ʼaē ko te hoha ʼo te fakakaukau, te ʼita, ko te dépression pea mo te tahi ʼu meʼa. . . . Neʼe ʼiloga te lahi ʼaupito ʼo te ʼu fealagia ʼo te ʼu [tagata ako faigaoʼi] he neʼe nātou lava ʼiloʼi te ʼu agaaga fuli ʼo te maʼuli ʼo te kau tagata faigaoʼi, pea mo fakagata he meʼa ʼe lolotoga fai mokā nātou fakafuafua ʼe ʼaoga te faʼahi ʼaia.”
ʼE koutou logoʼi koa ʼe koutou gaʼegaʼe peʼe koutou vaivai ʼuhi ko te ʼu fakahala pea mo te ʼu fakaneke ʼaē ʼe hoko tuʼumaʼu ʼi te mālama ʼaenī? ʼI tona ʼuhiga tagata ako faigaoʼi, ʼe tokaga moʼoni ia Sehova kia koutou. (1 Petelo 5:7) ʼE ina ʼiloʼi vave mokā kua koutou kamata gaʼegaʼe peʼe vaivai ʼi te faʼahi fakalaumālie. Logope ʼe tokagaʼi e Sehova totatou loto faʼitaliha pea mo totatou ʼu filifili, kae ʼi tana tuʼania ki totatou maʼuli heʼegata, ʼe ina foaki mai te tokoni mo te fakatonutonu mokā ʼe ʼaoga. (Isaia 30:21) ʼO feafeaʼi? ʼAki te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu, mo te ʼu tagata ʼāfea ʼi te kokelekasio, pea mo te fale tautēhina ʼofa.
‘Lolomi Ia Meʼa Fuli’
ʼE mahino, ʼe mole feʼauga pe ia te maʼu ʼo he tagata ako faigaoʼi lelei. Neʼe toe fakalogo tāfito te lelei ʼo te ako ʼaia ki te tagata faigaoʼi totonu, pea mo tana fakahoko ʼo tana fakapapau ke ina muliʼi he ako faigataʼa. Neʼe fefeka ʼaupito ia te meʼa ʼaē neʼe fakamaʼua ki te tagata faigaoʼi, koteʼuhi ʼi tana ako neʼe mole tonu ke ina fai he ʼu felāveʼi fakasino peʼe ko te ʼinu ʼo he moʼi kava pea mo te kai fakalāluvale. Neʼe ʼui e Horace, ko he tagata fai tuketuke ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼi muʼa ʼo totatou temi, ko nātou ʼe nātou kau ki he faigaoʼi neʼe “mole nātou gaohi fafine pea mo ʼinu vino,” ke feala hanatou “kaku ki te fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe nātou faiga fualoa kiai.” Pea ʼe ʼui e te tagata sivi Tohi-Tapu ko F. C. Cook, ko nātou neʼe kau ki te ʼu faigaoʼi neʼe tonu ke nātou “fakamaʼumaʼu [pea mo] tokakaga ki tonatou maʼuli haohaoa . . . lolotoga te ʼu māhina e hogofulu.”
Neʼe fakaʼaogaʼi e Paulo te fakatatau ʼaia ʼi tana tohi fēnei ki te kau Kilisitiano ʼi Kolonito, ʼaē kua māhani mo te ʼu Faigaoʼi ʼi Isthme: “Ko nātou fuli pe ʼe kau ki he faigaoʼi ʼe nātou lolomi ia nātou ʼo ʼuhiga mo meʼa fuli.” (1 Kolonito 9:25, MN ) Ko te kau Kilisitiano moʼoni ʼe nātou fakamamaʼo mai te ʼu faiga fakavale ki te ʼu koloā, mo te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga pea mo te ʼu faʼahiga maʼuli heʼemaʼa ʼo te malamanei. (Efeso 5:3-5; 1 Soane 2:15-17) Ko te ʼu aga heʼe aga faka lotu pea mo te ʼu aga ʼe mole ʼalutahi mo te Tohi-Tapu ʼe tonu ke taʼaki pea mo fetogi ʼaki he ʼu kalitate faka Kilisitiano.—Kolose 3:9, 10, 12.
ʼE lava fakahoko feafeaʼi te faʼahi ʼaia? ʼUluaki, koutou fakatokagaʼi te tali ʼa Paulo ʼaē neʼe ina fakaʼaogaʼi te ʼu palalau fakatātā mālohi: “Ko toku sino, ʼe ʼau tukipalaʼi pea ʼe ʼau taki ia ia ohage ko he tahi ʼe popūla, naʼa hili anai taku faka mafola ki te hahaʼi, kae ʼau liliu ʼau, ʼi he faʼahiga meʼa pe, ko he tagata ʼe faka lākahalaʼi.”—1 Kolonito 9:27, MN.
Ko he puani maʼuhiga ʼaē neʼe talanoa kiai ia Paulo! Neʼe mole ina ʼui mai ke tou fakamamahiʼi totatou sino. Kae neʼe mahino kia ia neʼe ʼi ai te fihi ʼi tona loto sino. ʼI ʼihi lakaga, neʼe ina fai te ʼu meʼa neʼe mole fakaʼamu ke ina fai pea neʼe mole ina fai te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fia fai. Kae neʼe tau mālohi ke ʼaua naʼa ina faka fealagia ki tona ʼu vaivaiʼaga ke nātou puleʼi ia ia. Neʼe ‘ina tukipalaʼi tona sino,’ ʼo ina lolomi mālohi te ʼu holi ʼo tona sino feiā mo tona ʼu agaaga.—Loma 7:21-25.
ʼE tonu ki te kau Kilisitiano fuli ke nātou fai feiā. Neʼe palalau ia Paulo ki te ʼu fetogi neʼe fai e ʼihi ʼo te kolo ʼo Kolonito ʼaē neʼe maʼuʼuli ʼi muʼa atu ʼi te folonikasio, mo te tauhi tamapua, mo te momoe ʼa te hahaʼi tagata mo ʼihi tagata, mo te kaihaʼa pea mo ʼihi atu ʼu meʼa. Neʼe koteā ʼaē neʼe ina faka fealagia age kia nātou ke nātou fetogi? ʼE ko te mālohi ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua mo te laumālie maʼoniʼoni, fakatahi mo tanatou loto ʼaē ke ʼalutahi tonatou faʼahiga maʼuli mo te faʼahi ʼaia. Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “Kae kua fakamaʼa koutou, kua fakamaonioniʼi koutou pea kua fakatonuhia koutou i te huafa o te Aliki ko Sesu Kilisito aki te Laumalie o totatou Atua.” (1 Kolonito 6:9-11) Neʼe ʼalutahi te meʼa ʼaē neʼe tohi e Petelo mo te ʼu meʼa ʼaia, ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē neʼe nātou līaki te ʼu agamāhani ʼaia ʼe kovi. ʼI tanatou liliu ko te kau Kilisitiano, neʼe nātou fai te ʼu fetogi moʼoni.—1 Petelo 4:3, 4.
Ko He ʼu Faiga ʼe ʼIloʼi Tonatou Fakatauʼaga
Neʼe fakatātā e Paulo ia tana faiga pea mo te mahino lelei ʼo tana faiga ki te ʼu meʼa fakalaumālie ʼaki tana ʼui ʼaenī: “E au fuhu fenei, e mole au hoka te aele.” (1 Kolonito 9:26) ʼE fakaʼalu feafeaʼi te ʼu foʼi hoka ʼa te tagata fuhu? ʼE tali fēnei e te tohi The Life of the Greeks and Romans: “Neʼe mole tonu pe ke ina fakaʼaogaʼi tona mālohi, kae neʼe toe fakamaʼua foki ke ina fakasiosio lelei ki te ʼu puani vaivai ʼo ia ʼaē ʼe nā fuhu. Neʼe toe ʼaoga foki he ʼu faʼahiga faiva neʼe ako ʼi te ʼu fale ako ki te tautakao, pea mo te fai puleʼaki vave moʼo fakatō ia ia ʼaē ʼe fakafeagai mai.”
ʼE kau totatou sino heʼe haohaoa ki te ʼu faʼahi ʼaē ʼe fakafeagai mai kia tatou. ʼE tou ʼiloʼi koa totatou ʼu “puani vaivai”? ʼE tou tali koa ke tou sisio kia tatou ohage ko te sio ʼa te hahaʼi kia tatou—tāfito la ohage ko te sio ʼa Satana ki te ʼu faʼahiga meʼa ʼaē ʼe ia tatou? Ko te meʼa ʼaia ʼe ina fakamaʼua mai ke tou sivisivi fakahagatonu ia tatou pea mo tou tali ke tou fai he ʼu fetogi. Ko takita kākāʼi ia kita totonu ʼe ko he meʼa ʼe faigafua ʼaupito. (Sakopo 1:22) Ko he meʼa faigafua hakita maʼu he takuʼaki ʼo ʼuhiga mo he aga ʼe kovi neʼe kita fai! (1 Samuele 15:13-15, 20, 21) Ko te fakaliliu ʼo te meʼa ʼaia ʼe ko te “hoka te aele.”
ʼI te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī, ko nātou ʼaē ʼe nātou fia fakafiafia ia Sehova pea mo fia maʼu te maʼuli ʼe mole tonu ke nātou lotolotolua ʼi te filifili ʼo te meʼa ʼaē ʼe lelei mai te meʼa ʼaē ʼe kovi, ʼi te kokelekasio ʼa te ʼAtua mo te malamanei aga fakakākā. ʼE mole tonu ke nātou feʼekeʼaki, ʼo nātou ‘lotolotolua, pea mo loto maveu ʼi ʼanatou gāue fuli.’ (Sakopo 1:8) ʼE mole tonu ke nātou faiga ki he ʼu meʼa ʼe mole hona fua. Ka muliʼi e he tahi ia te ala fakahagatonu ʼaia, pea ʼe fiafia anai pea ‘ ʼe hā anai ki te hahaʼi fuli pe ia tana lakalaka ki muʼa.’—1 Timoteo 4:15.
Ei, ʼe hoko atu te lele faka Kilisitiano. Ko Sehova—totatou Tagata Ako Faigaoʼi Lahi—ʼe ina foaki mai te ako pea mo te tokoni ʼaoga ki tatatou faʼa kātaki pea ke tou kaku ki te mālo fakaʼosi. (Isaia 48:17) Ohage ko te kau tagata faigaoʼi ʼo te temi muʼa, ʼe tonu ke tou maʼuliʼi ia te takitaki ʼo kita totonu, mo te loto lolomi, pea mo te faiga fakahagatonu ʼi tatatou tau maʼa te tui. Ko tatatou ʼu faiga ʼaē ʼe ʼaveʼave fakalelei ʼe maʼu ai te ʼu fakapale lahi ʼaupito.—Hepeleo 11:6.
[Talanoa ʼo te pasina 31]
“Tākai ʼAki Te Lolo”
Neʼe ʼi ai te gāue neʼe fai e te tagata tākai lolo moʼo teuteuʼi te tagata faigaoʼi ʼo te Heleni ʼāfea. Neʼe tonu ke ina tākai lolo ia te ʼu sino ʼo te tagata ʼaē neʼe ʼamanaki faigaoʼi. ʼE fakamatala e te tohi The Olympic Games in Ancient Greece, “neʼe tokagaʼi [e te ʼu tagata ako faigaoʼi] ko te lomilomi ʼo te ʼu ʼua ʼi muʼa ʼo te ako faigaoʼi neʼe ʼi ai tona ʼu fua lelei, pea ko he lomilomi māmālie neʼe fai lelei, neʼe tokoni ki te fakatāu māmālie ʼo te sino ʼo te tagata faigaoʼi ʼi te hili ʼo tana ako loaloaga.”
Ohage pe ko he sino ʼe logo lelei pea mo mālōlō mokā tākai ʼaki te lolo, ʼo toe feiā pe mo te fakahoko ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ki he “tagata faigaoʼi” Kilisitiano kua gaʼegaʼe, ʼe feala ke ina fakatonutonuʼi, mo fakaloto fīmālieʼi pea mo fakamālōlō ia ia. Koia ʼaki te takitaki ʼa Sehova, ʼe tokoniʼi te kau tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio ke nātou faikole ki te tagata ʼaia, ʼi hona ʼaluʼaga fakatā ke nātou “tākai ʼaki te lolo ʼaki te huafa ʼo Sehova,” ko he fakatuʼutuʼu maʼuhiga ke toe maʼu ai he mālōlō fakalaumālie.—Sakopo 5:13-15, MN; Pesalemo 141:5.
[Paki ʼo te pasina 31]
ʼO mulimuli ki he maʼuli faka sakilifisio, neʼe fakamoʼoni e te kau faigaoʼi neʼe nātou ako faigaoʼi lolotoga māhina e hogofulu
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Musée de Louvre, Paris
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 29]
Copyright British Museum